Tag: fata

  • Cum arată cel mai vechi hotel din lume.Este administrat de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit de lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.



    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • Poziţia Clever Taxi cu privire la modificările aduse de Primăria Bucureşti legislaţiei taximetriei

    “Suntem profund dezamăgiţi de propunerea şi modalitatea în care a fost luată această decizie cu privire la transportul în regim taxi. Nu putem fi de acord cu acest regres tehnologic impus. Se propune involuţia acestei pieţe cu cel puţin 20 de ani. Pare că se doreşte întoarcerea la chemarea unui taxi prin frecvenţă radio.

    Nu este clar cui serveşte această decizie. Am realizat recent o cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al pasagerilor şi şoferilor care folosesc aplicaţia Clever Taxi. 99.2% din şoferi găsesc această aplicaţie foarte utilă. Consideră că a îmbunătăţit masiv industria şi, până la urmă, ziua de lucru.

    De asemenea, majoritatea pasagerilor consideră că am adus o îmbunătăţire industriei, oferind un serviciu sigur şi eficient. Clever Taxi este considerată de utilizatorii săi cea mai sigură modalitate de călătorie comparativ cu sunatul la dispecerat, cu luarea unui taxi direct din stradă sau cu alte aplicaţii de taxi. Tot în cadrul acestei cercetări, Clever Taxi s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă de găsire rapidă a unei maşini.

    Haosul şi lipsa unei modalităţi moderne de a găsi o maşină au condus la dezvoltarea Clever Taxi, aplicaţie ce a adus o îmbunătăţire reală în trafic. Ne propunem şi reuşim să fluidizăm traficul. Am ajuns la 600m distanţă medie de sosire a unui şofer şi la un interval de 3:17 minute, timpul mediu pentru sosirea unei maşini. Toate acestea sunt posibile exclusiv printr-o platformă-agregator. Interzicerea lor va anula aceste beneficii.

    Pe lângă regresul propus de primărie, măsurile par anti-concurenţiale prin interzicerea de-facto oricărei platforme de tip agregator. Acestea sunt responsabile, în principiu, pentru optimizări majore de trafic pentru că pun în legătură pasagerii cu cei mai apropiaţi şoferi, un serviciu complet diferit şi complementar dispeceratului.

    Clever Taxi este disponibilă în Bucureşti şi în alte 20 de oraşe din ţară din anul 2012. Am procesat peste 80 de milioane de curse şi deservim peste 500.000 de pasageri din Bucureşti. Toţi aceşti oameni vor fi afectaţi direct de propunerea primăriei, pe lângă cele câteva mii de şoferi care utilizează aplicaţia în Bucureşti şi Ilfov.

    Clever Taxi este singura şi prima aplicaţie de e-hailing ce a introdus plata curselor cu cardul, fără să oblige şoferul să aibă un POS în maşină sau să-l forţeze să încheie un contract cu o instituţie financiară. Avem această opţiune de 4 ani.

    Clever Taxi este unul dintre modelele de business de succes din România şi a fost achiziţionată prin cea mai mare tranzacţie pentru o aplicaţie mobilă de către grupul Mercedes, în această vară. Se bucură de popularitate în toate oraşele în care este prezentă în România şi procesăm zilnic milioane de curse.

    Vom lua toate măsurile pentru a ne asigura de buna funcţionare în continuare a aplicaţiei, în interesul pasagerilor şi al şoferilor deopotrivă. Apreciem suportul utilizatorilor şi al şoferilor şi îi încurajăm să îşi exprime opinia şi către PMB, deoarece aşa funcţionează democraţia.”

