BusinessMagazin

Tag: fericire

  • Victor Ponta, secretarul guvernului lui peşte: „Eram într-o altă ţară cu soţia mea şi am părăsit-o pentru domnul Grindeanu.”

    “Doamna purtator de cuvant ma cearta daca mai stau asa ca plec ca am treaba”.
     
    Toate aceste fraze nu sunt banc – aceasta este oroarea limbii. Am ras cand l-am ascultat pe dl Ponta de parca eram o maimuta fericita, dar m-am gandit apoi si mi-am revenit din fericirea mea de dobitoc: acest om a condus un guvern. Acest om se pregateste sa revina in fruntea guvernului. Acest om a condus guvernul Romaniei. Ce oroare!
     
    As vrea sa spun un lucru simplu, in cuvinte curate si clare: sunteti niste dobitoci!
     
    Dl Ponta s-a lasat nevasta pentru Grindeanu, dar nevasta dlui Ponta este verisoara lui Grindeanu. O afacere de familie, asadar, cum ar zice Adelina Radulescu.
     
    Daca partidul asta de guvernamant ar fi cu adevarat responsabil, asa cum isi spune si crede, ar da de pereti si cu Grindeanu si cu Ponta si cu “stiu programul de guvernare din scoarta cu mustata”.
     
    Tot ce vedem e o reglare de conturi publica in stil mafiot – eu nu as fi avut indrazneala sa pronunt acest cuvant (“mafiot”), daca nu l-ar fi pronuntat dl Ponta in conferinta de presa de la Palatul Victoria.
     
    O golanie politica si o oroare care-mi arata azi simplu si clar ca programul de guvernare atat de mult invocat este o minciuna.
     
    Nu vă înşelaţi copii, că şi puricii sunt vii!

  • Ce pensie URIAŞĂ are femeia care a condus ani la rând Oriflame în România: “Am avut un salariu imens”

     În condiţiile în care pensiile în România sunt foarte mici, cele mai multe dintre ele, există şi români fericiţi care pot trăi liniştiţi. printre ei, se numără şi una dintre cele mai cunoscute persoane din spaţiul public autohton.

    Este vorba despre Monica Tatoiu, cea care a condus ani la rând Oriflame în România şi care, la 59 de ani şi-a depus actele de pensionare. Este un român fericit căci nu are motive de îngrijorare, deoarece pensia pe care o va lua, lunar, este una uriaşă.
     
    Femeia de afaceri va primi aproape 10.000 de lei pensie, după 15 ani în care a cotizat sume imense către Fondul de Pensii.
     
    “Mi-am depus actele pentru a mă pensiona. Am pensie 9.800 de lei. Am cotizat, timp de 15 ani, cu peste 4000 de euro la pensie, lunar. Am avut un salariu imens. Eu nu voi avea viaţă de pensionară, voi continua să muncesc”, a spus Monica Tatoiu, la Antena Stars.
     
    “Am avut un salariu de 10.000 de euro. Am muncit mult şi am făcut banii cu greu. Mi-am uitat şi copilul sub birou. De aceea, nu arunc cu banii. Nu stau la hoteluri de cinci stele şi nu mănănc la restaurante de fiţe. La noi, inspectorii ar închide acele localuri, cvare fac grătar în uşa toaletei. Am maşină de 14.000 de euro, nu de 50.000, pentru că tot acolo mă duc cu ea, la piaţă! Cumpăr bilete de avion în avans, cu discount de 60 la sută. Acum am o pensie de 9.700 de lei. Şi când eram profesoară de matematică, eu câştigam bine. Făceam meditaţii. Luam cam 1000 de dolari. Din primul meu salariu mi-am luat un inel cu diamante de 1.300 de lei”, a declarat Monica Tatoiu la un post de televiziune, potrivit Click.
     

