BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Indicatorii nonfinanciari câştigă teren în decizia de finanţare: experienţa antreprenorilor, relaţia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul sunt factori care pot aduce bani în companiile mici

    ♦ „Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici nu întotdeauna arată foarte apetisant. Punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“ ♦ „Fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă“ ♦ „O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local“.

    Indicatorii nonfinanciari încep să aibă o importanţă din ce în ce mai mare în decizia de finanţare din mediul de business local, astfel că factori precum experienţa antrepre­norilor, relaţia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul pot aduce bani în companiile mici, a fost una dintre concluziile evenimentului „Secretele antreprenorului de succes“ – Timişoara.

    Evenimentul a avut ca temă principală „Finanţarea afacerii nu este doar despre bani“ şi s-a desfăşurat cu sprijinul Raiffei­sen Bank, partener strategic. Partenerii me­dia au fost Ziarul Financiar şi Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost organizaţie suport.

    Sponsorii evenimentului au fost Raiffeisen Bank, Omnicredit, TargetWeb, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti, Puratos, Biris Goran SPARL, avocat Claudiu Popovici, Fair Revive SPRL, Contzilla, Senneville.

    În deschiderea evenimentului, Liviu Sav a prezentat o scurtă radiografie a regiunii de dezvoltare Vest plecând de la datele finan­ciare din 2023, iar Sorin Maxim, director general al ADR Vest, a subliniat necesitatea tranziţiei de la granturi la capital de risc.

    „În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului. (…) Este clar că fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă. Tocmai de aceea noi, ca regiune, ne propunem să investim în două fonduri de capital de risc“, a spus Sorin Maxim în cadrul evenimentului.

    În plus, el a spus că există două abordări în România: una este cea în care vine Banca Europeană de Investiţii şi gestionează fondurile, plasează banii în numele guver­nului sau cazul unei regiuni cum este cea pe care o administrează el, care încearcă să creeze, să lege acest ecosistem de cunoaş­terea dezvoltării companiei.

    „Mai ales în zona de tehnologie este nevoie de a avea acces în piaţa pe care doreşti să o ataci“, a adăugat directorul general al ADR Vest.

    Invitaţii din panel, Adrian Minea, Bianca Munteanu, Adrian Panaitescu, Elisa Rusu şi Gabriel Biriş, au discutat despre ce factori influenţează modul în care sunt finanţate afacerile, cum ar trebui să îşi pregătească antreprenorii afacerile pentru a obţine finanţare.

    „Eu aş putea vorbi din ambele per­spec­tive, din perspectiva finanţatorului, cât şi din perspectiva companiei. Chiar dacă noi vin­dem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să fa­cem acest lucru, să atragem bani. Şi la noi a contat foarte mult experienţa echipei acţionaru­lui CEO-ului, mai ales în pri­mul an de activitate. Faptul că făcusem timp de 20 şi ceva de ani acest lucru înainte a convins anumiţi investitori şi finanţatori ai noştri să investească sau să ne finanţeze pe noi, să dăm mai departe către micii întreprinzători“, a spus Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

    Indicatorii nonfinanciari capătă o greutate din ce în ce mai mare în decizia de finanţare în prezent, susţine ea. „Noi, mai departe, încercăm să preluăm acest model şi să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţio­narului, nu numai pe com­portamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în mo­mentul de faţă. Deci punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“, a detaliat CEO-ul Omnicredit.

    Prezentările susţinute de Alina Marchiş, Delia Mircea, Marius Maier, Cristina Ienciu, Andrei Munteanu, Claudiu Popovici, Andreea Ciocănescu, Iulian Ghişoiu, Melinda Morariu, Gabriel Biriş, Elisa Rusu şi Laura Semenescu s-au concentrat pe diverse teme de interes pentru IMM-uri. Evenimentul s-a încheiat cu povestea unui antreprenor de succes, Adina Bugescu, pre-sales manager în cadrul companiei de panificaţie Prospero.

    „Problema cu antreprenoriatul româ­nesc pe care o văd eu cel mai mult în momentul de faţă este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult. O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local şi când o să avem o atitudine de «hai să fie bine şi să ne ajutăm», nu să ne găsim portiţa de cum să intru eu în locul ăla“, a subliniat ea.

     

    Sorin Maxim, director general, ADR Vest

    ► Pe primul program de finanţare am avut 25 de milioane de euro strict granturi pentru IMM-uri şi microîntreprinderi, am crescut mai apoi la 55 de milioane şi acum aproape 175 de milioane de euro.

    ► În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului.

    ► Aş vrea să marchez încă o dată câteva lucruri care cred eu că contează în zona aceasta de finanţare. În primul rând, digitalizarea ajută la creştere şi dezvoltare. Evident, inovarea produce valoare adăugată. România stă foarte rău la inovare.

     

    Adrian Minea, managing director, Bipmobile Group

    ► În sfârşit, bancherii cu care noi lucrăm ne tratează ca pe nişte parteneri şi cred că am ajuns la momentul în care putem spune că facem business inclusiv cu banca.

    ► Noi am investit peste 1 mil. euro din bani proprii într-o companie care digitalizează procese, care inovează. Din păcate, noi nu am reuşit să găsim deloc în România fonduri nerambursabile pentru digitalizare şi improvement pe procese. Încă căutăm, dar se pare că viitorul este în altă ţară şi se pare că de acolo vom reuşi să luăm banii.

    ► De aceea stăm foarte rău la nivelul inovaţiei în România şi suntem pe ultimul loc şi în statistici. Eu cred că românii sunt oameni deştepţi.

     

    Bianca Munteanu, manager, climate change & sustainability services, EY

    ► Între­prin­de­rile mai mari sunt cele care au acces la informaţii despre finanţarea sustenabilă sau cum poate fi influenţată finanţarea de domeniul de activitate. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, lucrăm foarte mult cu băncile în a crea un sistem de management ce integrează un sistem de due diligence aplicat entităţilor ce vor să acceseze un credit.

    ► Dacă sectorul de activitate se încadrează la un risc ridicat, se cer raportări de mediu.

    ► Când vorbim de finanţare sustenabilă, vorbim atât de o componentă de mediu, cât şi de cea socială. Cam în direcţia aceasta ar putea influenţa domeniul de activitate accesul la finanţare.