  • O nouă aripă a Spitalului Foişor, inaugurată după o investiţie de peste 11 milioane de euro

    „Am acordat o sumă considerabilă, de 7,5 milioane de euro, la care se adaugă o altă sumă de 4 milioane de euro aprobată lunile trecute într-o şedinţă de Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Pe lângă acestea, construcţia clădirii a costat 37 de miloane de euro. De asemenea, ne propunem ca în luna martie să începem consolidarea şi dotarea clădirii vechi a Spitalului Foişor, o investiţie care va fi de circa 10 mlioane de euro. Vom construi şi o parcare subterană, cu trei etaje. Aşadar, de acum avem şi în Bucureşti un spital de excelenţă, la care vor apela toţi cetăţenii din ţară, iar Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Foişor este pregătit să facă faţă oricăror intervenţii la standarde europene”, a declarat, luni, primarul general, Gabriela Firea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbarea la faţă a bradului de Crăciun

    Artista Tracy Emin, care a colaborat cu Connaught, a preferat să renunţe la globuri şi beteală, înlocuindu-le cu cuvinte scrise cu tuburi flexibile luminoase care alcătuiesc o poezie de dragoste, scrie The Guardian.

    Tânărul creator de modă Matty Boyan a ales pentru braseria Hoi Polloi a hotelului Ace un brad roz fosforescent decorat cu minisculpturi, care, în opinia sa, reprezintă lucrurile bune şi rele ale anului 2017, iar Karl Lagerfeld a optat pentru hotelul Claridge pentru un brad cu vârful în jos şi rădăcini argintii care par că încearcă să se întindă în toate părţile.

  • 7 exemple. Poliţişti din România explică pe înţelesul tuturor modificările propuse codului de procedură penală. „Să zicem că ai o fată adolescentă, care cade victima.”

    Degeaba te vei plânge la anul, în faţa poliţiştilor că vreun hoţ ţi-a intrat în casă, lor li se va aplica legea penală cea mai favorabilă. Iar dacă eşti fan Antena 3 adu-ţi aminte: Judecătorii, procurorii, poliţiştii se OPUN modificărilor. Chiar vrei să fii de partea infractorilor?
    Pe Facebook, Politistii au umor au scris: MODIFICĂRILE PROPUSE CODULUI DE PROCEDURĂ PENALĂ ÎN 7 EXEMPLE PE ÎNŢELESUL TUTUROR. Ştiu că e mult de citit, dar sunt explicaţiile extrem de simple ale unui magistrat şi merită citite şi distribuite. Mulţumesc doamnei magistrat pentru că mi-a oferit posibilitatea să le fac atât de vizibile. foto: Protv

    1. Ioana este într-o relaţie abuzivă de câţiva ani. În fiecare zi este jignită şi ameninţata de partenerul ei, fiind convinsă că nu poate ieşi din acest calvar. Într-o zi lucrurile degenerează şi Ioana ajunge la spital în urma bătăilor.

    Procurorul deschide o anchetă penală. Acum legea îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată cu privire la cele întâmplate şi încurajata să spună ce i s-a întâmplat deoarece este în siguranţă. Modificările propuse Codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului/inculpatului de a fi prezent la audierea Ioanei. De mâine, Ioana va fi nevoită să declare ştiind că agresorul este în fiecare moment în aceeaşi cameră!

    Deşi victimele trebuie protejate! O prevede tot o Directivă. Iar drepturile suspectului/inculpatului erau aparate prin prezenţa avocatului. La fel se poate întâmpla în cazul traficului de persoane, a victimelor violenţei, în cazul grupărilor infracţionale! Tu ce ai spune dacă persoana de care iţi este frica te-ar privi în fiecare secundă din audiere?

    2. Închipuiţi-vă o percheziţie informatică pentru o infracţiune oarecare (economică, de violenţă sau alta). În computerul suspectului/inculpatului se găsesc fişiere video conţinând imagini cu caracter pornografic înfăţişând minori cu vârste de 5-6 ani. Ce puteam face până acum? O noua anchetă pentru a identifica autorul. Ce am putea face dacă modificările se adoptă? Te uiţi, te oripilezi ca om normal ce eşti, te frustrezi puternic ca procuror şi distrugi fişierele.

