Potrivit datelor centralizate de ISU Bucureşti – Ilfov, dintr-un total de aproximativ 650 de şcoli de stat şi private, în jur de 500 de unităţi de învăţământ nu deţin autorizaţia pentru siguranţa la incendii, în timp ce doar 30 de şcoli funcţionează în baza acestui document.
În ceea ce priveşte situaţia şcolilor de la stat, din 403, cinci au autorizaţie de securitate la incendiu, 317 nu au autorizaţie ISU, iar 81 nu necesită obţinerea acestui document.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cripto-monedele au apărut în anul 2009, o dată cu crearea Bitcoin. La acea vreme, Bitcoin era considerat de către numeroşi analişti şi actori ai pieţelor financiare drept un simplu răspuns la criza creditelor subprime. Foarte puţini au fost atunci cei care au văzut în Bitcoin ceva mai mult decât o simplă monedă electronică, sortită dispariţiei de îndată ce economia americană ar fi ieşit din criză, intrând pe făgaşul său normal.
Cu toate acestea, Bitcoin s-a impus rapid drept o monedă alternativă şi, mai mult, s-a diferenţiat prin inovaţia tehnologică ce stă la baza lui: tehnologia Blockchain. În ultimii ani au fost create numeroase cripto-monede care, asemenea predecesorului lor, au la bază principiul Blockchain sau, dimpotrivă, funcţionează cu ajutorul altor tehnologii la fel de inovatoare.
Cu siguranţă cea mai populară monedă electronică este Bitcoin însă nu trebuie să uităm faptul că familia cripto-monedelor înseamnă mai mult de atât. Investitorii interesaţi de aceste instrumente de tranzacţionare sunt în mod cert familiarizaţi şi cu noţiunile de Litecoin, Ethereum sau Ripple.
Vă întrebaţi ce este, de fapt, moneda virtuală Ripple? Ei bine, aceasta este a treia cripto-monedă ca importanţă (dată fiind capitalizarea sa) după Bitcoin şi Ethereum. Particularitatea XRP crypto este că funcţionează pe baza unui sistem destul de asemănător tehnologiei Blockchain, permiţând însă tranzacţii ce conţin o varietate de active: mărfuri, cripto-monede etc. Moneda Ripple a fost, deci, concepută astfel încât să fie mult mai polivalentă decât majoritatea monedelor virtuale.
Ripple permite clienţilor să integreze acest protocol la nivelul propriilor sisteme. De exemplu, Banca Naţională din Abu Dhabi a început de curând să folosească această tehnologie pentru o parte din tranzacţiile sale, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere. Acest lucru se datorează în special faptului că tehnologia în baza căreia funcţionează Ripple permite clienţilor să transfere fonduri în timp real.
Abrevierea corespunzătoare cripto-monedei Ripple este XRP. De asemenea, Ripple poate fi asociată cu alte monede, cum ar fi euro sau dolarul american (XRPUSD).
Criptomoneda Ripple este considerată ca fiind concurentul direct al Bitcoin, prezentând câteva avantaje comparativ cu acesta. Ripple nu depinde de o singură întreprindere pentru a-şi securiza şi gestiona baza de date. Astfel, nu există perioade de aşteptare pentru confirmarea blocurilor. Potrivit Market Mogul, există diferenţe între Ripple şi Bitcoin şi în ceea ce priveşte durata de execuţie a unui transfer internaţional în timp real. Dacă durata de execuţie a unui transfer în Bitcoin era, pe 27 martie, de 168 de minute, un transfer în Ripple durează aproximativ 3.7 secunde. În acest context, transferurile care au avut loc între Spania şi Mexic au fost gestionate de către BBVA (Banco Bilbao Viscaya Argentaria), descoperindu-se că un transfer în Ripple ar fi durat doar câteva secunde, în timp ce un transfer standard s-ar fi finalizat abia în patru zile.
RippleNet numără în prezent 11 din cele mai mari 100 de bănci din lumea întreagă care se află în diverse stadii ale adoptării criptomonedei Ripple ca mijloc de plată, cifră ce pare că va creşte de la o lună la alta.
Iată câteva exemple în acest sens:
Alte patru bănci membre ale RippleNet fac parte dintre primele 20 de bănci la nivel mondial:
Cele mai mari instituţii financiare văd valoarea RippleNet nu numai prin prisma rezultatelor, ci şi pentru că această monedă virtuală le permite să le ofere clienţilor un serviciu de plată ameliorat, putând astfel să câştiga părţi semnificative din piaţă şi să îşi elibereze capitalul pentru alte investiţii şi activităţi.
