BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Criza energetică din Germania se adânceşte: Preţurile energiei au ajuns pentru prima dată la peste 700 de euro pe megawatt-oră, la un nivel de 14 ori mai mare decât media sezonieră din ultimii 5 ani

    Preţul de referinţă al energiei electrice în Europa a crescut luni cu peste 25%, depăşind pentru prima dată 700 de euro pe megawat-oră. Nivelul este de aproximativ 14 ori mai mare decât media sezonieră din ultimii cinci ani, scrie Bloomberg.

    Preţurile energiei din Germania au crescut la peste 700 de euro (696 de dolari) pe megawatt-oră pentru prima dată în istorie. Rusia a declarat că va opri gazoductul cheie Nord Stream 1 pentru trei zile de reparaţii pe 31 august, ridicând din nou îngrijorarea că livrările vor fi întrerupte definitiv. 

    „Catastrofa este deja acolo”, a declarat Thierry Bros, profesor în domeniul energiei internaţionale la Sciences Po din Paris. „Cred că întrebarea majoră este când se vor trezi liderii UE la realitate”.

    Într-una dintre cele mai îngrozitoare avertismente de până acum, premierul belgian Alexander De Croo a spus că Europa se poate confrunta cu până la 10 ierni grele. Situaţia în cauză ar impune un stres dramatic asupra economiilor majore şi ar lăsa mii de gospodării să se lupte cu preţurile exorbitante ale facturilor. Preocupările legate de economie au împins moneda euro la minumul ultimilor două decenii, în timp ce inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

    Europa se află într-o situaţie precară, cu începerea oficială a sezonului de încălzire la o distanţă de o lună de zile. Naţiunile se grăbesc să-şi umple rezervele energetice, dar sunt încă foarte dependente de gazul rusesc şi orice reduceri ulterioare ar putea face raţionalizarea o realitate.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a avertizat pe oameni cu privire la potenţialele greutăţi din lunile următoare şi le-a cerut să „accepte să plătească preţul libertăţii şi valorilor franceze”, în cadrul unui discurs de vineri care comemora eliberarea unui oraş din sudul Franţei în timpul Războiului Mondial. 

    Circumstanţele Germaniei sunt deosebit de grave: dependenţa ţării de gazul rusesc o face deosebit de vulnerabilă, forţând-o cu disperare să caute o sursă de aprovizionare alternativă. Naţiunea are în vedere repornirea centralelor pe cărbune şi ar putea prelungi durata de viaţă a centralelor nucleare rămase, îndeamnând în acelaşi timp la conservarea gazului. Industriile din cea mai mare economie a Europei resimt deja impactul major al crizei energetice.

  • Se va reîntoarce cel mai sărac stat din UE, la energia rusească?

    Guvernul bulgar a decis recent să accepte doar una dintre livrările de GNL agreate cu compania america­nă Cheniere deşi preţul era cu aproape 30 de euro sub cel oferit pe bursele europene de gaze, relatează Euractiv. Actualul guvern interimar, desemnat de preşedintele Rumen Radev, este acuzat că ar încerca să reia negocierile cu Gazprom.

    Bulgaria şi Polonia au fost prime­le ţări europene către care gigantul rus Gazprom şi-a suspendat livrările de gaze după ce acestea au refuzat să plătească cu ruble. Autorităţile din Sofia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze cu un contract pe termen lung cu Azerbaidjan, însă alte livrări se bazează pe contracte pe termen scurt.

    În iunie, în ultimele zile în care s-a aflat la putere, guvernul proocci­dental condus de Kiril Petkov a negociat livrarea a şapte încărcături de GNL din SUA cu asistenţa Comisiei Europene.

    Livrările de gaze americane ar fi acoperit aproximativ jumătate din can­tităţile care îi lipsesc Bulgariei. Însă guvernul lui Petkov a fost demis, alegeri parlamentare anticipate fiind programate pentru 2 octombrie. Ministrul interimar al energiei Rosen Hristov a explicat că oferta de GNL a fost respinsă pentru că rezervarea de sloturi GNL în Turcia şi Grecia este costisitoare.

    Hristov a arătat că Bulgaria poa­te găsi gaze, însă problema este le­gată de preţurile ridicate. Scopul guvernului bulgar este de asigurare a unei aprovizionări sistematice cu gaze prin conducte, a precizat acesta.