    3. O doamnă sau un domn are o urgenţă într-o seară şi are nevoie sa scoată nişte bani de la bancomatul din colţul blocului. Iese din casa, îşi scoate banii şi vrea sa se întoarcă. De ea/el se apropie un cetăţean, o/îl loveşte cu o bata în cap, îi ia banii şi o/îl lasă într-o baltă de sânge. Poate pentru multă vreme nici nu o/îl găseşte nimeni. Până la urmă se află, se ridică imaginile de la bancomat. Surpriză! Nu pot fi folosite pentru a fi identificat autorul şi probată fapta lui pentru că aşa prevede Codul astfel modificat, ce ar trebui să apere şi persoanele vătămate.

    4. Să zicem că ai o fată adolescentă, care cade victima unor traficanţi de persoane, care o bat, o violează şi o obligă să se prostitueze. Cumva reuşeşte să scape. Face plângere la procuror împotriva traficanţilor si ii indica cu nume si prenume. Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penala cu privire la faptă, pentru a strânge probe.

    S-ar impune şi nişte masuri de supraveghere tehnică (interceptări) pentru a proba infracţiunea. Daca propunerile de modificare a art. 307 CPP, art. 83 CPP şi art. 94 CPP sunt aprobate, procurorul trebuie să-i aducă imediat la cunoştinţă autorului calitatea de suspect. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Acesta află că s-a formulat o plângere. Va lua toate măsurile să nu mai poată fi supravegheat.

    O sa aibă dreptul să fie înştiinţat şi să participe la orice audiere a victimelor şi martorilor. O sa aibă dreptul de a consulta dosarul de urmărire penală şi de a afla numele şi adresele martorilor. Acest drept nu-i va mai putea fi restricţionat mai mult de 10 zile. Oare cine ar mai formula plângere sau ar depune mărturie în acest context? Şi să ne gândim că aceste reguli vor fi valabile în cazul tuturor infracţiunilor, inclusiv de terorism, trafic de droguri sau corupţie.

    5. Ţi-ai cumpărat o casă (cel mai probabil apartament prin programul Prima Casă – 60 de mp – 60.000 euro), la care mai ai de plătit 29 de ani, 1/2 sau 1/3 din ce câştigi într-o lună. Apartamentul trebuie mobilat şi utilat motiv pentru care îţi mai faci şi alte credite la care trebuie să plăteşti lunar din ce ţi-a mai rămas, cu gândul că în 5 ani vei termina şi creditele astea dar măcar vei rămâne cu ceva. În sfârşit ai şi tu un loc unde să te relaxezi, împreună cu familia, după ce îţi termini programul de muncă şi eşti încântat de acest lucru.

    Surpriză! Într-o oarecare seară în care ai ieşit pentru câteva ore te calcă hoţii şi-ţi fură tot ce ai cumpărat (cu excepţia casei efective, deşi sunt cazuri în care se fură inclusiv uşile) şi pentru care tu vei plăti în continuare. Mai mult, aceştia umblă prin camera copilului ori camera ta şi răscolesc tot, în căutarea bijuteriilor şi a banilor pe care cred ei că i-ai ascuns.

    Ai sentimentul de viol (nu în sensul clasic) şi cauţi să ţi se facă dreptate. Utilizând mijloacele de probă limitate conform viitoarei proceduri penale, Poliţia reuşeşte să-ţi găsească binefăcătorii, care sunt hoţi de meserie, fiind condamnaţi în repetate rânduri pentru acelaşi mod de acţionare şi recent eliberaţi din penitenciar (deh… au stat în condiţii inumane, în ciuda faptului că mai aveau de executat 5 ani au ieşit mai repede din penitenciar).

    Surpriză! Conform viitoarelor modificări la art. 223 alin. 2 CPP, nu se poate dispune luarea măsurii preventive a arestului preventiv întrucât furtul calificat, pe timp de noapte, prin efracţie şi prin violare de domiciliu, prev. de art. 228, 229 alin. 1 lit. b), d) şi alin. 2 lit. b) CP nu sunt prin cele enumerate în noua lege procesual penală iar posibilitatea arestării în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsă de 5 ani ori mai mare a dispărut!

    6. Vă intră hoţul în casă? Dacă nu va luaţi la bătaie cu el, procurorul nu mai poate face propunere de arestare. Fură 40 de biciclete şi dă 10 spargeri? Nasol… pentru victime, pentru hoţ nu se mai poate face propunere de arestare preventivă. Aveţi o înregistrare cu privire la infracţiune? Ghinion. Nu mai aveţi voie să o utilizaţi.

