BusinessMagazin

Tag: furt

  • Cum fură companiile miliarde anual din banii angajaţilor lor

    Atunci când angajatorii omit să plătească orele suplimentare, când reţin bacşişul chelnerilor sau când încadrează greşit muncitori, atunci companiile fură de la cei mai săraci membrii ai societăţii. “Furtul salariilor”, după cum este denumită această procedură, poate lua mai multe forme, notează publicaţia americană.

    Economic Policy Institue, un think-thank american, a investigat mai multe probleme pe piaţa muncii şi a analizat rapoartele din 10 state americane, uitându-se dacă companiile plătesc salariul minim. 8 miliarde de plăţi anuale au fost sub minimul impus. Calculat pe tot teritoriul Statelor Unite, rezultă faptul că firmele fură 15 miliarde de dolari anual, adică mai mult decât valoarea tuturor bunurilor furate în jafuri, spargerilor sau furturilor auto din întreaga ţară.

    Potrivit studiului, un o victimă a acestui tip de furt câştigă cam 10,500 de dolari pe an, cu 3,300 mai puţin din cauza unor şefi fără scrupule. 2,4 milioane de muncitori din 10 state se află în această situaţie.

    “Furtul clasic este o formă mai tangibilă decât furtul salariilor, iar autorităţile cheltuiesc resurse extraordinare pentru a combate asta”, se arată în raportul scris de analistul David Cooper. “În schimb, parlamentarii alocă sume mici pentru a combate furtul din salarii, deşi costul acestui tip de furt este comparabil cu furtul clasic”, mai spune el.

    Deşi studiul a fost făcut asupra companiilor din Statele Unite, nu ar fi exclus ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Europa sau România.

  • Clan de romi din România, judecat în Franţa. Îşi puneau copiii să fure:o fetiţă aducea o SUMĂ URIAŞĂ

    Este vorba despre un clan de romi din Craiova condus de bulibaşa Marian Tincă. Acesta se ocupa de coordonarea întregii acţiuni, iar fosta sa soţie, Maria Iamandita, de trimiterea banilor în România, unde erau investiţi în maşini sau apartamente.

    Romii acţionau în special în apropiere de Disneyland Paris şi în Reţeaua Expres Regională (RER) de transport feroviar care deserveşte parcul de atracţie, dar şi în centrul comercial Val d’Europe, o zonă foarte frecventată de turişti, iar copiii clanului aveau un rol principal.

    ”Minorii acţionau în plină după-amiază, în grupuri de trei sau patru; primul distrăgea atenţia, al doilea profita pentru a fura din buzunare, iar al treilea făcea să dispară bunii furaţi”, a precizat un comisar francez citat de agenţia de presă AFP.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Lovitura pentru băncile din România, pregătită de Guvern Tudose: Toţi românii care au CARD la aceste bănci sunt vizaţi

    Mihai Tudose a comentat că unele instituţii bancare au dat dovadă de „o imaginaţie debordantă de a-şi extenaliza profiturile” şi le-a transmis că „a început cu vorba bună, să înţeleagă că perioada romantică a trecut”. Nemulţumirea lui Tudose este legată de faptul că, din calculele fiscale, reiese că băncile au profituri mici sau deloc, folosindu-se de deducerile pentru creanţele înstrăinate. 
     
    „Pe uşa lor scrie Bancă, nu Crucea Roşie. (…) Nu mai merge. Domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, eu am spus şi public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înţelege răbdători la nivel de săptămână. Să îşi regândească strategia lor în România. (…) Chit că e secretul bancar,  eu o să îmi asum la un moment dat o să public nişte date. Repet, ştiu că o păţesc, dar o s-o fac. Ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Şi că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care îşi revin şi una care continuă să înţeleagă că e mai bună şi mai deşteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e aşa. Nu ştiu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”.
     