    Săptămâna viitoare, negocieri cu trei companii din Turcia vor avea drept obiectiv obţinerea de oferte fixe pentru livrare timp de 6 până la 12 luni. Vor fi purtate de asemenea negocieri de creştere a livrărilor de gaze azere, însă preţul va fi diferit de cel din contractul actual.

    Formaţiunea proeuropeană Bulgaria Democratică a explicat că guvernul vrea să aducă energia bul­gărească într-o situaţie în care Gazprom rămâne o alternativă.

    Sute de bulgari au ieşit în stradă recent în Sofia, exprimându-şi teme­rile că guvernul interimar ar putea da deoparte politicile guvernului ante­rior prooccidental şi reveni la legă­turi energetice apropiate cu Rusia, po­trivit Euronews.

    Interfax indica la începutul lunii august că Bulgaria îşi continuă ne­gocierile cu Gazprom pentru relua­rea livrărilor de gaze ruseşti.

    La începutul lunii iunie, vicepremierul Assen Vassilev declarase în faţa parlamentului că Bulgaria nu va mai negocia niciodată cu gigantul rus Gazprom, adăugând că contractul cu compania expiră la finalul anului.

    O reînnoire a relaţiilor energetice dintre Bulgaria şi Rusia ar avea consecinţe atât pentru Bulgaria, cât şi pentru UE, avertizează Genady Kondarev, senior associate la E3G, un think tank ce activează în domeniul schimbărilor climatice, într-o opinie publicată de Euractiv.

    Prin reluarea livrărilor de gaze, Rusia ar putea lua Bulgariei orice şansă de obţinere a unor importuri alternative. Bulgaria nu ar mai avea nicio putere de a evita un scenariu în care Gazprom reia livrările până când ţara îşi pierde sursele alternative, oprindu-şi mai apoi din nou livrările.

    Însăşi începutul negocierilor ar putea submina solidaritatea şi unitatea europeană, potrivit lui Kondarev.

  • După ce a anunţat că urmează scăderea inflaţiei, Isărescu începe să vadă primele semne de stabilizare a dobânzilor: Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din piaţă şi care a dat peste cap piaţa dobânzilor, se împrumută acum mai ieftin, iar băncile trebuie să scadă ROBOR

    După un an de creştere exponenţială de la 2% la 15% (nici cea mai neagră previziune nu lua în calcul o inflaţie de 15%, iar dacă nu ar fi plafonarea preţurilor la gaze şi energie inflaţia ar depăşi 20%), BNR pariază că inflaţia se stabilizează în T3 şi începe să scadă din T4.

    Din “vorbe” – băncile au cam sărit calul cu creşterea ROBOR-ului – Isărescu a scăzut ROBOR-ul sub 8%.

    Când băncile mergeau mai degrabă către un ROBOR de 8,5%-9%, intervenţia publică a guvernatorului BNR din conferinţa de presă din 8 august, după şedinţa BNR când a majorat dobânda de referinţă de la 4,75% la 5,5%, a întors piaţa, iar în următoarele şedinţe băncile au fost nevoite să ducă ROBOR sub 8%.

    BNR nu poate interveni direct şi să lovească în cotaţiile celor 10 bănci care cotează ROBOR aşa cum poate interveni pe piaţa valutară interbancară, dar poate interveni public şi prin declaraţii, să dea un semnal. Şi această formă reprezintă un instrument de politică monetară aflat la dispoziţia Băncii Naţionale. Isărescu a semnalat faptul că nu mai vrea cotaţii de peste 8% pentru ROBOR, în condiţiile în care dobânda Lombard a BNR, la care pot să se împrumute băncile, este de 6,5%.

    Acum ROBOR este cotat la 7,9%, în scădere de la 8,3% – cât era înainte să intervină Isărescu.

    Ecartul a fost şi mai mare pentru că, înainte de ultima majorare de dobândă la BNR, la un ROBOR de 8,3%, dobânda Lombard era de 5,75%.

    Pe 5 august BNR a crescut dobânda de referinţă cu numai 0,75%, faţă de 1% cât se aştepta piaţa. Conform minutei BNR publicată vineri, 19 august, la şedinţa Consiliului de Administraţie votul a fost de 6 la 3 pentru creşterea dobânzii cu numai 0,75% în loc de 1%.

    Principala motivaţie a fost că inflaţia dă semne de stabilizare şi de scădere din T4, iar BNR nu mai trebuie să pună presiune atât de mare pe creşterea dobânzilor, mai ales că economia începe să scadă, iar creşterea dobânzilor, în special a ROBOR-ului, începe să se simtă în business, provocând mânia companiilor dar şi a persoanelor fizice care au credite legate la ROBOR.