    Înregistrări stradale, camere auto, camere din supermarket? Nu mai pot fi folosite sunteţi victima unei agresiuni? Dacă cel acuzat doreşte, va putea asista la orice act de urmărire penală efectuat, inclusiv la audierea victimei! Potrivit propunerii de modificare, pentru infracţiunile contra libertăţii şi a integrităţii sexuale (altele decât violul) nu mai există temei legal pentru a se solicita arestarea preventivă.

    7. Închipuiţi-vă un dosar cu infracţiuni economice şi prejudicii de milioane de euro. Pentru a demonstra mecanismul şi a proba faptele, procurorul e nevoit să solicite ANAF, spre exemplu, informaţii din baza de date cu privire la societăţi comerciale, conturi, angajaţi, încercând să demonstreze legătura între suspect şi faptă, să găseşti martori ce ar putea cunoaşte ceva şi ar dori să-ţi şi spună. Dar, nu, nu poţi avea acces sau dacă vrei, îl iei de mână pe suspect şi va uitaţi împreună pe date. Acum ar trebui să facem probele împreuna, pentru că, nu-i aşa, avem acelaşi scop într-un dosar penal!

     

  • Cine este deputatul UDMR care compară protestatarii din faţa Parlamentului cu minerii

    Marton a făcut aceste declaraţii în debutul şedinţei Comisiei spreciale pentru Legile justiţiei, reunite joi dimineaţă pentru a continua dezbaterile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

    El le-a cerut celor din opoziţie să nu fie duplicitari în mesajele pe care le dau pentru că, în caz contrar, va deveni furios.

    „Eu am ieşit pe jos (din Parlament, n.r.). Când am trecut pe lângă un vicelider al grupului USR şi am auzit ce se întâmplă în stradă, mi-a spus: <<Ăştia sunt protestatarii paşnici, dar nu noi i-am chemat>>. Am ajuns acasă, am pornit televizorul, am văzut o imagine în care vine grupul USR cu telefoane aprinse, apoi intervenţia unui lider a acestui grup care a mulţumit protestarilor. Eu mi-am adus aminte de iunie 90 când, deşi nu i-a chemat, Iliescu le-a mulţumit minerilor că au venit să apere statutul de drept”, a spus Marton Arpad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Feteasca Neagră, soiul de strugure din zona României cu cel mai mare po-tenţial calitativ

    Astfel, din dorinţa de a promova acest soi şi de a-l aduce mai mult în atenţia consumatorilor, echipa CrameRomania.ro şi ReVino.ro a lansat harta Feteasca Neagră care cuprinde o imagine de ansamblu a felului în care este repartizat acest soi în podgoriile de la noi din ţară, dar şi informaţii despre caracteristicile generale ale strugurelui, despre vinurile obţinute şi asocieri culinare.
     
    “Vinurile produse din soiurile locale au un potenţial enorm. Pe de o parte, pentru consuma-torul român acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franţa, pe de altă parte, pot fi pretextul perfect pentru a atrage tot mai mulţi turişti în România. Spun asta în ideea în care, turismul viticol se află pe un trend ascendent, iar pasionaţii de vin sunt mereu în căutare de ceva nou”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro şi Revino.ro.

    Din Feteasca Neagră se pot obţine vinuri roşii care pot fi învechite în butoaie din lemn de calitate, rezultând vinuri cu tipicitate pronunţată, cu arome variate şi cu o structură de taninuri fine. Aromele întâlnite la vinurile obţinute din Fetească Neagră pot fi de fructe, precum mure sau vişine negre, de condimente, precum scorţişoara, vanilie, piper, de coajă de pâine prăjită sau de piele. Feteasca neagră este folosită şi în asamblaje, dar şi pentru producerea de roze-uri de exceptie.