     

  • Opinie Florin Caşotă: Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Vânătoarea de Pokémoni în biserică, pedepsită cu închisoarea

    Pe nume Ruslan Sokolovsky, un tânăr rus în vârstă de 22 de ani din Yekaterinburg, oraş situat în munţii Urali la aproximativ 1600 Km distanţă de capitala Moscova, a fost găsit vinovat de incitare la ură şi condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, după ce acesta a distribuit pe YouTube o filmare cu el însuşi în timp ce vâna în biserică monştrii virtuali folosind aplicaţia Pokémon Go.

    Citiţi mai multe pe go4it.ro

  • Ce pensie URIAŞĂ are femeia care a condus ani la rând Oriflame în România: “Am avut un salariu imens”

     În condiţiile în care pensiile în România sunt foarte mici, cele mai multe dintre ele, există şi români fericiţi care pot trăi liniştiţi. printre ei, se numără şi una dintre cele mai cunoscute persoane din spaţiul public autohton.

    Este vorba despre Monica Tatoiu, cea care a condus ani la rând Oriflame în România şi care, la 59 de ani şi-a depus actele de pensionare. Este un român fericit căci nu are motive de îngrijorare, deoarece pensia pe care o va lua, lunar, este una uriaşă.
     
    Femeia de afaceri va primi aproape 10.000 de lei pensie, după 15 ani în care a cotizat sume imense către Fondul de Pensii.
     
    “Mi-am depus actele pentru a mă pensiona. Am pensie 9.800 de lei. Am cotizat, timp de 15 ani, cu peste 4000 de euro la pensie, lunar. Am avut un salariu imens. Eu nu voi avea viaţă de pensionară, voi continua să muncesc”, a spus Monica Tatoiu, la Antena Stars.
     
    “Am avut un salariu de 10.000 de euro. Am muncit mult şi am făcut banii cu greu. Mi-am uitat şi copilul sub birou. De aceea, nu arunc cu banii. Nu stau la hoteluri de cinci stele şi nu mănănc la restaurante de fiţe. La noi, inspectorii ar închide acele localuri, cvare fac grătar în uşa toaletei. Am maşină de 14.000 de euro, nu de 50.000, pentru că tot acolo mă duc cu ea, la piaţă! Cumpăr bilete de avion în avans, cu discount de 60 la sută. Acum am o pensie de 9.700 de lei. Şi când eram profesoară de matematică, eu câştigam bine. Făceam meditaţii. Luam cam 1000 de dolari. Din primul meu salariu mi-am luat un inel cu diamante de 1.300 de lei”, a declarat Monica Tatoiu la un post de televiziune, potrivit Click.
     

     

  • Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF: Nu cred că o să mai fiu săptămâna viitoare la ASF. Prefer să fiu scos de politicieni decât de DNA

    Întrebat ce va face dacă va fi revocat din fruntea ASF Mişu Negriţoiu a spus că se poate orienta către piaţa fondurilor de investiţii.

    El şi-a depus CV-ul pentru o poziţie în conducerea CEC Bank şi afirmă că “la CEC a fost un test. Nu prea este plăcut să lucrezi cu instituţiile statului”, a spus el astăzi la o conferinţă ASF.

    “Prefer să ies scos de politicieni decât de DNA. Consider că mi-am îndeplinit misiunea la ASF. Nici nu am visat la un mandat de trei ani sau mai mult. Întotdeauna mi-am administrat mandatul la şase luni, la un an”, a spus Negriţoiu astăzi la o conferinţă de presă.

    Preşedintele ASF spune că nici până acum nu înţelege şi nici nu i s-au adus la cunoştinţă motivele pentru care se cere revocarea sa. 

  • Antrenorul minţii: „Banii aduc Fericirea atunci când…”

    Psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este de părere că influenţa social-culturală a mediului în care trăim este mult mai puternică decât dorinţele noastre interioare. Chiar dacă avem înclinaţii către spiritualitate sau dezvoltare personală, dar am crescut toată viaţa într-o ţară care are ca valori centrale materialismul, vom adopta, în cea mai mare parte din timp, valorile mediului de provenienţă.

    “În Occident, consumerismul este un mod de viaţă, care absoarbe toate intenţiile şi dorinţele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieţei de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupeşti, ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeţi şi hotărâţi să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluţie. Chiar dacă, la un moment dat, ne vom revolta interior împotriva acestui stil de viaţă, această revolta va dura foarte puţin şi vom constata că nu putem rămâne o mică insuliţă într-un ocean atât de mare”, afirmă psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

    Cum putem împăca Materialismul cu … Fericirea?

    Chiar şi aşa, specialistul crede că Materialismul şi Spiritualitatea pot coabita într-o lume construită în jurul banilor, dar ca această relaţie să existe pe termen lung, trebuie să găsim o direcţie comună de utilizare.

    1.         Banii aduc Fericirea atunci când scopul cu care îi cheltuim e mai mare decât interesul personal. “Orice altă dorinţă de avuţie materială este un capriciu, instinct şi factor de mărire a egoului, iar astfel de atitudini îl îndepărtează pe om de el însuşi. Banii aduc Fericirea când cei care muncesc, nu muncesc doar pentru ei înşişi, ci şi pentru cei de lângă. Un cadou pentru mama ta, o bucurie unui copil, o masă oferită unui prieten, o donaţie făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familia ta, un acoperiş celor nevoiaşi etc. Cel mai cunoscut exemplu, în acest caz, sunt copii noştri, lucrăm şi îi ajutăm necondiţionat, pentru a-i avea şi păstra fericiţi. Cum ar fi să facem la fel pentru ceilalţi oameni?”, este de părere psihologul Alexandru Pleşea.

    2.         Banii aduc fericirea doar când căutăm să servim viitorul nostru şi al celor din jur. “Servirea viitorului este observaţia spre unde ne îndreptăm şi ce scop avem. Dacă cei mai mulţi dintre noi căutăm să avem un acoperiş asupra capului, este doar pentru că aşa am văzut la părinţii noştri şi la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viaţa pentru asta şi, spre sfârşitul vieţii, vom constata că nu am făcut nimic şi pentru societate. Această concluzie ne va întrista”, afirmă psihologul.

    3.         Banii aduc Fericirea doar la cei care ştiu ce vor face cu ei. “Stările necontrolate şi capriciile noastre ne fac să cheltuim bani pe lucruri care îşi pierd valoarea după un timp scurt. Dacă ştim ce vom face clar cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic. De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place şi vrem, dar dacă la cineva din familie apare vreun cost de spitalizare şi e nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va creşte considerabil. Cei mai mulţi oameni care înţeleg fluxul banilor, se comportă ca şi cum nu ar avea. Nu pentru faptul că sunt zgărciţi, ci pentru că înţeleg că fără un scop mai mare decât cel personal, nu pot câştiga mai mult”, declară Antrenorul Minţii.

    4.         Sintagma “Banii nu aduc Fericirea” este pentru cei care înţeleg greşit Fericirea. “Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voinţă pe care o generăm din interior. Fericirea este puterea de a oferi mai mult decât ai primit. Continuitatea acestui proces este mediul în care Fericirea poate fi menţinută. Orice altă formă de Fericire este identificată cu egoul şi nu este decât confort, plăcere, dorinţă, capriciu, moft sau interes. Fericirea devine atitutinea care este căutată tot mai mult în mediile societăţii actuale. Angajatorii caută angajaţi fericiţi, iubitul caută o iubită fericită şi invers, colaboratorii, la fel, vânzătorii de servicii/produse, la fel. Aceste aşteptări nu duc la nimic bun, e nevoie de efort pentru fericirea celor din jur. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii şi să facem lucruri mai multe pentru ceilalţi, astfel împlinirea noastră interioară, cât şi câştigurile, vor creşte”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

    Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut şi hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilităţi au când îşi folosesc resursele intelectuale şi să arate abilităţile pe care mintea noastră încă le are latente.

     

  • Antrenorul minţii: „Banii aduc Fericirea atunci când…”

    Psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este de părere că influenţa social-culturală a mediului în care trăim este mult mai puternică decât dorinţele noastre interioare. Chiar dacă avem înclinaţii către spiritualitate sau dezvoltare personală, dar am crescut toată viaţa într-o ţară care are ca valori centrale materialismul, vom adopta, în cea mai mare parte din timp, valorile mediului de provenienţă.

    “În Occident, consumerismul este un mod de viaţă, care absoarbe toate intenţiile şi dorinţele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieţei de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupeşti, ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeţi şi hotărâţi să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluţie. Chiar dacă, la un moment dat, ne vom revolta interior împotriva acestui stil de viaţă, această revolta va dura foarte puţin şi vom constata că nu putem rămâne o mică insuliţă într-un ocean atât de mare”, afirmă psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

    Cum putem împăca Materialismul cu … Fericirea?

    Chiar şi aşa, specialistul crede că Materialismul şi Spiritualitatea pot coabita într-o lume construită în jurul banilor, dar ca această relaţie să existe pe termen lung, trebuie să găsim o direcţie comună de utilizare.

    1.         Banii aduc Fericirea atunci când scopul cu care îi cheltuim e mai mare decât interesul personal. “Orice altă dorinţă de avuţie materială este un capriciu, instinct şi factor de mărire a egoului, iar astfel de atitudini îl îndepărtează pe om de el însuşi. Banii aduc Fericirea când cei care muncesc, nu muncesc doar pentru ei înşişi, ci şi pentru cei de lângă. Un cadou pentru mama ta, o bucurie unui copil, o masă oferită unui prieten, o donaţie făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familia ta, un acoperiş celor nevoiaşi etc. Cel mai cunoscut exemplu, în acest caz, sunt copii noştri, lucrăm şi îi ajutăm necondiţionat, pentru a-i avea şi păstra fericiţi. Cum ar fi să facem la fel pentru ceilalţi oameni?”, este de părere psihologul Alexandru Pleşea.

    2.         Banii aduc fericirea doar când căutăm să servim viitorul nostru şi al celor din jur. “Servirea viitorului este observaţia spre unde ne îndreptăm şi ce scop avem. Dacă cei mai mulţi dintre noi căutăm să avem un acoperiş asupra capului, este doar pentru că aşa am văzut la părinţii noştri şi la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viaţa pentru asta şi, spre sfârşitul vieţii, vom constata că nu am făcut nimic şi pentru societate. Această concluzie ne va întrista”, afirmă psihologul.

    3.         Banii aduc Fericirea doar la cei care ştiu ce vor face cu ei. “Stările necontrolate şi capriciile noastre ne fac să cheltuim bani pe lucruri care îşi pierd valoarea după un timp scurt. Dacă ştim ce vom face clar cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic. De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place şi vrem, dar dacă la cineva din familie apare vreun cost de spitalizare şi e nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va creşte considerabil. Cei mai mulţi oameni care înţeleg fluxul banilor, se comportă ca şi cum nu ar avea. Nu pentru faptul că sunt zgărciţi, ci pentru că înţeleg că fără un scop mai mare decât cel personal, nu pot câştiga mai mult”, declară Antrenorul Minţii.

    4.         Sintagma “Banii nu aduc Fericirea” este pentru cei care înţeleg greşit Fericirea. “Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voinţă pe care o generăm din interior. Fericirea este puterea de a oferi mai mult decât ai primit. Continuitatea acestui proces este mediul în care Fericirea poate fi menţinută. Orice altă formă de Fericire este identificată cu egoul şi nu este decât confort, plăcere, dorinţă, capriciu, moft sau interes. Fericirea devine atitutinea care este căutată tot mai mult în mediile societăţii actuale. Angajatorii caută angajaţi fericiţi, iubitul caută o iubită fericită şi invers, colaboratorii, la fel, vânzătorii de servicii/produse, la fel. Aceste aşteptări nu duc la nimic bun, e nevoie de efort pentru fericirea celor din jur. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii şi să facem lucruri mai multe pentru ceilalţi, astfel împlinirea noastră interioară, cât şi câştigurile, vor creşte”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

    Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut şi hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilităţi au când îşi folosesc resursele intelectuale şi să arate abilităţile pe care mintea noastră încă le are latente.

     

  • România este a cincea ţară în care locuieşte şi se declară un expat fericit

    „Să am posibilitatea să trăiesc şi să învăţ în diferite culturi este ceva ce am luat şi am asimilat din fiecare loc în care am stat. Pentru mine este o binecuvântare”, declară estonianul.  Mikkel îşi aminteşte că prima dată când i s-a propus să se mute din ţara sa natală a avut un şoc, nu luase vreodată  în considerare acest aspect. În 2002, în timp ce coordona vânzările Shell la nivel naţional în Estonia, grupul a hotărât să schimbe radical strategia de business. În multe ţări din Europa de Est, precum şi în Ţările Baltice, Shell era în plin proces de a-şi vinde afacerile către Mall, iar Mikkel avea în plan să-şi găsească alt job. Până într-o zi, când managerul său a venit şi i-a spus „Ai făcut o treabă bună, ne-ar plăcea să colaborăm în continuare, dar nu vom mai avea afaceri aici. Ce zici dacă te-ai muta în Polonia?”. Descriindu-se drept o persoană pragmatică, estonianul s-a mobilizat destul de rapid, iar familia sa l-a susţinut întru totul. „Am mers acasă, am vorbit cu ai mei şi am început să caut pe Google despre ţară. În cele din urmă am hotărât să ne acordăm această şansa, să vedem unde ne duce această decizie. Şi nu regret o secundă”, povesteşte Jaak Mikkel.

    Spune că s-a adaptat foarte bine în Polonia, unde era responsabil de divizia de retail a Shell –  partea de magazine din cadrul benzinăriilor, nu cea de combustibil. Mai mult, a avansat şi a ajuns să conducă această divizie la nivel regional, pentru ţările din Europa Centrală şi de Est (România nu a fost inclusă deoarece afacerile Shell erau deja vândute aici). Ulterior, a fost mutat pe aceeaşi poziţie în ţările nordice – Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca -, o experienţă oarecum diferită, spune acesta. „În aceste ţări divizia de retail este mai crescută decât cea de combustibil. În Norvegia sau Finlanda, 70% dintre venituri provin din magazine şi doar 30% din benzină”, povesteşte Mikkel. Cu toat acestea, la un moment dat compania a ajuns la concluzia că este mai profitabil să externalizeze această divizie, iar Shell să se axeze doar pe divizia de combustibili. „Practic, în timpul procesului mi-a fost ucis jobul. După 10 ani alături de Shell am considerat că asta e o bună oportunitate pentru mine de a-mi schimba cariera. Am găsit cumva Coca-Cola, Coca-Cola m-a găsit pe mine şi am hotărât să fac schimbarea”, povesteşte CEO-ul. Iar din 2008 Jaak Mikkel a intrat în echipa Coca-Cola HBC, ca manager de vânzări pentru ţările Baltice. 

    Înante de a prelua fotoliul de manager general al CCHBC România, Jaak Mikkel a condus operaţiunile filialei din Macedonia, timp de doi ani şi jumătate. Iniţial, acesta a preluat conducerea filialei respective doar temporar, deoarece managerul anterior părăsise compania. În timp ce căutau persoana potrivită, Mikkel, ce ocupa funcţia manager de vânzări în Ţările Baltice, a fost chemat să conducă temporar operaţiunile CCHBC din Macedonia, „ceea ce înseamnă o responsabilitate imensă, dar a fost o experienţă extraordinară”, spune acesta. Şase luni mai târziu i s-a propus să preia conducerea companiei, pe care a deţinut-o până în 2014, când a venit în România.