    IRCC-ul, noua dobândă de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum, este încă la 2,56% şi încă nu se simte în rata de plată a clienţilor. Dar se va simţi în T4, când creşte la 3,9% şi în T1/2023, când va creşte spre 5,5%.

    BNR mai are până la finalul anului două şedinţe de politică monetară, dar cel mai probabil creşterea dobânzilor va fi mai mică, pentru că până atunci inflaţia ar trebui să intre pe un trend în scădere, iar piaţa monetară nu mai are nevoie să fie atât de strânsă ca acum.

    Mai ales că băncile au ridicat dobânzile la depozite, ceea ce viza Banca Naţională, în încercarea de a readuce din nou banii în bănci, iar economisirea să înceapă să crească din nou.

    Dacă băncile, în special cele mari, au dobânzile la depozite între 6%-7,2% (cum are CEC Bank), BNR este mulţumită, pentru că politica monetară începe să-şi facă efectul.

    Cel mai probabil, BNR va duce dobânda de politică monetară la 6,5% la finalul anului, cu un Lombard de 7%, vizând ca pe piaţa bancară ROBOR-ul să fie la 7% sau chiar sub, într-o variantă mai fericită.

    Piaţa monetară s-a mai relaxat după ce Ministerul Finanţelor, cel mai mare aspirator de bani din economie, a reuşit să se împrumute la dobânzi în scădere în ultima lună – de la 9,3% la 7,4%-7,6% -, datorită revenirii investitorilor străini pe piaţa titlurilor de stat româneşti.

    În ultimii doi ani, după apariţia Covid, explozia inflaţiei şi războiul din Ucraina, investitorii străini şi-au redus achiziţiile de titluri de stat româneşti, lăsând băncile locale să preia finanţarea guvernului, a bugetului de stat şi în special a deficitului în creştere. Băncile locale şi Pilonul II de Pensii au fost cei mai mari cumpărători de titluri de stat în aceşti ultimi doi ani.

    De altfel, băncile care operează în România au cea mai mare expunere pe datoria publică a României dintre toate pieţele din Uniunea Europeană.

    Practic, Ministerul Finanţelor nu prea are alternative când trebuie să vândă titluri de stat. Bineînţeles că dobânzile au fost bune în ultimele şase luni, dar băncile din România nu pot împrumuta la infinit guvernul, mai ales că expunerea lor este deja la limita maximă de risc.

    Acum, că investitorii străini şi-au refăcut apariţia pe piaţa titlurilor de stat, băncile locale beneficiază de o lichiditate mai mare, ceea ce le va ajuta în gestionarea surselor de finanţare. Scăderea creditării din cauza dobânzilor mari le lasă o lichiditate suplimentară, ceea ce, în final, se va vedea în scăderea presiunii pe creşterea dobânzilor.

    Deşi economia a crescut în T2 peste aşteptări (2,1% faţă de T1 şi 5,8% în S1), când toată lumea se aştepta la o stagnare sau o cvasistagnare, cum a spus BNR, economia tot va simţi efectele crizei în T3 şi T4, când ritmul de creştere economică va scădea. Mai ales că anul agricol este prost.

    T1 şi T2 din 2023 vor fi nişte trimestre critice pentru că ajung la scadenţă deficitele din acest an, iar eliminarea plafonării preţurilor la energie şi gaze şi în final scăderea puterii de cumpărare (inflaţia este mai mare decât creşterea salariilor) îşi vor face simţite efectele.

    Aşa că T1 şi T2 trebuie să prindă BNR într-o poziţie de schimbare a politicii monetare, în sensul scăderii dobânzilor, pentru a da un impuls businessului şi economiei.

    Aprecierea monedei naţionale din acest moment (de la 4,95 lei/euro cursul a scăzut la 4,87-4,88 lei/euro) ajută inflaţia, dar nu cred că ajută economia, pentru că dă un mesaj fals. Şi această creştere economică din T2, peste aşteptări, dă un mesaj fals, pentru că ea este obţinută prin amânarea unor plăţi (compensarea plafonării la energie şi gaze costă bugetul 30 de miliarde de lei, adică 6 miliarde de euro, bani pe care guvernul nu-i are), prin creşterea datoriilor, prin amânarea plăţii facturilor de către toată lumea, atât de către stat, cât şi de către sectorul privat, prin creşterea importurilor (deficitul comercial la şase luni este de 14 miliarde de euro şi este estimat să ajungă la 31 de miliarde de euro pe tot anul).