    Potrivit unei estimări Organisation of Vine and Wine (OIV) Statistical Report on World Vitiviniculture privind producţia mondială de vin pe 2017, ţara noastră a înregistrat o creştere comparativ cu anul trecut: 5,3 mhl (2017) vs 3,3 mhl (2016) şi 3,6 mhl (2015). Astfel, după două recolte slabe, ne întoarcem la un nivel ridicat de producţie.

    Conform OIV, la nivel mondial, în 2016, România era pe locul al zecelea în topul ţărilor cu suprafaţa de viţă-de-vie cultivată pentru producţia de vin. Pe primele trei locuri, fiind Span-ia, China şi Franţa, urmate de Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran şi Chile.

    În ce priveşte producţia de vin, suntem al treisprezecelea producător de vinuri, cu 3,3 mil-ioane de hectolitri, în 2016. Pe primele trei locuri sunt Italia, Franţa şi Spania, urmate de SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, Argentina, Germania, Portugalia şi Rusia.

    Consumul de vin la nivel mondial s-a situat la 241 mhl anul trecut. În topul celor mai mari consumatori fiind americanii, francezii, italienii, germanii şi chinezii. România se află pe locul al paisprezecelea, cu 3,8 mhl consumaţi anual. Un consum în scădere dacă este să ne uităm în urmă când în 2014 consumam 4,7 mhl, iar în 2015, 3,9 mhl.

    CrameRomania.ro este singura bază de date bilingvă online a cramelor din România. Proiectul non profit, creat şi dezvoltat de pasionaţi ai vinului, are ca obiectiv dezvoltarea turismului viticol şi creşterea nivelului de curiozitate al celor care călătoresc pentru vinurile, cramele şi podgoriile din România.
     
    Revino.ro este un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.

  • Şi-a transformat pasiunea într-un business cu venituri de peste 4 mil. euro. ”La început munceam pe brânci. Eram doar eu cu o singură fată. După opt ore ea se ducea acasă, iar eu rămâneam să îmi construiesc afacerea“

    Povestea începe cu o fată de clasa a cincea, care făcea prăjituri mai tot timpul împreună cu bunica sa, pasiune ce s-a menţinut şi cu trecerea anilor. Mai târziu, talentul culinar i-a fost descoperit de angajatorul de la acea vreme, pe care îl surprindea an de an cu torturile şi prăjiturile realizate de ziua lui. Văzându-şi produsele din ce în ce mai apreciate, Carmela Dragomir s-a hotărât să pună bazele propriului său laborator de cofetărie, iar clienţii nu au întârziat să apară. La doar un an distanţă l-a cunoscut pe cel ce avea să îi devină asociat, Laurenţiu Dascălu, care avea experienţă în alimentaţia publică, şi împreună au pus bazele afacerii Clarion.

    Iniţial au închiriat un spaţiu pe care l-au transformat în laborator, în 2000, unde antreprenoarea urma să se ocupe de partea de producţie şi, conform spuselor lor, totul a decurs cu paşi foarte mici. ”La început munceam pe brânci. Eram doar eu cu o singură fată. După opt ore ea se ducea acasă, iar eu rămâneam să îmi construiesc afacerea“, povesteşte Carmela Dragomir. Au pornit la drum cu utilaje vechi, chiar şi second hand-uri, până când au ajuns pe plus şi au reuşit să cumpere altele noi, povesteşte Laurenţiu Dascălu.

    În funcţie de banii disponibili, au investit constant în tehnologie, iar ulterior au deschis şi două cofetării în Câmpina, pe care le-a numit Delice. Câţiva ani mai târziu au hotărât ca pentru partea de vânzare să înfiinţeze o nouă firmă, procedură sub care funcţionează şi în prezent. Momentul în care afacerea ”a explodat“ a fost deschiderea cofetăriei din Ploieşti, când şi-au dat seama că e nevoie de un nou laborator, povesteşte Dascălu. Aşa au construit actuala unitate de producţie. în prezent, Clarion şi Delice International administrează un laborator, două cofetării în Câmpina, patru în municipiul Ploieşti şi una în Buşteni, care acoperă toată gama de produse de cofetărie; 165 de oameni lucrează în cadrul ambelor divizii.