În acest sens, menţionăm ca făcând parte din RippleNet următoarele bănci:
V-aţi întrebat vreodată cum va arăta viitorul criptomonedei Ripple? Potrivit specialiştilor, acesta va fi briliant. Reţeaua Ripple este mult mai rapidă în ceea ce priveşte execuţia plăţilor, făcând parte din numeroase parteneriate cu întreprinderi din lumea întreagă.
În ciuda faptului că Ripple nu este la fel de populară precum omologul său, Bitcoin, aceasta pare să aibă toate şansele să devină liderul pieţei criptomonedelor în următorii ani. Acest lucru pare cu atât mai fezabil cu cât interesul investitorilor faţă de criptomonede creşte din ce în ce mai mult, Ripple dovedind o capacitate extraordinară de a oferi soluţii de plată extrem de rapide.
Ripple este a treia criptomonedă ca importanţă în ceea ce priveşte capitalizarea bursieră. Este o reţea de plată ce are la bază o tehnologie inovatoare, asemenea sistemului blockchain.
Aşa cum se întâmplă în cazul fiecărui activ financiar, există riscul ca preţul să crească şi, la fel de bine, să scadă. Criptomoneda Ripple se confruntă cu fluctuaţii ale pieţei, în funcţie de nivelul cererii şi al ofertei. Cu toate acestea, exact fluctuaţiile pieţei sunt cele care îi permit traderului să tranzacţioneze. Tot ceea ce contează este să nu se piardă din vedere principiile de money management, astfel încât tranzacţionarea să se realizeze într-o manieră responsabilă.
După ce a încercat să introducă trenuri care funcţionează pe bază de energie regenerabilă anul trecut, India a inaugurat prima gară care funcţionează în totalitate pe bază de energie „verde”, potrivit Quartz.
Gara Guwahati din oraşul Assam este prima din ţară care funcţionează pe energie solară. Gara este de dimensiuni mari, cu un trafic de 20.000 de pasageri pe zi.
Clădirea gării are un acoperiş format din panouri solare cu o capacitate totală de 700 kW, care distribuie energie către întreaga clădire, către depou şi către peroane, potrit unui anunţ al Indian Railways.
Astfel, reţeaua de cale ferată va economisi aproximativ 100.000 de dolari pe an din facturile la energie.
Proiectul a costat 1 milion de dolari şi a fost realizat de compania de inginerie de stat, Central Electronics. Proiectul a fost finanţat de Container Corporation of India, o subsidiară a Indian Railways.
Compania Indian Railways este cel mai mare consumator de electricitate şi diesel din ţară şi cheltuie aproximativ 18% din costurile operaţionale pe combustibil. Pentru a scădea această factură, compania încearcă să facă o tranziţie totală către energii regenerabile.
Proiectul face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, conform căreia capacitatea de producţie a Indiei trebuie să ajungă la 5.000 MW până în 2025 – adică 25% din necesarul de consum al ţării.
“Este un document document strict secret al UM 0198 SRI din 9.11.2011 care mi-a parvenit acum câteva luni şi nu l-aş fi făcut public dacă nu vedeam minciuna din adresa DNA către ICCJ. Nu citesc mult, va spun că documentul vorbeşte de oameni care se află într-un dosar penal care au săvârsit infractiuni dar despre care DNA nu spune mare lucru si pentru a fi concludent, vă citesc câteva pasaje: <<În temeiul art 14 din Legea 14 din 92 si art 15 din Protocolul de cooperare între Parchetul de pe langă ICCJ şi SRI pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securitatii nationale si urmare a adresei noastre din 24 .06 2011 respectiv planul de cooperare, vă comunicăm>>. Ce înţelegem este că protocolul a funcţionat din plin şi a existat un plan de cooperare între SRI şi DNA”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu în plenul Senatului.
Fostul preşedinte a mai spus că la finalul documentului se vorbeşte şi despre beneficiarii informaţiilor.
“Finalul documentului spune în conformitate <<cu dispozitiile articolului 8 si 57 din protocolul de coperare dintre Parchetul de e lânga ICCJ şi SRI, pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, vă adresăm rugămintea ca datele prezentate să fie destinate informarii procurorului de caz potrivit principiului necesitatii de a cunoaşte fără a fi introduse în dosarul cauzei>>. Acest documet strict secret arată ca protocolul dintre parchet de pe lngă Inalta Curte şi SRI a functionat din plin, s-a intocmit un plan de acţiune şi informaţiile care au fost transmise DNA nu au fost destinate si avocatului si inculpatilor” , a mai spus Băsescu.