    Dacă economia Europei intră în recesiune din cauza crizei preţurilor la gaze şi energie electrică, România nu are suficiente resurse interne pentru a susţine creşterea economică anul viitor. Mai ales că PNRR, colacul de salvare pe care îl aşteaptă toată lumea, nu dă semne de viaţă.

    Isărescu va încerca să reducă presiunea pe dobânzi şi chiar să scadă dobânzile începând de anul viitor, dar această scădere nu va fi mare, ci doar la un nivel de avarie.

    Dobânzile la lei nu vor mai ajunge la nivelurile din anii anteriori, iar piaţa trebuie să se obişnuiască, într-o variantă fericită, cu dobânzi de 5%-6% – dobânzile de 1%-2% au fost nişte excepţii.

  • Criza de gaze împinge un producător de sticlă german în pragul falimentului

    În 400 de ani, Heinz-Glas, unul dintre cei mai mari producători de sticluţe de parfum din lume, a trecut prin multe crize, însă actuala criză energetică din Germania îi ameninţă existenţa, scrie The Local. „Dacă livrările de gaze vor fi întrerupte, producţia de sticlă va dispărea probabil din Germania,“ avertizează Murat Agac, CEO adjunct al companiei. 

  • Ungaria nu duce lipsă de gaze, dar începe să se confrunte cu o penurie de benzină şi motorină

    În timp ce economii mari şi mici din Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a gazelor ruseşti, Ungaria, care şi-a păstrat prietenia cu Rusia şi primeşte din belşug gaze de la aceas­ta, începe să se confrunte cu o criză de carburanţi. Cauzele principale sunt un blocaj la cea mai mare rafi­nărie din ţară, deţinută de colosul MOL, şi plafoanele de preţ impuse de guvern care descurajează im­porturile.

    Aplicabilitatea acestor plafoane, introduse la începutul valului de in­flaţie pentru a proteja şoferii de costu­rile prea mari cu carburanţii, a fost restrânsă treptat. MOL cere de mult timp renunţarea la ele pentru că duc la penurii de benzină şi motorină şi există riscul mare ca, atunci când vor fi retrase total, să amplifice inflaţia.

    Guvernul ungar, considerat popu­list şi cu tendinţe autoritare, a crescut treptat controlul statului în sectoarele strategice pentru econo­mie şi societate cum sunt presa, băn­cile şi utilităţile. În sectorul rafinării şi carburanţilor, acest control se ma­nifestă doar prin plafonări de preţuri, iar acestea distorsionează piaţa pentru că retailerii se feresc acum să importe benzină şi motorină.

    Preţurile mici fac nerentabile importurile când preţurile sunt mari peste tot în jur. Întreruperea activită­ţii la cea mai mare rafinărie din ţară, apartinând de MOL, agravează şi mai mult situaţia.

    Lukoil, companie rusească, a limitat cantităţile de carburant care pot fi cum­părate la o alimentare la 20 de litri pentru pompele cu presiune joasă şi la 150 de litri pentru pompele cu presiu­ne ridicată, scrie Hungary Today. La benzinăriile MOL, ungurii nu mai pot alimenta decât o singură dată pe zi, dar indiferent de cantitate şi chiar dacă sunt eligibili pentru preţul plafonat la 480 de forinţi (1,21 euro).

    În general, la preţul redus pot cum­păra carburant doar şoferii cu vehicule private, înregistrate în Ungaria, cei de taxi şi cei care conduc vehicule agricole. Aceasta este aplica­bilitatea redusă hotărâtă de guvern la sfârşitul lunii iulie, când au apărut semne de penurie de combustibil.