    Anul trecut, cifra de afaceri cumulată a ambelor companii a fost de aproape 20 de milioane de lei, iar pentru 2017 se aşteaptă la o creştere de circa 15% a vânzărilor, spune antreprenorul. ”Noi suntem foarte mulţumiţi de cifra de afaceri. Dacă reuşim să creştem este foarte bine, dar important este să ne menţinem standardele actuale“, adaugă Dascălu, referindu-se la modul de realizare a produselor, respectiv folosirea materiilor prime din ingrediente naturale şi lucrul manual, un subiect destul de sensibil, conform spuselor sale. ”Nu mai găsim oameni. Nu doar la noi, în toate domeniile e problema asta. Specialiştii au plecat din ţară, nu avem şcoli profesionale. La noi, majoritatea oamenilor sunt formaţi aici, în laborator, de Carmela şi de cei mai vechi“, în contextul în care angajaţii câştigă aici cu 800-1.000 de lei mai mult decât minimul pe economie, precizează Dascălu.

    Pentru a suplini lipsa de angajaţi, antreprenorii au investit foarte mult în tehnologie, însă până la un punct, spun ei, fiindcă aportul manual nu poate fi înlocuit. Spre exemplu, au cumpărat un utilaj de circa 50.000 de euro, dar au constatat că nu se poate lucra cu el deoarece funcţionează doar cu blaturi semipreparate. ”Soluţia ar trebui să vină la nivel de ţară, să nu mai plece oamenii, să avem şcoli unde să calificăm forţa de muncă“, crede Dascălu. ”în momentul în care încerci să tragi de unul singur nu vei reuşi să dezvolţi o afacere. Trebuie să îţi educi oamenii, să îi înveţi să facă acelaşi lucru ca tine, doar aşa afacerea se va dezvolta la maximum“, afirmă Carmela Dragomir, care deţine în palmares numeroase premii, la concursuri naţionale sau internaţionale.

    Povesteşte de primul său concurs, în 2007, la Sinaia, competiţie la care a luat şi locul I. Aşa s-a făcut remarcată, iar o prietenă i-a propus să meargă la o competiţie în Cipru, primul său concurs internaţional. ”Atunci mi-am dat seama că nu ştiam foarte multe tehnici. Asta m-a făcut să cumpăr cursuri internaţionale, să caut să învăţ cât mai mult, deoarece ceea ce făcusem eu mi s-a părut foarte în urmă faţă de alţii“, povesteşte ea. Ulterior a mers la fiecare ediţie a olimpiadei mondiale, ce are loc din patru în patru ani, competiţii în cadrul cărora a obţinut mai multe medalii de aur. Spune că olimpiadele i-au oferit şansa de a se dezvolta, de a ajunge şi a depăşi nivelul altor ţări şi de a-şi fructifica aceste experienţe în cadrul companiei sale. ”Când mă întorceam de la competiţii, le ceream mai mult fetelor mele. Le-am explicat că trebuie să ne auodepăşim şi le-am dat o motivaţie“, explică antreprenoarea. Conform ei, în prezent România se situează foarte bine în competiţiile menţionate, ceea ce nu se poate spune despre anii 2008, când ţara noastră era pe penultimul loc. ”Când am luat prima medalie de aur la Luxemburg, cei care vizitau standul României rămânau stupefiaţi şi spuneau – vai, dar cum ştie România să facă asta? De când?“, povesteşte ea.