  • Lovitura pentru băncile din România, pregătită de Guvern Tudose: Toţi românii care au CARD la aceste bănci sunt vizaţi

    Mihai Tudose a comentat că unele instituţii bancare au dat dovadă de „o imaginaţie debordantă de a-şi extenaliza profiturile” şi le-a transmis că „a început cu vorba bună, să înţeleagă că perioada romantică a trecut”. Nemulţumirea lui Tudose este legată de faptul că, din calculele fiscale, reiese că băncile au profituri mici sau deloc, folosindu-se de deducerile pentru creanţele înstrăinate. 
     
    „Pe uşa lor scrie Bancă, nu Crucea Roşie. (…) Nu mai merge. Domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, eu am spus şi public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înţelege răbdători la nivel de săptămână. Să îşi regândească strategia lor în România. (…) Chit că e secretul bancar,  eu o să îmi asum la un moment dat o să public nişte date. Repet, ştiu că o păţesc, dar o s-o fac. Ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Şi că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care îşi revin şi una care continuă să înţeleagă că e mai bună şi mai deşteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e aşa. Nu ştiu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”.
     

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

     

  • DEZASTRUL de pe PIAŢA MUNCII: Sunt salarii mici în România? Noi oferim 5.000 EURO NET pe lună, cu Toyota Hilux maşină de serviciu, laptop, mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea. Şi NU GĂSIM

    O discuţie fabuloasă despre agricultura României la zi, despre ce este dincolo de Bucureşti, despre criza imensă de pe piaţa forţei de muncă, despre cum ne autodistrugem, sau ne distrug cei care conduc România, prin atitudinea faţă de muncă, deşi stăm peste un potenţial imens.

    După mai bine de 10 ani de lucru în IT, un cuplu, prieteni de familie, el, ea şi copilul au decis să părăsească Bucureştiul pentru a se muta într-un oraş, în declin, la 150 de km de Bucureşti, ca să se implice de la faţa locului în afacerea familiei, agrobusiness cu câteva milioane de euro pe an şi mii de hectare de lucrat, semănat, recoltat, depozitat, urmărit producţia şi tractoarele, etc. 

    DEZASTRUL de pe PIAŢA MUNCII: Sunt salarii mici în România? Noi oferim 5.000 EURO NET pe lună, cu Toyota Hilux maşină de serviciu, laptop, mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea. Şi NU GĂSIM

  • Cum fură hackerii secrete de stat de la politicieni

    Tipologia atacurilor şi mecanismul de livrare a infecţiei arată clar că gruparea din spatele atacului nu mai urmăreşte câştiguri financiare, ci mai degrabă furtul de informaţii clasificate.

    Gruparea DarkHotel ajunge acum la victimă printr-o schemă de atac extrem de complexă: un e-mail conceput special pentru ţintă, un program care se descarcă automat şi un sistem avansat de sustragere de date invizibil persoanei infectate. Cercetarea Bitdefender arată că noua abordare le permite infractorilor să îşi menţină ameninţarea informatică mai competitivă şi flexibilă, inclusiv să o actualizeze, în condiţiile în care sistemele de apărare oferite de soluţiile de securitate au evoluat constant în ultimii ani.

    Operaţiunea DarkHotel, derulată de aproximativ zece ani la nivel global, a rămas nedepistată de autorităţi şi a funcţionat în principal prin compromiterea hotspot-urilor de internet wireless în hoteluri, recunoscute pentru securitatea precară şi parolele slabe.

    Faţă de atacurile precedente ale grupării DarkHotel, care îmbinau o ameninţare informatică şi exploatarea unor vulnerabilităţi necunoscute (zero-day), noua ameninţare, denumită Inexsmar, foloseşte acum tehnici de inginerie socială şi un troian sofisticat şi vizează ţinte atent selecţionate din rândul oamenilor politici.

    Atacatorii au devenit cunoscuţi în industria securităţii cibernetice prin faptul că îşi aleg victimele dintre turiştii hotelurilor, mai ales persoane cu funcţii înalte în organizaţii, care au acces deplin la informaţii cu importantă valoare comercială, precum prototipuri, proprietate intelectuală sau codul-sursă al programelor software. De aceea, cercetarea Bitdefender arată că Inexsmar intră în categoria atacurilor ţintite, ameninţări informatice menite să infecteze un număr redus de victime cu scopul sustragerii de date de importanţă strategică.