Fostul preşedinte spune că documentul, care vizează dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată în primă instanţă Elena Udrea, va fi transmis Comisiei de Control SRI, Inspecţiei Judiciare şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Băsescu spune că mecanismul folosit arată cum se ajungea la politicieni.
“Asta probează de data aceasta un sistem. Îi prinzi şi pe miutitor şi pe cei mituiţi şi pentru a scăpa dau un nume de om politic important. Documentul vizează Gala Bute. Cei mentionati în document ori au fost disjunşi ori denuntători după ce au dat si 8 declaratii”, a afirmat senatorul PMP.
Medicii se plâng că, de mai bine de o săptămână, se confruntă cu probleme în sistemul informatic, care duc la imposibilitatea de a consulta pacienţii şi de a le elibera reţete, din motiv că nu pot să verifice dacă persoana este sau nu asigurată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
„Am venit în primul rând pentru pacienţii mei, pentru că nu mai suport, pentru că vreau să-mi tratez pacienţii, nu să îmi fac probleme pentru un sistem informatic care nu funcţionează. Nu se mai poate aşa, am ajuns la disperare. De 11 zile noi luptăm ca să ajutăm oamenii”, a spus Mihaela Udrescu, medic de familie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Businessul nostru a fost supranumit un «TV al marilor corporaţii» – exagerăm puţin, însă acest termen surprinde o parte din ceea ce facem noi“, descrie Cosmin Nastasă afacerea pe care o conduce. Edge este o agenţie full service de performance marketing, care şi-a făcut intrarea pe piaţă în 2016.
Este deţinută de compania 2Performant Network SA, sub care funcţionează 2Performant, un marketplace de servicii de marketing online pentru e-commerce. |mpreună cu 2Performant, Edge livrează servicii de marketing bazat pe performanţă, acoperind toate canalele online utilizate în comunicare şi vânzări. În 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, 2Performant Network SA a ajuns la afaceri de 10,9 milioane de lei şi profit net de circa 738.000 de lei, la un număr mediu de opt angajaţi.
Agenţia se concentrează pe o abordare integrată a serviciilor de performance, de la strategie, consultanţă şi analiză de date până la gestionarea de programe complexe. Cosmin Nastasă este fondatorul companiei şi are o experienţă de 15 ani în industria publicităţii, primul job fiind la McCann. În 2007, s-a specializat pe online, în cadrul echipei Leo Burnett, apoi, în 2015, a devenit managing partner la Edge şi a fost unul dintre fondatorii KI (Online Knowledge Institute), care oferă cursuri de marketing online susţinute de profesionişti în domeniu.
|n prezent, Edge acoperă activităţi precum digital, performance marketing, analitycs, însă şi aspecte care ţin de comunicarea şi marketingul tradiţionale. ”Dacă odinioară agenţiile de advertising livrau clienţilor campanii de TV către mase, asta încercăm să facem şi noi în prezent, dar prin concentrarea pe online, fiindcă acesta a devenit o componentă extrem de importantă a mixului de marketing“, spune el. Astfel, prin intermediul publicităţii pe YouTube, de pildă, se poate ajunge, la fel ca prin intermediul televizorului, la un număr mare de oameni.
A întrecut online-ul TV-ul în ce priveşte promovarea? ”Nu aş spune că este un mijloc de comunicare neapărat mai bun, însă este unul care se completează perfect cu TV-ul“, crede Nastasă. Potrivit lui, cele mai recente studii arată că în vestul Europei şi în Statele Unite cheltuielile de comunicare în zona de digital au ajuns să depăşească cheltuielile de pe TV, radio sau outdoor; or această creştere este impulsionată de creşterea consumului de online de către populaţie. Google şi Facebook sunt canale extrem de importante, iar creşterea comunicării pe aceste platforme a determinat şi creşterea bugetelor investite în această direcţie.
”La fel ca în vestul Europei, se întâmplă şi în România: online-ul este un canal important şi nu este neapărat mai bun, ci poate intra în combinaţie într-un mix de promovare în mod ideal ori cu TV-ul, ori cu radioul, ori cu publicitatea outdoor; depinde foarte mult de creativitatea şi strategia celui care desfăşoară aceste campanii.“
În ceea ce priveşte modul în care companiile din România percep acest tip de promovare, Cosmin Nastasă spune că acesta diferă în funcţie de profilul acestora. ”Companiile mari, stabile, cu vechime, care fac advertising de zeci de ani în România şi în afara ţării, au înţeles necesitatea online-ului, prin urmare bugetele sau investiţiile lor sunt destul de sănătoase“, descrie el una dintre categorii.