     

    Elisa Rusu, CEO, Omnicredit

    ► Chiar dacă noi vindem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să facem acest lucru, să atragem bani.

    ► Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care, mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţionarului, nu numai pe comportamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în momentul de faţă.

    ► Punem foarte mult accent pe indicatori nonfinanciari.

     

    Gabriel Biriş, antreprenor şi avocat specializat în taxe

    ► Ce vedem este foarte mult accent pe partea formalistă, pe cifre, care să se încadreze în anumiţi indicatori, ceea ce este perfect de înţeles din punctul de vedere al finanţatorului.

    ► Finanţatorul trebuie să se asigure că cash flow-ul permite plata ratelor şi că, în cazul în care nu se plătesc ratele, sunt suficiente garanţii, este atât de simplu.

    ► În zona de agricultură şi tot ce înseamnă lanţul de producţie, cel alimentar, este un interes consistent din partea băncilor să finanţeze.

    ► Pe partea de legislaţie fiscală, principala mea preocupare este ATAD – anti-tax avoidance directive, care limitează deductibilitatea dobânzilor la o anumită sumă.

     

    Adrian Panaitescu, antreprenor în leasing de personal şi expert contabil

    ► Cererile din partea clienţilor noştri merg în două mari direcţii: partea de capital de lucru, pentru că multe firme au nevoie de capital de lucru, precum şi partea de credit de investiţii, eu aş spune undeva la 70% este capital de lucru, iar 30% credit de investiţii.

    ► Mă bucur să aud că începe să conteze partea de notorietate, partea de experienţă, partea de know-how a celor care conduc firma.

    ► Încă se pune prea mult accent pe indicatori clari, cifră de afaceri, capitalizare, lichidităţi ş.a.m.d. Din ce am văzut eu, mai ales la băncile mari, rigiditatea este încă destul de mare.

     

    Alina Marchiş, asociat finanţare şi dezvoltare IMM, BERD

    ► Impor­tant pentru noi este ca antrepre­norii români să ajungă la experţii de care au nevoie pentru ca afacerile lor să crească.

    ► Suntem cunoscuţi în România pentru proiectele mari pe care le finanţăm în sectorul public şi cel privat, vorbim despre împrumuturi mari, de zeci de milioane de euro câteodată.

    ► Sunt atâtea IMM-uri în România care nu au nevoie de o astfel de investiţie sau nu o pot duce, iar noi nu putem să ignorăm 99% din economia României, motiv pentru care preferăm să dăm un sprijin nerambursabil în sume mai mici, vorbim despre 15.000 – 20.000 de euro, partea noastră, prin care să producem acest impact de la companie la companie.

     

    Laura Semenescu, senior relationship manager IMM, Raiffeisen Bank România

    ► Dacă o companie are un istoric, ne uităm la dinamica cifrei de afaceri, ce servicii sau produse vinde într-o anumită perioadă. Pe lângă partea asta de venituri, ne mai uităm şi la partea de profitabilitate.

    ► Ne uităm să vedem dacă omul face profit din activitatea lui curentă, dacă a reuşit să ajungă acolo unde vrea să fie.

    ► Gradul de îndatorare îmi arată mie cât este de îndatorat clientul şi îmi poate arăta dacă poate plăti sau nu partea de finanţare, dacă poate să-şi plătească ratele, chestiunea asta este într-adevăr importantă.

     

    Marius Maier, managing partner, CMC Grup Risk Advisor

    ► Riscurile finanţării afacerilor sunt elemente care pot să ne complice existenţa. Unul dintre aspecte este dat de faptul că aproape nicio finanţare semnifica­tivă nu se face fără garantarea activelor luate în garanţie.

    ► Cel mai mare risc în zona asta este dat de faptul că aproape nimeni nu verifică şi nu se asigură că pe perioada asigurată acoperirea poliţei rămâne funcţională. Este extrem de important ca acoperire să rămână funcţională pe perioada poliţei de asigurare.

    ► Este extrem de important să privim la viitor, dar este mult mai important să învăţăm din greşeli.

    ► Anul 2024 este un an în care insolvenţele bat la uşa clienţilor noştri.

     

    Cristina Ienciu, Romania country coordinator, Insol Europe

    ► La nivelul UE a fost o directivă care a fost implementată şi de România acum un an jumate, prin care UE impus ca statele membre să aibă proceduri de restruc­tu­rare pentru companii.

    ► Compa­niile care ajung în insolvenţă la nivel de UE sunt un impact foarte mare, un efect de domino şi atunci Comisia Europeană a considerat necesar să se intervină într-un stadiu incipient al dificultăţii, adică când compania începe să aibă probleme, astfel încât să se evite ajungerea în insolvenţă şi pierderea de locuri de muncă, pierderea clienţilor.

    ► Avantajele sunt mult mai mari dacă se ia decizia. Companiile sunt încurajate să-şi ia decizia de restructurare într-o etapă premergătoare insolvenţei.

     

    Melinda Morariu, director general, IMM Club, cofondator şi CEO, Bridge-to-Information

    ► Am văzut cât de importantă este luarea deciziilor informate, dar ca să putem să ne luăm nişte decizii informate este şi mai important să urmărim tendinţele şi, înainte să ajungem la nişte situaţii extrem de neplăcute, să putem să ne luăm măsurile foarte din timp.

    ► Noi ajutăm antreprenorii să-şi ia deciziile informate pe bază de date şi să-şi urmărească tendinţele pentru a evita situaţiile neplăcute, dar şi pentru a putea să profite de oportunităţile care se ivesc de foarte multe ori în activitatea noastră.

    ► Antreprenorii doresc soluţii care sunt rapide, sunt simple, clare, nu necesită schimbarea proceselor lor de business şi oferă diverse grade de detaliere.

     

    Andrei Munteanu, cofondator şi CEO, Cowork Timişoara

    ► Ar trebui să plecăm de la faptul că ar trebui să rezolvăm o problemă şi atunci ar trebui să ajungem să ne ştim clienţii cât mai bine, să ajungem să înţelegem problema pe care ar trebui să o rezolvăm, cum vorbesc ei despre problema asta, cum se resimte în viaţa lor, ce soluţii folosesc, cât sunt dispuşi să plătească pentru asta şi toată componenta este o metodologie în lumea de start-up de tech.