    Iată recomandările specialiştilor în securitate cibernetică de la Bitdefender:

    • Evitaţi să vă conectaţi la reţeaua Wi-Fi a hotelului şi folosiţi doar conexiunea de date mobile pe telefonul sau laptopul de serviciu. Nu folosiţi dispozitivele personale pentru activităţi legate de serviciu.
    • Nu deschideţi e-mail-uri de la expeditori necunoscuţi sau de la hotelul în care sunteţi cazat. De regulă, recepţionerul vă va suna în cameră pentru a semnala o urgenţă sau vă va aborda la recepţie pentru alte detalii.
    • Nu faceţi public pe reţele de socializare locul în care sunteţi cazat.
    • Folosiţi pe toate dispozitivele o soluţie de securitate performantă şi actualizată la zi.

  • Tot internetul o APLAUDĂ: reacţia unei femei, când s-a întâlnit cu cel care i-a furat bicicleta

    Tânăra de 30 de ani, Jenni Morton-Humphreys, era extrem de mândră de bicicleta sa germană albastră, iar când i-a fost furată a fost disperată. Fata a anunţat comunitatea de ciclişti şi, prin intermediul unui prieten, a aflat că bicicleta sa a fost scoasă la vânzare pe internet.

    Fără să stea pe gânduri, Jenni a aranjat o întâlnire cu vânzătorul, pretinzând că vrea să cumpere bicicleta şi a făcut în aşa fel încât să i se permită să urce pe ea ca să ajusteze şeaua. Cum s-a urcat pe bicicletă, fata a început să pedaleze rapid, reuşind să îl lase în urmă pe cel care îi furase bicicleta. Cel care a ajutat-o şi a negociat cu hoţul, un prieten ciclist, i-a spus hoţului că e adevărata proprietară a bicicletei şi că ar fi bine să nu mai încerce să fure de la ciclişti. 

  • Tot internetul o APLAUDĂ: reacţia unei femei, când s-a întâlnit cu cel care i-a furat bicicleta

    Tânăra de 30 de ani, Jenni Morton-Humphreys, era extrem de mândră de bicicleta sa germană albastră, iar când i-a fost furată a fost disperată. Fata a anunţat comunitatea de ciclişti şi, prin intermediul unui prieten, a aflat că bicicleta sa a fost scoasă la vânzare pe internet.

    Fără să stea pe gânduri, Jenni a aranjat o întâlnire cu vânzătorul, pretinzând că vrea să cumpere bicicleta şi a făcut în aşa fel încât să i se permită să urce pe ea ca să ajusteze şeaua. Cum s-a urcat pe bicicletă, fata a început să pedaleze rapid, reuşind să îl lase în urmă pe cel care îi furase bicicleta. Cel care a ajutat-o şi a negociat cu hoţul, un prieten ciclist, i-a spus hoţului că e adevărata proprietară a bicicletei şi că ar fi bine să nu mai încerce să fure de la ciclişti. 

  • Fost deputat PSD, despre cum îşi ascund averile politicienii: Circa 350 de firme căpuşează 1% din bugetul ţării

    El susţine că 1% din bugetul ţării se scurge către aproximativ 350 de astfel de firme, unele offshore şi că 500-600 de persoane aflate la conducerea României după Revoluţie au putut fura estimativ 30 de miliarde de euro, dacă e să ne luăm după o estimare a SRI din 1997, care spunea că se fura atunci în jur de 30% din bugetul României, scrie Gandul.info

    „Politicienii au participat la gestiunea fondurilor publice. În România, în ultimii 30 de ani, au fost aproape 1000 de miliarde de euro. Dacă 3% s-au furat, dar s-au furat, după primul raport SRI cel din 1997 se furau 30%, dar hai să zicem că s-au furat 3%, înseamnă 30 de miliarde de euro, pentru 500-600 de oameni care se aflau în funcţii de conducere”, a spus Alin Teodorescu, fost deputat PSD, la Digi24, explicând că Legile 15 şi 30 din 1990 sunt cele care permit posesia de astfel de acţiuni.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info