Pentru businessurile mai mici, abordarea este diferită. ”Pentru businessurile relativ mici care sunt locale, cu specific online, abordările sunt mai degrabă legate de o necesitate; online-ul este pentru mulţi singura modalitate prin care se pot promova.“ Online-ul devine pentru aceste businessuri o modalitate ieftină de promovare, iar intrarea pe acest segment se leagă de nevoia de a-şi creşte businessul de la o zi la alta sau de la un an la altul, în timp ce afacerile tradiţionale au un mod mai strategic de abordare a lucrurilor.
Cosmin Nastasă spune că bugetele alocate acestui tip de promovare ajung, în cazul unui mic antreprenor, la 50-80% din bugetul de investiţii în online, ca urmare a faptului că acolo el găseşte cel mai repede rezultate. ”Marketing performance-ul încearcă să ofere imediat ceva acelui om care investeşte, să elimine pierderea despre care se discuta în publicitatea tradiţională“, explică Nastasă. |n cazul companiilor mari, bugetele investite în online nu mai sunt majoritare, dar, în acelaşi timp, valorile sumelor investite sunt mult mai mari. ”În cazul micilor antreprenori, investiţiile pot pleca de la câteva sute de euro pe lună, iar în cazul marilor companii, bugetele investite în online ajung la 1-2 milioane de euro anual, în România.“
Investiţiile sunt direcţionate deopotrivă înspre marii jucători din lumea digitalului, cum ar fi Google, cu motorul de căutare şi reţeaua de site-uri care pune la dispoziţie spaţii publicitare, Facebook, cu utilizatorii dinamici şi conectaţi ai acestuia, dar şi site-urile locale, cum ar fi reţelele de programatic advertising sau real time bidding. Nastasă explică modul de funcţionare a acestora din urmă: este vorba despre platforme care permit realizarea de reclame într-un anumit format în timp real. Prin intermediul acestora, un spaţiu publicitar poate fi cumpărat prin participarea la o licitaţie virtuală – spaţiul poate fi obţinut în funcţie de cât eşti dispus să plăteşti; utilizatorii intră în competiţie cu alţi licitatori care vor licita pentru ocuparea spaţiului respective nu doar pe un anumit interval de timp, ci şi în funcţie de o anumită nevoie, în acel moment.
Acelaşi lucru se întâmplă pe Google sau Facebook – campaniile în aceste medii nu se mai construiesc în funcţie de parametri care durează intervale mari de timp, totul este extrem de dinamic. ”Digitalul a ajuns o lume extrem de complicată în acest moment“, descrie Nastasă peisajul publicităţii online.
Când vine vorba despre obţinerea rezultatelor, managerul de la Edge 2Performant spune că unul dintre avantejele acestui tip de promovare este că rezultatele se pot obţine rapid. ”O campanie lansată astăzi, peste o săptămână sau două s-ar putea să aibă deja rezultate poţi să ai rezultate chiar şi în prima zi.“
Nastasă spune că este însă nevoie în permanenţă de optimizare, astfel că implicarea umană este importantă. ”Tehnologia, maşinile şi algoritmii ştiu să facă multe lucruri atât timp cât sunt bine gestionate de oameni.“ Comportamentul imprevizibil al utilizatorilor din online este influenţat de o serie de factori, care, dacă sunt analizaţi, pot fi interpretaţi, mai observă el. ”Mâine, cel care va accesa site-ul tău nu îl va mai accesa de pe acelaşi dispozitiv mobil, comportamentele sunt foarte diferite chiar şi între cei care folosesc diverse mărci de telefon“, explică antreprenorul. Cosmin Nastasă susţine că analiza audienţelor poate să conducă la desluşirea comportamentelor: spre exemplu, oamenii cu un anumit tip de telefon vor cumpăra mai bine decât cei cu o altă marcă de telefon – potrivit datelor lor, utilizatorii de Apple vor cumpăra mai mult decât utilizatorii de Samsung.
Ţinând cont de domeniul în care activează, antreprenorul oferă în cadrul Smart Business şi câteva sfaturi reprezentanţilor companiilor din România: ”Este important să începeţi să aveţi o prezenţă în online“, spune el.