    ► Important este să vedem ce funcţionează pentru businessurile noastre şi să nu ne limităm cumva la ce e în mod normal în jurul nostru şi poate ne uităm şi în afara bulei, s-ar putea să luăm de la businessurile tech ceva bun care să ne ajute şi pe noi.

     

    Claudiu Popovici, avocat

    ► Trăim într-o eră digitală până la urmă, dar trebuie să avem în vedere că riscul poate să apară inclusiv în ceea ce priveşte funcţionarea şi existenţa acestor website-uri. Este foarte importantă această rubrică de termeni şi condiţii. Practic este contractul încheiat cu clientul.

    ► Un aspect foarte important la termeni şi condiţii este acela că ar trebui să fie adaptat activităţii pe care o face clientul. Răspunderea contractuală este un subiect care nu poate să fie ocolit în nicio situaţie, nici dacă vorbim despre site-uri, nici dacă vorbim despre contracte încheiate fizic. Drepturile şi obligaţiile părţilor sunt practic prevederile acestui contract încheiat cu clientul care accesează website-ul.

     

    Iulian Ghişoiu, antreprenor şi expert în SEO

    ► Când vorbim de social, avem câteva platforme sau site-uri pe care fiecare dintre noi le folosim.

    ► Analizele ne arată foarte clar că suntem din ce în ce mai prezenţi în online, din ce în ce mai prezenţi în social media şi petrecem peste două ore în medie pe reţelele sociale, aşa că există această tendinţă de petrecere a timpului în reţelele sociale.

    ► În trecut era suficient să apărem în Pagini Aurii şi oamenii să caute acolo un număr de telefon şi să ne sune. Ei bine, lucrurile s-au schimbat, iar acum avem nevoie de o prezenţă în cât mai multe locuri, nu doar în offline, ci şi în online.

     

    Andreea Ciocănescu, coordonator, Bakery School

    ► Sunt coordonator de şcoală de meserii, ceva ce în ziua de astăzi pare o luptă pierdută, însă facem treaba asta deja de patru ani şi credem că o facem bine, căci am început cu o cauză socială, respectiv să oferim o şansă la o carieră în industria asta de brutărie, patiserie-cofetărie pentru copiii din medii defavorizate, însă anul acesta am reuşit performanţa să câştigăm locul întâi la o olimpiadă naţională şi să formăm lotul naţional de juniori.

    ► Principalul nostru obiectiv este să creştem vizibilitatea şi să avem mai mult impact în căutarea de parteneri şi de susţinători ai programului nostru. Avem multe bariere în a ne atinge acest obiectiv.

     

    Adina Bugescu, pre-sales manager, Prospero

    ► Problema cu antreprenoriatul românesc este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult.

    ► Noi am făcut multe produse şi teste şi nu s-a concretizat neapărat cu un produs, dar printr-o vânzare la clientul care a vrut produsul respectiv. Poate le-am reconvertit, dar dacă nu încerci şi nu faci, aştepţi doar să-ţi vină comanda mare sau clientul mare sau o siguranţă este foarte greu de lucrat.

    ► O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local.

  • Statul mai dă 2,5 mld. lei pentru IMM-uri: încă 2.300 de întreprinderi mici şi mijlocii vor putea să acceseze finanţări pentru investiţii şi capital de lucru

    Bugetul total al programului IMM Plus a fost majorat cu aproximativ 2,5 miliarde lei, până la 15 miliarde lei, măsură care va permite accesul a încă 2.300 de întreprinderi mici şi mijlocii la finanţări pentru investiţii şi capital de lucru, a anunţat joi ministerul Finanţelor.

    Astfel, se majorează şi plafonul total al garanţiilor de stat care pot fi emise în cadrul Programului cu 2,22 miliarde lei, până la 13,32 miliarde lei şi bugetul grantului cu peste 279,875 lei până la 1,68 miliarde lei.

    „Prin această suplimentare, ne asigurăm că aproximativ alte 2.000 companii vor beneficia de sprijinul necesar pentru dezvoltare şi investiţii. Aceste instrumente financiare sunt esenţiale pentru a oferi mediului de afaceri resursele necesare pentru a-şi dezvolta afacerile, a crea locuri de muncă şi a stimula inovaţia”, spune Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.

    Din plafonul de garanţii valabil până la 30 iunie 2024, de 11,1 miliarde lei, 7,99 miliarde lei alocată FNGCIMM este utilizată în proporţie de 96,28%, suma de 2,01 miliarde lei alocată FGCR este utilizată în proporţie de 98,62 %, iar suma de 1,1 miliarde lei alocată FRC este utilizată în proporţie de 27,53%.

    Prin aprobarea măsurilor propuse, numărul maxim al beneficiarilor programului creşte la 13.800, de la 11.500 cât erau prevăzuţi înainte de majorarea bugetului IMM Plus.

    Dispoziţiile legale în vigoare în domeniul ajutorului de stat permit majorarea bugetului unei scheme de ajutor de stat cu până la 20%, fără a fi necesară notificarea Comisiei Europene.

    Schema de ajutor de stat IMM PLUS a fost autorizată de către Comisia Europeană la data de  8 aprilie 2024. Plata dobânzilor se realizează trimestrial pentru trimestrul anterior, până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

    Ajutor sub formă de garanţii pentru împrumuturi

    Prin Program, se acordă garanţii de stat, în procent de maxim 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru.

    Valoarea maximă a finanţărilor acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiţii, cu excepţia beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, acvaculturii şi pisciculturii pentru una sau mai multe activităţi finanţate, pentru care valoarea maximă a finanţării este de 5.000.000 lei.

    Ajutor sub formă de grant

    Beneficiarii programului care au contractat credite de investiţii şi/sau credite/linii de credit garantate beneficiază de un grant în limita cumulului rezultat din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garanţiei acordate, pe toată durata de valabilitate a garanţiei acordate, şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credit, acordate pe o perioadă de maximum 12 luni, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 2.250.000 de euro pe întreprindere, respectiv echivalentul în lei a 280.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii primare şi 335.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniile pescuitului şi acvaculturii. În cazul UAT-urilor, valoarea grantului acordat nu poate depăşi echivalentul în lei a 2.250.000 de euro.