    MOL a pornit luna aceasta cele mai ample lucrări de mentenanţă din istoria sa la principala rafinărie a grupului, cea de la Százhalombatta, acum închisă. Efortul va dura două luni. Compania şi statul încearcă să acopere gaura lăsată pe piaţă de această întrerupere prin carburanţii din rezerva strategică. Însă carburanţii nu ajung la toate bănzinăriile, în special cele mici confruntându-se cu această problemă. Multe dintre ele vor funcţiona în pierdere. Eszter Bujdos, managing director la holtankoljak.hu, un site care monitorizează activitatea şi preţurile la benzinării, spune că săptămâna aceasta este critică. La benzinăriile din zona turistică a Lacului Balaton va fi aproape imposibil de alimentat, a avertizat ea. Însă o anchetă a televiziunii RTL, care a avut în trecut probleme cu guvernul premierului Viktor Orban, a găsit că în tot mai multe locuri din ţară, inclusiv în Budapesta şi alte oraşe mari, şi nu doar pe lânga Balaton, şoferii nu mai au acces la câtă benzină ar avea nevoie sau atunci când au nevoie. Din 2.000 de benzinării verificate, 1.400 s-au confruntat cel puţin o dată cu stocuri insuficiente în ultimele şase luni. Eszter Bujdos, de la Holtankoljak.hu, a spus recent la televiziunea ATV că 100 de benzinării – 5% din totalul din Ungaria – au rămas deja complet fără carburanţi. Patronul unei astfel de benzinării a povestit că atunci când a încărcat ultima dată pompele, vineri, carburanţii au fost vânduţi în „câteva secunde“. De cele mai multe ori operatorii nu ştiu când vor mai primi benzină şi motorină sau în ce cantităţi. Situaţia este complicată de faptul că lanţurile mari şi benzinăriile aparţinând firmelor mici introduc restricţii după cum cred de cuviinţă şi nu uniform pentru că nu există o reglementare în acest sens. O veste bună vine de la Holtankoljak.hu, care estimează că în următoareze zile preţurile combustibililor se vor reduce mulţumită scăderii cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale.

     

  • Preţurile gazelor din Europa scad în anticiparea redeschiderii rapide a unui terminal de export din Texas

    Preţurile gazelor naturale din Europa au scăzut pentru a doua zi consecutiv ieri, semne privind noi viitoare livrări din SUA compensând temerile legate de livrările din Rusia, notează Bloomberg.

    Un terminal major de export din Texas, închis în urma unei explozii, a încheiat un acord cu autorităţile pentru relansare la începutul lunii octombrie aproape la capacitate maximă.

     

  • Faţă în faţă cu cea mai grea iarnă din istorie Europa se pregăteşte să stingă lumina: Capitalele europene private din ce în ce mai grav de gazul rusesc iau măsuri drastice

    Reducerea drastică a livrărilor de gaze de gaze ruseşti forţează marile capitale europene să adopte tot mai multe măsuri pentru economisirea consumului de energie şi să se pregătească pentru cea mai dificilă iarnă din istoria Europei, scrie Bloomberg.

    Spania a lansat noi reguli în acest scop, printre care se numără oprirea iluminării monumentelor, interzicerea iluminării magazinelor după ora 22 şi menţinerea unui prag de temperatură la care clădirile să fie încălzite.

    Astfel de resticţii nu sunt un lucru nou pentru Spania, însă extinderea măsurilor de economisire a energiei reflectă frica de o problemă iminentă: o criză energetică de proporţii creată pe fondul politicilor energetice ale Rusiei, lansate ca răspuns la sancţiunile europene.

    Pe fondul crizei energetice, UE a venit cu un plan de reducere cu 15% a consumului de gaz.

    Berlinul s-a angajat deja să îşi reducă consumul de energie cu 10%, ceea ce a aruncat în întuneric obiective turistice celebre precum Poarta Brandenburg.

    Italia şi Grecia au introdus măsuri privind încălzirea din interiorul clădirilor similare cu cele puse pe masă de Spania.

    Parisul a ameninţat cu amenzi modeste pe orice consumator de energie care-şi lasă ferestrele deschise când aparatele de aer condiţionat funcţionează.

    Problemele energetice ale regiunii sunt agravate şi mai rău de valurile de căldură care lovesc Europa şi de lipsa apei, esenţială pentru transportul combustibilului către centrale electrice germane şi pentru răcirea reactoarelor nucleare franceze.

    Pentru francezi, iarna lui 2022 se anunţă una dintre cele mai grele ierni, în contextul în care Parisul s-ar putea confrunta cu pene de curent masive.

    Spania se află în una dintre cele mai fericite situaţii, fiind mai puţin dependentă de gazele ruseşti. Operatorii energetici au dat asigurări că în cazul unei închideri totale a robinetului de gaz rusesc ţara poate trece prin iarnă.

     

  • Criza gazelor: un furnizor german de energie va dubla preţurile

    Compania germană de utilităţi Rheinenergie, furnizorul de energie al oraşului Köln, a anunţat că va dubla preţurile pentru unii clienţi de la 1 octombrie, din cauza problemelor legate de aprovizionarea cu gaze din Rusia, potrivit Sky News. 

    Majorarea preţului are loc în contextul în care costurile de achiziţie a gazelor naturale au crescut foarte mult.

    Scăderea fluxurilor de gaz rusesc a forţat furnizorii de energie din întreaga Europă să cumpere combustibil la preţuri de piaţă semnificativ mai mari.

    Ca urmare, Rheinenergie a anunţat că va majora preţurile la gazele naturale la 18,30 cenţi de euro pe kilowatt-ul oră (Kwh), de la 7,87 cenţi în prezent.

    „Într-un apartament din Köln cu un consum anual de 10.000 Kwh, costul anual creşte la aproximativ 2.002 euro, anterior era aproximativ 960 de euro”, a anunţat Rheinenergie într-un comunicat.

    Majorările de preţ se vor aplica clienţilor care nu au contracte cu preţ fix, a precizat compania.

    După ce Rheinenergie a anunţat creşterile de preţuri, pe site-ul companiei a apărut un mesaj de avertizare a clienţilor cu privire la timpii lungi de aşteptare la linia sa telefonică, din cauza unui volum mare de apeluri.

  • Rusia: veniturile din gaze scad cu 40% lunar în iunie

    Veniturile din exporturile de gaze au atins 633 miliarde de ruble (10,7 mld dolari), comparativ cu 1.000 miliarde de ruble în mai.

    Vânzările de petrol au scăzut şi ele, cu 10%, în iunie.

  • Preţul gazelor a început să crească din nou după ce Rusia a redus livrările către Germania. La Bruxelles ţările membre au bătut palma pentru o reducere a consumului, ca măsură de apărare în cazul în care la iarnă toată Europa rămâne fără gaz

    Preţul gazelor pentru Europa au ajuns pe burse la maximul ultimelor cinci luni după ce Rusia a decis reducerea livrărilor care aprovizionau Europa. În acelaşi timp, la Bruxelles, ţările europene au căzut de acord să treacă la reducerea consumului cu 15%, în cazul în care Rusia închide robinetul definitiv, scrie Bloomberg.

    Contractele futures pentru gaz au crescut cu 6%, până la 188 de euro pentru megawattul pe oră, ajungând să se scumpească la cel mai înalt nivel de la începtul lui Martie şi ajungând să coste de cinci ori mai mult decât în 2021.

    Gigantul rusesc de stat Gazprom a anunţat recent că livrările vor scădea până la 33 de milioane de metri cubi, invocând o problem de funcţionare.

    „Toată lumea din piaţă se aşteaptă ca volumele de gaz să scadă. Dar nimeni nu se aştepta ca fluxurile să scadă chiar atât de repede”, a declarant James Huckstepp, manager de analiză energetică.

    Ţările europene şi-au dat acordul privind reducerea consumului de gaz cu 15%, în condiţiile în care o întrerupere totală a livrărilor este din ce în ce mai posibilă. Planul de reducere al consumului este declanşat în cazuri extreme, cum ar fi o întrerupere bruscă şi totală a livrărilor din partea Rusiei.

    Preţurile din ce în ce mai mari evidenţiază presiunea care se adună pe umerii Europei şi urgentează căutarea unor surse alternative de energie, pentru a putea încălzi casele europenilor şi a putea ţine industria în viaţă.

    NordStream 1 reluase în urmă cu o săptămână livrările de gaz către Europa, după o perioadă de mentenţă de 10 zile.

    Politicienii europeni au condamnat deciziile Kremlinului şi l-au acuzat pe Vladimir Putin că a transformat gazul într-o armă pe care o foloseşte împotriva Europei.

    Preţul gazelor europene a sărit în aer şi a ajuns la 200 de euro pe megawatt în primele zile ale invaziei ruseşti în Ucraina, urmând ca ulterior să se stabilizeze. Gazul a crescut din nou puternic în iunie, după ce Putin s-a arătat din ce în ce mai dispus să lase continetul fără el.

    Potrivit analiştilor, preţurile ar putea creşte şi mai puternic în momentul când China va accesa piaţa pentru aprovizionarea necesară trecerii peste iarnă.

    „Această situaţie are toate elementele unei crize totale. Nu există suficientă capacitate de aprovizionare, iar depozitele nu se află la un nivel sufficient. Europa este lovită de un dezastru”, a spus Toby Copson, managing partner la Trident Markets, companie care se ocupă cu comercializarea gazelor natural.