    De asemenea, experienţa concursurilor internaţionale a ajutat-o să îndeplininească pretenţii ale clienţilor în materie de torturi, ceea ce a ajutat-o să-şi fidelizeze clientela. ”în momentul în care te limitezi şi rămâi la şcoala de acum 30 de ani, nu ai ce să oferi, cum să surprinzi clientul. Nu trebuie să te uimească o cerere de la client, ci tu trebuie să-l uimeşti pe el prin ceea ce poţi să-i oferi“, explică Carmela Dragomir. Pe de altă parte, în România nu se valorizează corect produsele artistice în ceea ce ţine de cofetărie, consideră ea. Din punctul său de vedere, un tort ca piesă artistică ar trebui să coste între 10.000 şi 15.000 de euro pentru a fi în concordanţă cu timpul, modul de realizare şi materiile prime folosite. însă în ţara noastră, tortul se vinde la kg – la Delice, 65 de lei decorat simplist şi 85 de lei cu un grad de dificultate mai mare; or, consideră ea, acest cost nu reflectă valoarea muncii reale. ”Eu încerc să îi explic valoarea acestui produs, materiile prime folosite, care sunt destul de scumpe, însă omul alege după preţ şi nu după calitate“, mai spune ea.

    Cu toate acestea, vânzările Delice au crescut şi, spune Laurenţiu Dascălu, sute de mii de oameni mănâncă prăjituri de la ei. Sezoanele de evenimente aduc, însă, cele mai multe plusuri în încasările firmei, având în vedere că un tort de nuntă ajunge şi la 3.000 de lei şi au fost zile în care au vândut şi 70 de torturi de nuntă, spune antreprenorul. Precizează că în astfel de perioade abia fac faţă comenzilor, iar uneori au cerere mai mare decât oferta. Iar pentru că afacerea merge ca pe roate, cei doi antreprenori au în plan încă două investiţii, mai exact deschiderea a două cofetării, una în Ploieşti şi una în Câmpina, investiţa necesară fiind de peste 100.000 de euro.

    Pe viitor îşi propun să se concentreze pe cele două noi unităţi şi ”restul le luăm din mers, în funcţie de nevoile pe care le avem, din ce ne cere piaţa“, precizează Dascălu. Nu exclud nici varianta francizării, însă recunosc că sunt reticenţi la idee, deoarece se tem să nu le fie afectată reputaţia. Mulţi dintre cei care doresc o cofetărie Delice nu sunt conştienţi de costurile necesare, de circa 50.000 de euro, spune antreprenorul. ”Din exterior toată lumea spune spune că o cofetărie e o afacere bună, sunt bani mulţi, dar pe lângă investiţiile în vitrine, dulapuri, amenajare şi alte utilaje, trebuie să iei în calcul şi faptul că marfa e perisabilă; noi nu folosim conservanţi. Deci sunt şi destul de multe pierderi“, explică Dascălu. Sunt şi oameni care şi-ar asuma aceste minusuri, mai cu seamă dintre cei cu experienţă în alimentaţia publică.

    Un alt plan pe termen lung ar fi deschiderea unei unităţi la Bucureşti. ”Livrăm şi în prezent pentru evenimente din Capitală, ducem marfă la multe restaurante de acolo, dar mai aşteptăm cu extinderea în alte oraşe“, adaugă antreprenorul. Şi în ce priveşte planurile de extindere, principalul impediment este tot lipsa personalului; de altfel, ”aceasta este şi cea mai mare problemă a pieţei, restul fiind cele pe care le întâlnim de zi cu zi în ţară – birocraţie multă, niciun fel de ajutor din partea statului, dar astea trec nevăzute“, conchide Dascălu.

    La nivel naţional, piaţa dulciurilor este una fragmentată, cu mulţi jucători mici şi puţini jucători mari. în această industrie activează producători mari precum Nestlé, Heidi sau Kandia, importatori precum Mondelēz, dar şi  fabrici mici sau laboratoare unde se realizează prăjituri pentru o plajă mică de clienţi. Conform calculelor ZF, toate aceste companii realizează împreună afaceri de circa un miliard de lei.
     

  • Schimbare de filosofie în securitatea cibernetică

    Când am început, acum 25 de ani, singurul lucru pe care-l aveam erau ruterele şi comutatoarele (switches); nu exista un firewall şi nimeni nu se gândea la securitate. De atunci, situaţia s-a înrăutăţit din ce în ce mai mult. Azi suntem la un nivel critic“, spune Jamey Heary, distinguished systems engineer în cadrul Cisco Systems, responsabil pentru conducerea Global Security Architecture Team.