    Componentele Programului IMM PLUS

    Componenta IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiţii sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanţarea altor credite de investiţii sau cheltuieli destinate achiziţiei de părţi sociale şi acţiuni.

    Componenta AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

    Componenta IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

    Componenta CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, susţinerea investiţiilor în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediu implementate de:

    • IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcţiilor, inclusiv start-up-uri, precum şi arhitecţi şi birouri individuale de arhitectură;
    • Unităţi Administrativ Teritoriale (municipii, oraşe, comune).

    Componenta RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilităţi de garantare de către stat în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru creditele de investiţii şi creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

    Componenta INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru companiile româneşti inovative şi/sau care îşi promovează produsele şi serviciile destinate exportului.

     

  • Proiect european de aproape 15 mil. lei pentru extinderea unităţii de urgenţe pediatrice din Satu Mare

    Consiliul Judeţean Satu Mare a finalizat construcţia noii clădiri a Unităţii de Primire Urgenţe (UPU), destinată urgenţelor pediatrice, investiţie susţinută din fonduri europene de aproape 15 mil. lei (3 mil. euro), prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. În cadul acestui proiect de investiţii suprafaţa utilă a UPU a fost extinsă cu 346 mp, în total fiind modernizată o suprafaţă de 1.139 mp.

    ’’Au fost construite săli de examinare, tratare, supraveghere a cazurilor pediatrice, sală de şedinţe şi arhivă. Urmează dotarea acestor spaţii cu echipamente de investigaţii şi diagnostic, adaptate nevoilor specifice urgenţelor medicale. În prezent se derulează achiziţia echipamentelor medicale, printre care şi un Computer Tomograf de ultimă generaţie, printr-un proiect de peste 3.9 mil. lei’’, se arată într-un comunicat de presă al CJ Satu Mare.

  • Povestea românului care a dezvoltat o soluţie de credit intelligence pentru a ajuta antreprenorii care sunt la început de drum

    Foarte multe IMM-uri se confruntă cu imposibilitatea obţinerii unei finanţări prin metode tradiţionale precum creditele de la bănci, aşa că sunt nevoite să caute surse alternative de finanţare, care acum prin intermediul tehnologiei pot fi mult mai uşor de accesat. De altfel, aşa s-a născut şi ideea businessului iFactor, start-up-ul local ce a creat o platformă online care funcţionează ca un marketplace între investitori şi firme.

    Start-up-ul a dezvoltat şi o soluţie de credit intelligence şi lucrează şi la alte soluţii, mergând acum către zona de „embedded finance”, care presupune integrarea de soluţii noi în aplicaţii şi sisteme folosite deja de companii. Pentru cea mai nouă soluţie, numită iFactor Pure Analytics, start-up-ul discută cu mai multe bănci din regiune pentru implementare. „iFactor Pure Analytics este o platformă de intelligence service, care ajută să înlocuiască fluxurile analitice pe care le au băncile, pe de-o parte, automatizând foarte mult procesele de analiză de risc şi compactând toate etapele care au loc într-un proces de analiză de risc la o bancă, plecând de la, spre exemplu, relationship manager, până la product manager, ofiţeri de risc, oamenii care verifică legal ş.a.m.d.

    Şi toate astea noi le automatizăm, utilizăm tehnologia inteligenţei artificială şi compunem nişte automatizări prin care, în mod normal, se poate face tot acest flux într-un format digital, complet“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor. iFactor Pure Analytics funcţionează ca un instrument de evaluare a creditelor, bazat pe date alternative, precum datele din social media, profilarea psihometrică, amprenta digitală şi comportamentul de tranzacţionare pentru a eficientiza, a reduce riscurile de fraudă şi neplată şi a optimiza procesul de creditare. Start-up-ul a semnat deja un parteneriat cu Raiffeisen Bank pentru noua sa soluţie şi se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi din regiune în perioada următoare. „Noi acum deja lucrăm cu câteva IFN-uri care sunt expuse la nivel regional în mai multe ţări ca finanţări alternative sau nebancare.

    Avem deja câteva bănci care au, tot aşa, expunere regională, iar o parte dintre ele, cel puţin două sau trei, sunt şi în România prezente, dar şi în alte ţări. Dar mai mult decât atât, noi am intrat şi în zona de enterprise, acolo unde noi mergem spre companii care fac distribuţie extinsă, au expunere destul de mare de credit furnizor şi care au foarte mare nevoie să facă această expunere din propria lor balanţă ca să-şi acopere riscul, pentru că partea de «collection» şi partea de «default-uri» care se întâmplă în zona aia, duc mai departe la insolvenţe, fără doar şi poate din perspectiva companilor mici, dar în acelaşi timp expun foarte tare şi companiile mari care au mare nevoie de soluţia noastră. Şi atunci ieşim din zona de finanţare strict bancară, în zona nebancară dar de creditare, mergând mai departe în zona de «supply chain finance»“, a precizat Curticăpean.

    Cu o experienţă vastă în antreprenoriat, el a pornit proiectul iFactor în 2016, dezvoltând o platformă de tip marketplace prin care IMM-urile pot găsi surse de finanţare alternative, primul serviciu oferit fiind cel de factoring. „În urmă cu circa doi ani eram într-un spaţiu în care acceleram destul de mult soluţia noastră de finanţare alternativă, însemnând că tehnologia noastră facilita destul de mult aplicaţiile de IMM-uri care veneau pentru solicitări de credite sau vânzarea facturilor, aşa numitul factoring, prin identificarea unor surse de finanţare care nu să fie neapărat bancare, ci alternative, mai exact de la investitori privaţi «high net worth individuals», cum se numesc ei în zona anglo-saxonă, adică oameni cu potenţial financiar ridicat care vor să-şi diversifice portofoliile de investiţii. Şi am realizat acest lucru cu succes, dar am întâlnit alte probleme pe parcurs şi în 2023 ne-am axat pe soluţionarea lor, motiv pentru care, în momentul în care am identificat că aceşti «high net worth individuals» care ar fi trebuit să vină şi să completeze ofertele pe care băncile le fac în ceea ce înseamnă zona de creditare de IMM-uri, oamenii aceştia nu sunt neapărat familiari cu rating-uri, cu indicatori financiari, cu elementele de genul acesta. Noi numim asta «low financial literacy», o educaţie financiară mai precară.

    Dar acest lucru putem să îl regăsim şi în zona cealaltă a IMM-urilor – foarte mulţi antreprenori îşi conduc afacerile bazându-se pe domeniul de expertiză pe care îl au sau oportunitatea pe care o urmăresc”, a precizat cofondatorul şi CEO-ul iFactor, punctând faptul că nu mulţi antreprenori sunt neapărat şi manageri financiari care se înţeleagă foarte bine cum să-şi constituie nişte busole de coordonare şi strategie financiară a companiei.

    „Tradiţional, antreprenorii se bazează pe un contabil care lucrează cu 300-500 de firme, au un software de contabilitate, acolo introduc facturile şi informaţiile, după care emit nişte raporte pentru declaraţiile fiscale. Evident că băncile sunt în faţa situaţiei în care trebuie neapărat să se identifice mai bine cum anume vrea să-şi conducă compania respectivă businessul, unde pot să-l crească şi care va fi capacitatea de ramursare a unui credit pe care ar putea să-l ia. Şi acesta este un proces foarte complicat pentru bănci, pentru că neavând date, neavând informaţii relevante din partea antreprenorilor, este greu să facă predicţii. Modelele de risc de credit compuse de bănci pleacă din zona de corporate, zona companiilor foarte mari. Şi atunci, modelele astea care vin să se bazeze pe indicatori financiari care sunt din performanţa istorică economică a companiei nu mai este satisfăcătoare pentru a preconiza în viitor capacitatea de rambursare a ei. Şi din toate aceste elemente pe care le-am identificat noi am început să dezvoltăm acest produs, iFactor Pure Analytics”, a explicat el cum a ajuns echipa iFactor să dezvolte noul produs.  În prezent, odată cu dezvoltarea noilor soluţii complementare, start-up-ul trece într-o nouă etapă de dezvoltare. „Strategia noastră este acum ca prin produsul SaaS (iFactor Pure Analytics – n.red.) să adresăm o piaţă mai extinsă pentru că şi marketplace-ul în sine are capacitatea de scalare în momentul în care sursele de date, partea asta de KYC (know your customer) şi de scoring se compun într-o formă reglementatorie. Şi atunci, noi am dezvoltat şi alte două produse care vor merge pe zona de carduri şi care vor folosi marketplace-ul. Noi acum suntem în proces de licenţiere pentru instituţie de plată, ca să fim independenţi în zona de tranzacţii, de fluxuri de bani. Şi ce dorim să facem este să facem foarte mult «embedded», adică să mergem în zona de «embedded finance», acolo unde efectiv marketplace-ul nostru să fie în aplicaţii sau în procese pe care antreprenorii le folosesc «day by day, by default», în orice context“ , a spus Curticăpean, explicând că odată cu noile soluţii dezvoltate, scalarea businessului şi implicit şi a platformei de finanţare alterenativă va fi mai uşor de realizat. „Sunt nişte integrări pe care le facem şi, în general, cam tot ce facem de acum este zona de «embedded». Şi atunci, practic, marketplace-ul va deveni, mai degrabă, o funcţionalitate a produsului de analiză de risc. Deci o să fie o compoziţie diferită din perspectivă tehnologică şi atunci el va duce scalarea acestui model de «embedded» pe produsul de marketplace cu sursele de finanţare, chiar şi alternative. Aceasta este strategia noastră.“ iFactor a fost finanţat recent de actualii investitori în proiect şi are în continuare o rundă deschisă care ar putea ajunge la câteva milioane de euro. Iar pentru anul acesta, fintech-ul şi-a propus să ajungă la venituri recurente anuale de circa 1,5 milioane euro, în condiţiile în care se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi pentru noua soluţie creată.    ■

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Ştefan Chira, fondator al Kotys Tech.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie ce foloseşte AI (artificial intelligence) pentru a ajuta fermierii şi companiile care îngrijesc spaţii verzi să utilizeze mai puţine resurse şi să obţină randamente mai mari în mod sustenabil.

    „La finalul anului ne dorim să avem peste 1.000 firme de îngrijire gazon şi peste 100.000 de proprietăţi pe care să le servim. Oamenii din SUA sunt înnebuniţi după zone verzi, după gazon, spre exemplu, peste 86% din casele din SUA au gazon. Ne-am dat seama că fermierii români nu sunt încă dispuşi să lase din mână munca şi să apeleze la soluţii de digitalizare, încă sunt foarte prinşi în activitatea lor de zi cu zi şi în momentul în care trebuie să facă un pas în lateral şi să lucreze la dezvoltarea afacerii lor le este foarte greu.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor – platformă de tip market-place pentru finanţarea alternativă a IMM-urilor

    Ce e nou? Fintech-ul şi-a propus să ajungă anul acesta la venituri recurente anuale de circa 1,5 milioane euro, în condiţiile în care start-up-ul se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi pentru noua soluţie creată, complementară platformei de finanţare alternativă, care se adresează inclusiv băncilor.

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    1. Invitată: Monica Stătescu, partener, Filip & Company

    Legea AI Act va avea un cadru mai lax prin care va încuraja start-up-urile şi companiile tip IMM să integreze şi să folosească tehnologia AI în produsele lor

    „AI Act are şi un capitol prin care încearcă să încurajeze companiile mici şi mijlocii şi start-up-urile în direcţia asta şi prevede ceea ce se numeşte un «sandbox» de reglementare, adică un cadru mai lax, încercând să ofere instrumente care să permită testarea în condiţii de piaţă a sistemelor dezvoltate de start-up-uri şi de companiile mici şi mijlocii, tocmai ca să le permită totuşi să acceseze industria asta în nişte condiţii acceptabile pentru ei. Se are în vedere crearea unui cadru mai permisiv şi a unor instrumente şi structuri care să le permite să testeze în condiţii de siguranţă sistemele AI.“

    2. Invitaţi: Alexandra Lovin şi Sebastian Baier, cofondatori, agenţia de marketing re7consulting

    Înainte de orice campanie, asiguraţi-vă că site-ul web este uşor de folosit. Monitorizaţi tot, fiţi atenţi la recenziile din social media

    Alexandra Lovin: „Sfaturile mele pentru antreprenori sunt: folosiţi social media pentru a genera brand reach, pentru a fi cunoscut, verificaţi reputaţia brandului dumneavoastră, pentru că este foarte important să aveţi recenzii bune, comentarii bune, acest lucru ajută foarte mult la vânzări. Google vă va ajuta să încheiaţi afaceri sau vânzări, care sunt uşor de urmărit. Iar la final, verificaţi conţinutul sau vedeţi ce tip de conţinut se potriveşte cu brandul dvs. şi cum, unde aveţi cel mai mult engagement şi cele mai bune rezultate. O problemă este şi faptul că firmele nu ştiu uneori ce le ajută la vânzări.”

    Sebastian Baier: „Site-ul web este magazinul care este deschis 24 de ore din 24, mereu disponibil. Deci ar trebui să verificaţi site-ul web din punctul de vedere al unui client, poate că ar trebui să daţi adresa site-ului web tatălui, mamei, rudelor, pentru a obţine diferite puncte de vedere, cum au experimentat site-ul web, ce poate fi îmbunătăţit, este uşor de utilizat? Pentru că dacă site-ul nu este construit astfel încât utilizatorul să vrea să rămână pe el, acesta ar fi primul lucru care ar trebui făcut înainte de a investi ceva în campanii de marketing.”

     

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

     

     

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro
    şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.


     

     

  • Omnicredit finanţează antreprenorii cu până la 50.000 lei pentru achiziţia de echipamentele de birou de la retailerul Flanco

    Fintech-ul de microfinanţare Omnicredit lansează un produs de creditare prin care antreprenorii cu o activitate de cel puţin şase luni pot lua până la 50.000 lei pentru echipamentele tehnologice de birou din portofoliul retailerului Flanco Smart Discounter, prin microcredite în rate, cu o perioadă de rambursare de maximum un an. 

    „Intrarea pe piaţa creditării produselor de retail pentru persoane juridice marchează o premieră pentru noi, motivându-ne să răspundem cu agilitate nevoilor unui segment mai amplu de clienţi”, spune Elisa Rusu, CEO Omnicredit. 

    Potrivit acesteia, procesul de creditare este unul simplificat, integral online, cu un număr redus de documente necesare. Cererile de creditare sunt analizate într-un interval de 3-5 ore de la momentul transmiterii documentelor, iar în cazul aprobării, fondurile sunt disponibile în aceeaşi zi.

    „Înţelegem provocările pe care le întâmpină start-upurile şi micile companii în perioada incipientă de activitate, în special atunci când vorbim despre achiziţionarea echipamentelor necesare în desfăşurarea activităţii cotidiene. Microîntreprinderile reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre, iar susţinerea lor este esenţială pentru construirea unei societăţi prospere”, susţine Oana Făurescu, Manager Divizia Servicii Flanco Smart Discounter.

    În România activează în prezent aproximativ 500.000 de microîntreprinderi, conform buletinului trimestrial publicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

    Platforma de microfinanţare Omnicredit, înfiinţată în 2019, oferă produse de factoring, scontare şi microcreditare. Incepand cu 2023, Omnicredit şi-a adaugat în portofoliul de produse şi linia de credit pentru plata furnizorilor. În 2023, Omnicredit a acordat finanţări în valoare de peste 40 milioane euro companiilor româneşti.

    Acţiunile Omnicredit sunt deţinute în proporţie de 15% de către Elisa Rusu şi 85% de către fondul de investiţii Reconstruction Capital II LTD.

     


     

     

  • Nicuşor Dan se împrumută de la bancă pentru a finanţa campania electorală

    „Trebuie să împărţim între precampanie şi campanie, pentru că în precampanie lucrurile sunt reglemetate într-o măsură relativ mică de Legea finanţării partidelor. În precampanie am primit aproximativ 2,1 milioane de lei, adică 400.000 de euro, din care 100.000 de euro de la USR şi restul de aproximativ 310.000 de euro de la cetăţeni, prin donaţii de la cam 3000 de oameni, toţi cetăţeni români. care au donat. Astea sunt veniturile”, spune Nicuşor Dan.

    Cheltuielile sale din precampania electorală au fost, potrivit acestuia, au fost de ordinul a 180.000 de euro pe panotaj stradal, între 150.000 şi 180.000 de euro pebntru publicitate online, respectiv postări pe Facebook sponsorizate Google, iar sondaje şi cercetări focus-grupuri 30.000 de euro.

    „Pentru campanie lucrurile sunt reglementate. Fiecare candidat are voie să folosească pentru poziţia de primar al municipiului 660.000 de lei, pe care intenţionez să îi împrumut. Statul dă această sumă înapoi tuturor candidaţilor care fac 3%. Pentru moment am împrumutat de la banca la care am cont o parte (din bani-n.r.)”, încheie Dan.

  • Bâlbâielile din administraţie îngreunează derularea unor investiţii de peste 420 mil. euro: Ministerul Economiei a întârziat şase luni până la semnarea contractelor pentru ajutoare de stat, ceea ce se vede în stadiul fabricilor

    ♦ Ministerul Economiei a anunţat în aprilie 2023 cei opt câştigători ai ajutoarelor de stat pentru industria prelucrătoare, iar contractele au fost semnate abia la finalul anului, spun producătorii ♦ Pentru unii jucători semnarea din timp a contractelor aducea deja livrarea de fabrici funcţionale şi recrutarea a sute de oameni.

    Fabricile construite cu ajutor de stat de la Ministerul Econo­miei, care a lansat o schemă dedicată industriei prelucrătoare, sunt încă în stadiul de construcţie, deşi pentru câţiva dintre cei opt câştigători semnarea mai devreme a contractului de finanţare ar fi putut reprezenta chiar demararea investiţiei.

    Companiile din industria prelucrătoare care vor beneficia de ajutorul de stat sunt Non-Woven Global Sr, Eco Partnersheep Insulation, Alex Melcovich BH, Ecobac Sal, Hi-Q Solutions Invest, Feruccio Com, Andreas Ro Construct şi Chimcomplex.

    „Depunem eforturi consistente pentru a recupera timpul pierdut de la momentul a­nun­ţului proiectelor câştigătoare (aprilie 2023) şi până la semnarea contractelor de fi­nanţare în decembrie anul trecut. Con­struc­ţia va fi demarată în prima jumătate a lunii iunie, iar echipamentele sunt date în lucru, astfel încât stăm foarte bine în ce priveşte graficul de implementare. Succesul şi rapidi­tatea implementării proiectelor  de­pind însă şi de promptitudinea cu care Mi­nisterul răs­punde clarificărilor beneficia­ri­lor ajutorului de stat“, a spus Alex Melcovich, adminis­trator al companiei cu acelaşi nume. El şi şi Ruxandra Melcovich deţin Merlins Beverages, care este un business fondat în urmă cu aproximativ opt ani. Brandul etalon al companiei este Vitamin Aqua.

    Alex Melcovich BH SRL s-a angajat să invească 245,8 milioane de lei într-o unitate de producţie de băuturi răco­ri­toare. Practic, acesta este cel mai mare proiect aprobat pentru a primi ajutor de stat de la Ministerul Economiei. „Având în vedere că este prima schemă de acest gen pe care o gestionează Ministerul Economiei (prin Direcţia politici industriale şi com­petitivitate), avem convingerea că există tot interesul la nivelul conducerii ministerului pentru a asigura cadrul necesar astfel încât proiectele să se implementeze cu succes şi, în măsură în care este posibil, chiar mai devreme decât am programat“, a mai spus Alex Melcovich.

    La rândul lui, Cristian Mercioniu, proprie­tar al Eco Partnersheep Insulation şi Eco Friendsheep, care a depus un proiect de 182 mil. lei (în jur de 35 mil. euro) pentru a construi cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa, spunea recent că estimarea iniţială pentru operaţionalizarea fabricii a fost în 2024, dar s-a decalat din cauza întârzierilor de la minister.

    „Dacă se semna contractul cu Ministerul Economiei în timp util puteam să vorbim acum de funcţionarea ei, fără nicio problemă. S-a decalat practic cu aproape un an. (…) Utilajele se montează progresiv şi apoi în maximum 6 luni fabrica va ajunge la capacitate maximă de producţie. Vor lucra 240 de persoane în trei schimburi şi vom avea un flux continuu“, a punctat el.

    Valoarea totală a proiectului se ridică la 34 de milioane de euro, cuprinzând cheltuielile eligibile şi cheltuielile neeligibile ale proiectului. Ajutorul de stat se ridică la 22,2 milioane de euro, iar restul va fi aco­perit din surse proprii şi credite bancare. Mai bine de 90-95% din producţia fabricii ar trebui să meargă la export, iar estimarea este că în februarie-martie 2025 va realiza deja primele tone de lână procesată“.

    Pe de altă parte, Ninel-Aurelian Ale­xan­dru, fondator al Feruccio Com, com­panie care va realiza cu pe aceeaşi schemă de ajutor o fabrică de prefabricate din beton în co­muna Ariceştii Rahtivani (jud. Prahova), spu­ne că proiectul merge conform planului.

    „Am semnat contractul pentru ajutorul de stat pe 15 decembrie. A fost nevoie de cla­rificări, am transmis toate datele nece­sare, iar acest lucru necesită timp şi din par­tea noas­tră şi din partea lor. Noi am depus dosa­rul pentru obţinerea certificatului de urba­nism, am demarat prima licitaţie de utilaje, care în 20 de zile se va finaliza. Proiectul este gata, suntem în linie dreaptă, conform grafi­cului. Noi trebuia ca în cel mult şase luni de la semnarea contractului să semnez preluarea a cel puţin a unui utilaj, conform contractului. Anul viitor va fi finalizată invesiţii“ a precizat Ninel-Aurelian Alexandru.

    Investiţia totală în această fabrică de prefabricate de beton se ridică la 109 mil. lei, din care 70% reprezintă ajutor de stat. În această unitate vor lucra peste 100 de oameni.

     

     Scandal după anunţarea câştigătorilor şi întrebări fără răspuns

    După ce Ministerul Economiei a anunţat la începutul lunii aprilie care sunt proiectele selectate pentru a primi ajutor de stat, au început o serie de discuţii referitoare la modul în care aceste proiecte au fost analizate şi mai apoi aprobate.

    Companiile au putut aplica până pe 16 decembrie 2022 pentru schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, pentru investiţii în producţia locală. 97 de companii au aplicat, dar doar 8 dintre acestea s-au calificat pentru sprijin. Cele 8 companii au în total 15 angajaţi şi profit şi de 80-90% din cifra de afaceri, acesta fiind unul dintre criteriu de departajare. În aceeaşi vreme, nu s-au calificat pentru finanţare companii cu mii de angajaţi, precum Chimcomplex şi Liberty Galaţi. În total, 21 de companii au obţinut punctaj maxim, dar rentabilitatea cifrei de afaceri, adică profitul raportat la cifra de afaceri, a fost criteriu de departajare. Aşa au ajuns companii din industria prelucrătoare, care au o marjă de profit în linie cu piaţa, să nu obţină finanţare şi alte companii care raportează profit în valoare de 80% din cifra de afaceri să obţină finanţarea.

    „Cei 8 câştigători ai licitaţiei făcute de ministerul Economiei trebuie judecaţi după anvergura investiţiilor asumate, respectiv 2,1 miliarde de lei – aproximativ 430 de milioane de euro – nu după cifrele de bilanţ prezentate, care pot părea derizorii. În spatele acestor companii stau puternice companii globale, cu resurse economice şi capacitate puternice de investiţii“, precizau reprezentanţii Ministerului Economiei.

    Ulterior, compania Eco Wind Power, controlată de Dorinel Umbrărescu, Mirela, Alexandru şi Petru Umbrărescu, care se ocupă de tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, a ieşit de pe lista celor opt firme selectate la semnarea contractelor de ajutor de stat la Ministerul Economiei, deşi fusese iniţial în aprilie anul trecut desemnată câştigătoare pe această listă.

    În locul firmei lui Umbrărescu a intrat pe lista ajutoarelor de stat Chimcomplex, cea mai mare companie industrială antreprenorială, controlată de Ştefan Vuza. Practic, rezentanţii Ministerului Economiei spuneau că întreprinderea Eco Wind Power a solicitat reîncadrarea investiţiei pe un sector de activitate „care nu este eligibil conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare“. Ministerul nu a oferit alte informaţii cu privire la ce prevedea proiectul iniţial şi cum s-a schimbat acesta.

  • CEC Bank a finanţat în ultimii 17 ani peste 3.000 proiecte investiţionale din fonduri europene, cu o valoare totală de 9,4 miliarde de lei

    CEC Bank a finanţat în ultimii 17 ani peste 3.000 proiecte investiţionale din fonduri europene, a declarat Ramona Ivan, Director Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale în cadrul CEC Bank, cu ocazia Zilei Europei.

    De la demararea Exerciţiului Financiar 2007-2013 şi până în prezent, banca a acordat 3.243 de credite pentru finanţarea proiectelor cu componentă nerambursabilă, cu o valoare totală de 9,4 miliarde de lei. Proiectele finanţate au avut o componentă de grant în valoare de 22,3 miliarde de lei.

    Principalele finanţări au fost acordate în cadrul programelor de finanţare rurală (PNDR şi POPAM), cu un număr de 2.140 proiecte şi o valoare cumulată a finanţării de 3,5 miliarde de lei, urmate de programul operaţional regional (POR), cu 612 proiecte finanţate, cu o valoare cumulată de 2,75 miliarde de lei.

    Dintre aceste finanţări, 521 de credite, cu o valoare cumulată de 2,7 miliarde de lei, au fost acordate autorităţilor administraţiei publice locale (AAPL), iar 2.722 credite cu o valoare cumulată de 6,7 miliarde de lei au fost acordate companiilor.

    “CEC Bank a finanţat proiecte eligibile care au generat valoare adăugată semnificativă pentru dezvoltarea industriei, agriculturii şi infrastructurii rurale, reabilitării infrastructurii urbane, reabilitării reţelelor de apă şi canalizare şi altele”, a adăugat Ramona Ivan.

    CEC Bank este implicată în derularea tuturor programelor guvernamentale.

    De exemplu, în cadrul ediţiilor anterioare ale programului IMM Invest, CEC Bank a acordat aproximativ 7.200 de finanţări în valoare cumulată de peste 7 miliarde de lei. Acest program îşi propune sprijinirea antreprenorilor în obţinerea finanţărilor necesare pentru depăşirea dificultăţilor economice actuale, amplificate în ultima perioadă de invazia Rusiei asupra Ucrainei.

    Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de 83,5 miliarde lei, la sfârşitul anului 2023.

     

  • Compania Bolt a ridicat o finanţare 220 de milioane de euro şi se pregăteşte pentru listarea la bursă

    Compania de origine estoniană Bolt Technology a obţinut o finanţare în valoare de 220 de milioane de euro, care o ajută să facă pregătirile necesare pentru a se înscrie la bursă, scrie Bloomberg. Citigroup Inc. a fost coordonatorul principal a celei mai recente finanţări a companiei Bolt, alături de alte câteva instituţii de creditare.

    „Finanţarea ne oferă o flexibilitate suplimentară pe măsură ce lucrăm pentru a ne pregăti pentru listarea la bursă”, a transmis Markus Villig, directorul executiv al startup-ului, într-o declaraţie.

    În 2022, Bolt a obţinut o evaluare de 7,4 miliarde de euro după ce a strâns 628 de milioane de euro de la Sequoia Capital, Fidelity Management şi alţi investitori, arată sursa citată. Anul trecut, startup-ul a mai primit 126 de milioane de euro pentru a-şi extinde flota de maşini de închiriat. Bolt a raportat pierderi nete de 72 de milioane de euro şi un venit de 1,26 miliarde de euro în 2022, conform celor mai recente rapoarte.

    În iulie anul trecut, Bolt a recrutat un nou director financiar de la fintech-ul britanic Revolut Ltd. şi a declarat că intenţionează să atingă profitabilitatea în următorul an.

    Bolt oferă servicii de transport în regim de ride-hailing, livrare de mâncare şi închirieri de trotinete – categorii în care creşterea a încetinit în ultimii ani. Compania este prezentă şi în România cu toate serviciile pe care le oferă – transport alternativ, închirere trotinete şi livrare mâncare. Startup-ul operează în peste 45 de ţări, în principal în Europa şi Africa, şi concurează cu Uber Technologies Inc.

     

  • Băncile au termen până pe 2 mai să solicite Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri alocarea de plafoane pentru finantări prin programul IMM Plus. Plafonul total este de 7,99 miliarde lei

    Băncile pot începe să solicite Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri alocarea de plafoane pentru finantări prin programul IMM Plus, după ce Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de 2,5 miliarde euro, în contextul provocărilor generate de conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

    Programul IMM PLUS va rămâne deschis până la 30 iunie 2024, iar solicitările de garantare se pot acorda, in functie de codul CAEN pe care se solicita finanţarea,  pe una dintre componentele programului, respectiv IMM ROMÂNIA PLUS, AGRO PLUS, IMM PROD PLUS şi CONSTRUCT PLUS, administrate de către FNGCIMM, în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

    Cererile de înscriere ale finanţatorilor se vor transmite FNGCIMM până la data de 2 mai, cu solicitarea de alocare de plafoane de garantare în funcţie de nivelul estimat al finanţărilor ce vor fi acordate în anul 2024 în cadrul fiecărei componente a programului.

    Plafonul total distribuit de Fondul de Garantare  se ridică la 7,99 miliarde lei : pentru IMM ROMANIA PLUS va fi alocat un plafon de  5,89 miliarde lei, pentru componenta AGRO PLUS plafonul disponibil va fi de 100 milioane lei, pentru IMM PROD PLUS sunt disponibili 1 miliard lei, iar pentru CONSTRUCT PLUS plafonul alocat va fi de 1 miliard lei, din care 900 milioane lei pentru subcomponenta de susţinere a proiectelor de investiţii pentru IMM-urile şi întreprinderile mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcţii, iar 100 milioane lei pentru subcomponenta de susţinere a proiectelor de investiţii de scară mică pentru unităţile administrative – teritoriale, care presupun finanţarea unor activităţi din domeniul construcţiilor.

    Plafoanele alocate  se vor putea utiliza prin transmiterea de solicitari de garantare până la data de 21 iunie, după care aplicaţia programului IMM PLUS va fi închisă şi nu vor mai fi primite noi solicitări.