Sfatul vine în contextul în care, potrivit antreprenorului, cel mai mare procent din businessurile din România nu au o prezenţă online, spre deosebire de afacerile din ţările nordice, unde acest procent este undeva pe la 90%. ”Cu tehnologia stăm extrem de bine faţă de vestul Europei, diferenţele dintre noi şi ei nu mai sunt atât de mari, se duce diferenţa la un an, maximum doi. Ce fac cei din exterior facem şi noi, însă poate fi vorba despre o diferenţă de mentalitate sau de experienţă în business.“ Totodată, comunicarea în online trebuie gândită atent, în baza unei strategii. ”Nu există de azi pe mâine, nu există minuni în toată povestea aceasta de marketing performance, este o combinaţie între oameni, tehnologie, planuri, bugete investite şi energia direcţionată în toată această poveste.“
Razer Mamba Hyperflux este un mouse wireless a cărui baterie nu se termină niciodată. De fapt, nici nu are baterie, iar asta a ajutat compania să producă un mouse wireless de doar 96 de grame (greutate atinsă de obicei doar de şoarecii cu fir). Cum se poate asta? Mouse-ul funcţionează exclusiv pe un mousepad special creat de Razer ce generează un câmp electromagnetic de încărcare. Mousepadul este conectat la calculator printr-un cablu USB şi atât timp cât este curent electric, mouse-ul va funcţiona la nesfârşit.
Mecanismul este similar cu cel folosit de telefoanele care se încarcă wireless prin tehnologia Qi, dar în cazul de faţă suprafaţa de contact este mult mai mare şi mouse-ul poate fi folosit intens în timp ce se încarcă.
Mouse-ul are două butoane pe lateral (care funcţionează ca înapoi şi înainte) şi cu două butoane deasupra, lângă rotiţă. Aceste două butoane sunt folosite pentru a seta viteza mouse-ului. Bineînţeles, toate funcţiile butoanelor pot fi schimbate.
Razer este o companie ale cărui produse sunt ţintite în special pentru gameri, iar dacă un produs esenţial precum un mouse nu satisface cerinţele ridicate ale acestora, compania ar avea probleme.
Mamba Hyperflux nu numai că funcţionează fără baterii, dar merge bine şi este precis. Acesta poate atinge o viteză de 16.000 DPI şi operează pe frecvenţa de 2,5 GHz, o particularitate care se reflectă într-un semnal îmbunătăţit, fără interferenţe. Am testat mouse-ul în diferite scenarii de utilizare: de la gaming la editare video sau browsing şi totul a mers bine. Mouse-ul este uşor, confortabil şi ergonomic şi l-am folosit ore în şir fără ca mâna să-mi obosească.
Interesant este şi faptul că mousepadul are două feţe: una de plastic şi alta de pânză cu scopul de a fi utilizate în funcţie de nevoi. Ai nevoie de precizie pentru editare foto sau ai nevoie să fii precis atunci când te joci? Utilizezi mouse-ul pe partea de pânză. Ai nevoie de viteză pentru jocuri precum DOTA 2? Atunci treci pe cealaltă parte. Diferenţe mari între cele două suprafeţe nu sunt, dar este bine că există opţiuni pentru doritori.
De menţionat este faptul că mouse-ul funcţionează doar temporar când este luat de pe mousepad. Totuşi ţine îndeajuns de mult încât să nu se întrerupă imediat ce ai luat mouse-ul de pe suprafaţă. Asta înseamnă că mouse-ul poate fi folosit doar în acest mod şi trebuie să aveţi cu voi şi mousepad-ul dacă vreţi să meargă. Aşadar, tehnologia dezvoltată de Razer are avantaje, dar şi dezavantaje. Atunci când mă gândesc la un mouse wireless mă gândesc la mobilitate (acesta fiind punctul forte al acestui tip de gadget), faptul că-l poţi arunca în geantă pentru a-l folosi oriunde ai merge, atât timp cât ai o suprafaţă plană. Cu Mamba Hyperflux acest lucru nu este imposibil, dar nu este comod sau uşor.
În stilul clasic al produselor destinate segmentului de gaming, atât padul, cât şi mouse-ul sunt dotate cu o serie de LED-uri multicolore. Acestea pot fi setate să funcţioneze în tandem sau separat sau luminile pot fi oprite.
Tehnologia implementată de Razer este foarte interesantă şi mă bucur că a avut curajul să producă un astfel de mouse. Totuşi, Mamba Hyperflux are un preţ piperat, ceea ce ar putea împinge clienţii către alte produse mai ieftine, chiar dacă funcţionează cu fir sau cu baterii.