    Peste 4.000 de atacuri ransomware au avut loc în fiecare zi a anului 2016, potrivit unui raport al FBI, iar în perioada ianuarie-septembrie 2017 atacurile de tip ransomware asupra businessurilor au crescut de la fiecare două minute la unul la fiecare 40 de secunde, potrivit Kaspersky. Asta se întâmplă la nivel global, România nefiind cruţată. În iunie 2017, companii şi instituţii din România şi din alte ţări din regiune au fost lovite de un atac cibernetic de tip ransomware, denumit GoldenEye, care criptează datele utilizatorilor şi apoi solicită recompensă, a anunţat Bitdefender.

    În luna octombrie, a fost dezvăluită o vulnerabilitate ce a şocat lumea din industria securităţii cibernetice. ”De fiecare dată când văd că se întâmplă aşa ceva, mi se zguduie credinţa că anumite lucruri sunt adevărate. Şi apoi se dovedesc a fi false“, mărturiseşte Heary. Este vorba despre faptul că protocolul de securitate WPA2, folosit pentru protejarea majorităţii conexiunilor Wi-Fi, a fost spart, expunând traficul wireless atacurilor. Această descoperire este semnificativă, deoarece acest protocol era considerat ca fiind cel mai sigur pentru criptarea conexiunilor Wi-Fi. Alte protocoale au fost compromise în trecut, dar la vremea respectivă exista un succesor mai bun. De data aceasta, un succesor nu există, deocamdată.

    ”Un alt exemplu este vulnerabilitatea descoperită în SSL. Foloseam asta de un deceniu şi toată lumea credea că este OK, apoi am aflat că sistemul nu a fost sigur încă de la concepere. Acelaşi lucru este valabil pentru WPA2. Ne-am bazat pe asta ani de zile, iar acum s-a schimbat total“, a spus inginerul de la Cisco.

    Jamey Heary menţionează şi faptul că şedinţele cu acţionarii s-au schimbat: se vorbeşte mai mult de securitate, iar informaţiile despre securitate şi atacuri nu se mai opresc la CIO (chief information officer), ci ajung la CEO şi la acţionari.

    Reprezentantul Cisco se arată încredinţat că este nevoie de o schimbare de filosofie în securitatea cibernetică, aceea de a cumpăra produsul A pentru a rezolva problema A ”şi fac asta din nou şi din nou şi asta s-a dovedit a nu fi eficient“.

    Cisco a lucrat mai mulţi ani la ceea ce compania numeşte ”reţeaua intuitivă“, adică o reţea care învaţă, se adaptează, automatizează şi protejează în mod constant, pentru a optimiza operaţiunile din cadrul reţelei şi a oferi protecţie împotriva ameninţărilor de securitate, susţin reprezentanţii companiei. Firma americană este de părere că acestă nouă reţea este capabilă să anticipeze acţiuni, să blocheze ameninţări de securitate şi să evolueze de-a lungul timpului.

    ”Ceea ce facem acum nu este ideal pentru viitor. Trebuie să construim produse bune, dar care să fie capabile să şi comunice cu alte produse astfel încât atunci când ai o breşă de securitate aceasta va fi restricţionată într-un anumit loc“, explică Heary, care crede că oamenii sunt ţinta atacurilor şi ei trebuie protejaţi, nu datele.

  • Obiceiurile culinare ciudate din întreaga lume. Ce trebuie să faci şi să nu faci pentru a nu jigni cultura altora

    China

    Să nu termini de mâncat din farfurie este aproape un sacrilegiu în cultura noastră. Cu toţii ne obligăm copiii să mănânce tot, iar dacă suntem invitaţi undeva şi lăsăm vreun dumicat în farfurie suntem consideraţi nerespectoşi. În China este invers. Dacă te apuci să cureţi farfuria cu pâine este semn că încă ţi-e foame şi că gazda nu ţi-a oferit suficientă mâncare.
     
    De asemenea, în China, în cazul în care este servit un peşte întreg sau un pui sau orice alt animal, acesta trebuie să stea cu faţa către cea mai în vârstă persoană de la masă, în semn de respect.
     
    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro