Tag: familie

  • Care este povestea Amaliei Buliga, CEO şi acţionar al Diverta

    „Este esenţial să găsim un echilibru între viaţa profesională şi cea personală. Timpul petrecut cu familia şi prietenii apropiaţi mă încarcă şi cred că am găsit echilibrul între cele două. Şi mai cred că cele două se completează reciproc. Este necesară doar puţină organizare”, a spus Amalia Buliga, CEO şi acţionar Diverta, în interviul acordat pentru realizarea profilului său din anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Printre cele mai recente realizări profesionale, Amalia Buliga menţionează stabilizarea Diverta şi începerea etapei de consolidare, care a însemnat nu doar deschideri de magazine, ci şi îmbunătăţiri aduse unor unităţi. „Deschiderea magazinului din Lipscani a însemnat pentru Diverta tranziţia la o nouă etapă. Am început rebrandingul reţelei în magazinele top 10, iar procesul va continua în funcţie de performanţele fiecărui magazin. Este un pas natural să reinventăm Diverta, să fim în pas cu  necesităţile consumatorilor, iar feedbackul pieţei este unul bun”, adaugă ea. Pentru anul în curs şi-a propus să continue strategia începută anul trecut. „Mizăm mult şi pe creşterea organică a respectivelor magazine. Ne-am propus să îmbunătăţim tot mai mult experienţa de shopping, nu numai pe partea de mercantizare, ci şi pe partea de consiliere în magazinele noastre.” De-a lungul carierei, executivul de la Diverta spune că nu a avut, ca femeie, nici avantaje, nici oportunităţi. „Am fost mereu încrezătoare în capacităţile mele de a-mi îndeplini aspiraţiile de carieră şi m-am concentrat spre a-mi demonstra în primul rând faptul că pot să ajung acolo unde mi-am propus.” În opinia sa, pentru o tânără aflată la începutul parcursului profesional este foarte important să stabilească care îi sunt obiectivele în carieră şi care sunt provocările cu care se poate întâlni de-a lungul acesteia. „Cu ajutorul unui mentor poate să ajungă să-şi atingă aceste obiective.”

  • Gigantul internaţional Philips a fost creat după lansarea unui singur produs. Care a fost acesta

    Produsele companiei Philips, înfiinţată de o familie olandeză cu acelaşi nume în urmă cu 130 de ani, sunt folosite astăzi în gospodăriile şi în companiile din toată lumea. Care a fost însă produsul care a adus succesul afacerii, transformată rapid într-un gigant internaţional?

    Gerard Leonard Frederik Philips s-a născut pe 9 octombrie 1858 în Olanda, într-o familie de evrei. Tatăl său, Benjamin Frederik David Philips, de meserie bancher, a fost văr primar cu filosoful Karl Marx. Interesat de electronică şi inginerie, în 1891 Gerard a fondat, alături de tatăl său, o afacere de familie căreia i-au dat chiar numele lor, Philips, obiectivul lor iniţial fiind acela de a produce becuri electrice incandescente, eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru toţi cei care au nevoie de ele. Primul centru de producţie al companiei a fost deschis într-o veche fabrică din Eindhoven, iar primele produse fabricate aici au fost becurile.
    În primii ani afacerea a înaintat greoi, fiind aproape de faliment, însă în 1895 Anton, fratele mai mic al lui Gerard, în vârstă de doar şaisprezece ani, s-a alăturat la rândul său businessului. Având şi o diplomă de inginer, Anton a lucrat iniţial ca reprezentant de vânzări, dar în scurt timp ideile sale de business s-au dovedit valoroase, aşa că afacerea a început să se extindă rapid, fapt care a condus la înfiinţarea Philips Metaalgloeilampfabriek N.V. (Philips Metal Filament Lamp Factory Ltd.) din Eindhoven în 1908, urmată în 1912 de fondarea Philips Gloeilampenfabrieken N.V. şi de listarea acesteia la Bursa de Valori din Amsterdam.
    Pe 19 martie 1896 Philips s-a căsătorit cu Johanna van der Willigen (30 septembrie 1862 – 1942); cuplul nu a avut copii.
    Încă de la început, Philips a fost o companie orientată spre export. Una dintre cele mai mari comenzi a venit din partea ţarului Rusiei, pentru a lumina Palatul de Iarnă. Odată cu evoluţia noii tehnologii de iluminare, Philips a înfiinţat un laborator de cercetare – NatLab – în 1914, pentru a studia fenomenele fizice şi chimice şi pentru a stimula inovaţia produselor companiei. Patru ani mai târziu, a fost fabricat primul tub medical de radiologie marca Philips, acesta fiind momentul în care compania a decis să îşi diversifice gama de produse şi să îşi protejeze sistematic inovaţiile cu brevete diverse, de la echipamente de raze X la aparatură radio, iar mai târziu, odată cu evoluţia tehnologiei, la televizoare, electronice mici şi altele. În aceeaşi perioadă, compania şi-a extins activitatea în toată Europa şi în ţări precum China, Australia şi Brazilia.
    Fraţii Philips au sprijinit de asemenea şi centrele sociale şi de educaţie din Eindhoven, fondând inclusiv o asociaţie, Philips Sport Vereniging, din care s-a format şi departamentul profesionist de fotbal Philips Sport Vereniging N.V.
    În 2018, compania a înregistrat venituri de peste
    18 miliarde de euro, echipa businessului numărând în jur de 77.400 de angajaţi. În piaţa locală, tot în anul 2018 Philips România a avut o cifră de afaceri de circa 480 de milioane de lei un profit net de 7,7 milioane de lei, funcţionând cu o echipă de 113 salariaţi.

  • Ivana Martináková, CEO dm drogerie markt România: „Indiferent că vorbim despre viaţa profesională sau cea personală, cât timp facem ceea ce ne place, nu simţim surmenaj şi oboseală, ci bucurie şi împlinire

    Ivana Martináková lucrează de 20 de ani în cadrul dm drogerie markt şi deţine rolul actual, de CEO, din 2016. Profilul său a fost inclus în ultima ediţie a catalogului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, realizat de Business MAGAZIN.

    Din rândul realizărilor recente, ea menţionează faptul că a reuşit, alături de echipa dm drogerie markt România, să crească profitul companiei cu peste 200%, ceea ce le-a permis să investească „şi mai mult în oameni, atât în dezvoltarea lor profesională, cât şi la nivel de remuneraţie”. Obiectivele sale pentru acest an, pe plan profesional, constau în continuarea creşterii companiei, dar şi a notorietăţii brandului, o altă ţintă fiind atragerea de noi clienţi, iar la nivel individual, dezvoltarea personală. „Încerc mereu să devin o persoană mai bună şi mai echilibrată.” 

    În opinia sa, deşi nu crede că există calităţi pe care le are doar unul dintre genuri, poate doar calităţi care se regăsesc cu preponderenţă la femei sau la bărbaţi, după caz, de multe ori femeile „pot fi mai empatice decât bărbaţii, se pot conecta mai uşor cu sentimentele celorlalţi şi asta poate contribui la o atmosferă de lucru mai plăcută”.

    Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională spune că este necesar să avem în vedere două aspecte: „Pe de o parte, dacă faci ceea ce îţi place, nu simţi că ai nevoie să lucrezi pentru a obţine acest echilibru. Pe de altă parte, când ne gândim la familie şi la nevoile ei, este dificil să găsim echilibrul între cele două planuri. Nu trebuie să pierdem din vedere importanţa de a petrece timpul cu cei dragi. Oricum, indiferent că vorbim despre viaţa profesională sau cea personală, atât timp cât facem ceea ce ne place, nu simţim surmenaj şi oboseală, ci bucurie şi împlinire”.

    Pe tinerele aflate la început de drum, le sfătuieşte: „Gândiţi-vă care sunt, cu adevărat, priorităţile voastre. Nu vă lăsaţi influenţate de presiunile societăţii şi alegeţi ceea ce vi se potriveşte cel mai bine, ceea ce vă doriţi sincer. Dacă o carieră de succes este ceea ce vă doriţi, luptaţi pentru ea. Însă, la fel de bine, dacă vă doriţi o familie, faceţi asta. A ne dedica timpul creşterii copiilor este un rol foarte important, la fel de important cum este conducerea unei companii de top. Atât timp cât facem ceea ce ne împlineşte, suntem pe drumul cel bun.”

  • Cum arată, în opinia Laurei Ţeposu, CEO Libris, un management echilibrat

    Inclusă recent în catalogul 105 Cele mai puternice femei din business – ediţia 2020, realizat de Business Magazin, Laura Ţeposu, fondator şi CEO Libris, spune că una dintre cele mai recente realizări pe care le-a avut alături de echipa sa este construcţia depozitului de carte cu o suprafaţă de 5.000 mp, care a permis eficientizarea fluxului logistic şi a scăzut timpul de livrare al comenzilor. O altă reuşită, adaugă ea, este şi dezvoltarea proiectelor de încurajare a lecturii, desfăşurate atât intern, în cadrul companiei, cât şi în şcoli.

    „Pentru anul acesta, ne propunem ca Libris.ro să menţină trendul ascendent, punând accent pe investiţii în tehnologie care vor îmbunătăţi experienţa cititorilor. Dezvoltarea secţiunilor cu cea mai mare creştere, cum sunt cele de limba engleză unde vizăm listarea a peste 500.000 titluri, sau cartea pentru copii, continuarea seriilor de volume semnate de autori, precum şi un portofoliu de titluri disponibile în exclusivitate pe Libris.ro se numără printre direcţiile lui 2020. De asemenea, ne dorim să punem la dispoziţia clienţilor mai multe opţiuni de livrare, cum ar fi pick-up points, lockere în zone centrale, uşor accesibile, în toate marile oraşe”, îşi descrie ea obiectivele pentru acest an.

    Laura Ţeposu este de părere că un management care combină calităţi de tip feminin cu calităţi de tip masculin este unul echilibrat, atât timp cât membrii sunt maturi, asumaţi şi fără prea multe orgolii. „Aş putea spune că femeile se descurcă mai bine cu comunicarea şi relaţiile interpersonale, bărbaţii completează cu minte structurată, focus. Dar evident acestea sunt doar generalizări, e o medie statistică, am întâlnit în business şi bărbaţi buni comunicatori, şi femei foarte raţionale.” 

    În opinia sa, faptul că munceşti mult nu înseamnă neapărat că eşti şi eficient. „E important să acorzi timp tuturor lucrurilor importante din viaţa ta şi să îţi stabileşti nişte reguli simple de la care nu te abaţi decât în situaţii excepţionale – timp de calitate pentru weekenduri, vacanţe în familie, fără mailuri şi telefoane după orele de program. Desigur, există în business perioade în care este nevoie de imersiune totală, dar e bine ca acestea să fie excepţii.”

  • Patron de restaurant: Sper să supravieţuim. Noile norme pentru terase au fost făcute pe repede

    Un restaurant de familie care funcţionează de 17 ani în Bucureşti şi-a redeschis terasa de vară. Luiza şi Şerban Popescu şi-au păstrat echipa în perioada stării de urgenţă, însă nu ştiu dacă vor reuşi şi mai departe: „Sper să supravieţuim. Normele au fost făcute pe repede”.

    Luiza şi Şerban Popescu, patroni de restaurante cu tradiţie în Bucureşti, au redeschis terasa restaurantului de familie pe care îl administrează. În perioada stării de urgenţă ei au încercat să păstreze intactă echipa. Redeschiderea a avut loc doar cu terasa de vara, care va funcţiona la o capacitate de trei pătrimi. Aşa că familia Popescu nu ştie dacă le va reuşi să rămână cu toţi angajaţii şi mai departe. Însă, ce le dă de gândit cel mai mult sunt noile norme impuse de autorităţi atât pentru personalul restaurantului, cât şi pentru clienţi.

    „Sper să supravieţuim. Este de bun simţ să igienizezi, să dezinfectezi. Asta am făcut în 17 ani oricum. Celelalte norme sunt un pic deranjante cu distanţarea, cu circulaţia, cu sens unic. Nici nu ştii pe unde introduci clientul, pe unde-l scoţi. Au fost făcute foarte pe hai repede, fără să se gândească nimeni la noi”, spune Luiza Popescu.

    „Masca e foarte greu de respirat. Foarte multe grade şi încă nu e cald afară. Soluţia ar fi să ne lase fără măşti în bucătărie”, a declarat Geta Ştefănescu, bucătar-şef.

    „Rolul meu a devenit din ce în ce mai greu. Pentru că încep să adun clienţii, să-i duc la masă, să am grijă de ei în cazul în care nu sunt din aceeaşi familie să le iau din buletin, ceea ce nu mi se pare normal”, a declarat Alexandru Târlă, şef de sală.

    „Ce fac cu oamenii ăia când plouă torenţial, cum a fost săptămâna trecută, a fost grindină. Eu trebuie să-i adăpostesc undeva. N-am voie să-i duc înăuntru. Ce fac cu ei? Nu s-a gândit nimeni”, a completat Luiza Popescu.

  • Povestea omului care a creat o băutură pe care o consumă zeci de milioane de oameni din toată lumea în fiecare zi

    După o singură degustare, industriaşul Danez J.C. Jacobsen s-a îndrăgostit de gustul berii germane. A creat astfel în Danemarca, după o reţetă nemţească, unul dintre cele mai cunoscute branduri de bere din lume – Carlsberg, vândută astăzi în barurile, restaurantele şi magazinele de pretutindeni.

    Jacob Christian Jacobsen s-a născut pe 2 septembrie 1811 în Danemarca, în familia Carolinei Frederikke Schelbeck, fiica unul ţesător de mătase, şi a lui Christen Jacobsen, un fiu de fermier, care, după ce se mutase în Copenhaga, îşi deschisese aici o mică berărie. J.C. Jacobsen şi-a petrecut astfel mare parte din copilărie în fabrica tatălui său.
    În 1830 vechile bresle de berari au fost desfiinţate, permiţând oricui să profeseze această meserie.

    În acelaşi an, antreprenorul a întâlnit-o pe Laura Holst, cu care s-a căsătorit în 1839, trei ani mai târziu născându-se şi fiul lor, Carl. Deşi nu a urmat studii universitare, cu ajutorul verişorilor Laurei, care studiau în Copenhaga, Jacobsen a participat la o serie de cursuri de biologie şi chimie.

    După moartea tatălui său, în 1835, el a preluat frâiele businessului, alături de mama sa. Un an mai târziu a avut ocazia să testeze o bere nemţească, iar la scurt timp după aceea a călătorit la Hamburg pentru a învăţa procesul de fermentaţie şi tehnica din spatele savorii berii germane. După alţi trei ani, a vizitat o berărie din München, întorcându-se acasă cu o reţetă de drojdie pentru fermentare, care a devenit baza pentru producţia berii Carlsberg.

    În 1847 antreprenorul a fondat berăria Carlsberg în Vallaby, în proximitatea capitalei daneze. Primul butoi din noua bere produsă în stil bavarez a fost gata pe 10 noiembrie. Numele companiei a fost dat după fiul antreprenorului, Carl, şi locul unde era amplasată fabrica (în germană, berg înseamnă deal). În 1854 familia Jacobsen s-a mutat lângă fabrică, locuinţa lor găzduind astăzi Academia Carlsberg.

    În 1875, pentru a fi sigur că berea pe care o produce are calitatea pe care şi-o dorea, fondatorul a deschis laboratorul Carlsberg, care a devenit una dintre primele instituţii de cercetare din domeniu din lume. În 1879 fiul său şi-a deschis deschide propria berărie, New Carlsberg, lucru care i-a transformat pe cei doi în competitori, stârnind astfel un conflict, care a dus de altfel şi la dezmoştenirea lui Carl, fondatorul luând decizia ca, la moartea sa, toată averea să revină fundaţiei Carlsberg, pe care a înfiinţase cu trei ani înainte.

    În afară de producţia de bere, antreprenorul a fost interesat deopotrivă de politică, fiind un susţinător al Partidul Naţional Liberal şi ales ca membru al Parlamentului în anumite perioade dintre anii 1854 şi 1871, cât şi de artă – după incendiul de la palatul Frederiksborg din 1859, el a plătit reconstrucţia acestuia. În 1879, a devenit doctor onorific al Facultăţii de Ştiinţă din cadrul Universităţii Copenhaga. Pe 30 aprilie 1887 J.C. Jacobsen a murit.

    În 2016, ultimul an pentru care există date disponibile, veniturile grupului Carlsberg s-au ridicat la aproape 9,5 miliarde de dolari, iar echipa companiei număra 41.000 de angajaţi. În piaţa locală, grupul United Romanian Breweries Bereprod (URBB), din portofoliul căruia face parte brandul Carlsberg, a înregistrat în anul 2018 o cifră de afaceri de peste 465 de milioane de lei, un profit net de 20 de milioane de lei şi un număr mediu de 387 de angajaţi, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. 

  • Povestea omului care a fost numit şi „Thomas Edison al Japoniei”. El a fondat compania care a stat la baza unuia dintre cei mai mari producători de electronice din lume

    Savantul, inginerul şi inventatorul japonez Tanaka Hisashige a avut o contribuţie impresionantă la dezvoltarea laturii moderne, dar şi a economiei ţării sale. Numit şi „Thomas Edison al Japoniei”, în urmă cu un deceniu şi jumătate el a fondat compania care a stat la baza unuia dintre cei mai mari producători de electronice din lume, Toshiba.

    Tanaka Hisashige s-a născut pe 16 octombrie 1799 în oraşul Kurume din provincia Chikugo, Japonia, în familia unui meşteşugar care confecţiona decoraţiuni din carapace de broască ţestoasă. Lucrând încă de mic copil ca ucenic, Hisashige s-a dovedit a fi un talentat artizan.

    La vârsta de 8 ani, el a inventat o călimară cu închizătoare secretă, iar mai apoi a confecţionat un război de ţesut. La 20 de ani, a început să producă păpuşi karakuri – marionete mecanizate, capabile, cu ajutorul unor arcuri, să execute mişcări relativ complexe, fiind foarte solicitate de aristocraţii din Kyoto, de celebrii daimyō feudali şi de oamenii de la curtea shōgunului, din Edo.

    Un an mai târziu, Hisashige a refuzat să se ocupe de businessul familiei, cedându-i acest rol fratelui său mai mic pentru a se putea dedica complet pasiunii sale, şi a început să meargă la diverse festivaluri din ţară cu păpuşile pe care le fabrica singur.

    Cu toate acestea, pe când avea în jur de 35 de ani, aceste păpuşi au ieşit din modă. În 1834, el s-a mutat în Osaka, unde a început să creeze corpuri de iluminat, inclusiv o lampă cu pompă de combustibil sub presiune, care a devenit foarte populară. A plecat apoi la Kyoto, unde a studiat rangaku (metodele vestice de învăţare) şi astronomia. Ulterior, Hisashige a proiectat prima locomotivă japoneză şi prima navă de război japoneză cu aer folosindu-se de schiţele dintr-o carte olandeză, fără să aibă nicio experienţă în domeniu. După succesul acestui proiect, a urmat cursurile centrului de instruire Nagasaki Naval. Ulterior, a construit mai multe obiecte de referinţă din istoria ţării, necesare inclusiv în producerea armamentului modern.

    În 1873, în timpul dinastiei Meiji, Tanaka, pe atunci în vârstă de 74 de ani şi încă energic, a fost invitat de Ministerul Industriei la Tokyo pentru a produce telegrafe la mica fabrică a ministerului. Antreprenorul s-a mutat în cartierul Ginza în 1875 şi a închiriat al doilea etaj al unui templu pentru a-l folosi drept atelier. Aici a pus, în acelaşi an, bazele primei sale companii – Tanaka Seizo-sho (Tanaka Engineering Works), unul dintre precursorii companiei Toshiba. 

    În paralel, în 1878, Ichisuke Fujioka, un alt inventator japonez, a dezvoltat primul bec incandescent din Japonia în timp ce studia la Imperial College of Engineering (acum Facultatea de Inginerie a Universităţii din Tokio), sub tutela profesorului William Ayrton. În acel moment, Japonia trebuia să importe toate lămpile sale electrice. În 1890 Fujioka a înfiinţat Hakunetsu-sha Co., Ltd, compania având ca domeniu de activitate producţia de becuri.

    După moartea celor doi inventatori (a lui Tanaka Hisashige în 1881 şi a lui Ichisuke Fujioka în 1918), companiile au fuzionat, în 1939, sub numele de Tokyo Shibaura Denki K.K. (Tokyo Shibaura Electric Co., Ltd). Numele noii companii a fost schimbat oficial în Toshiba Corporation în 1978.

    În 2019, conglomeratul a avut vânzări de 34,4 miliarde de dolari. În prezent, compania are o echipă de circa 141.000 de angajaţi. Produsele şi serviciile businessului includ tehnologii informaţionale şi echipamente şi sisteme de comunicaţii, componente şi materiale electronice, sisteme de alimentare, sisteme de infrastructură industrială şi socială, electronice de consum, electrocasnice, echipamente medicale, echipamente de birou, precum şi produse de iluminat.

  • Izolare la capsulă

    Capsula, scrie The Telegraph, seamănă a ou, căsuţă în copac sau capsulă de pe o navă spaţială, în funcţie de imaginaţia privitorului, şi este confecţionată din lemn, la comandă, de compania Podmakers, printre ai cărei fondatori se numără un inginer specializat în proiectarea căsuţelor în copac.
    Un Escape Pod măsoară cam 3,3 pe 7 metri, costă mai bine de 20.000 de euro şi este confecţionat manual din lemn şi personalizat în funcţie de dorinţa clientului. Unii îl folosesc pe post de spaţiu de dormit şi joacă pentru copii şi prietenii acestora, alţii pe post de spaţiu de vizionare de filme ori birou sau cameră de relaxare în grădină. Mai nou, există persoane care şi-au găzduit în capsulele de salvare membri ai familiei care erau nevoiţi să stea în izolare din cauză că erau suspecţi de infectare cu noul coronavirus. 

  • Cum a fost inventat unul dintre produsele pe care mulţi dintre voi îl folosesc mai ales în perioada izolării şi care este povestea artizanului acestuia

    Unul dintre cei mai cunoscuţi „doctori” din lume, mai ales în rândul pasionaţilor de gătit, este Dr. Oetker. Inventatorul, farmacistul şi omul de afaceri de origine germană August Oetker a reuşit, cu o simplă reţetă, să îşi transforme numele într-o legendă şi să lase moştenire următoarelor generaţii ale familiei sale un imperiu financiar.

    August Oetker s-a născut pe 6 ianuarie 1862 în Obernkirchen, Germania. În 1891, la vârsta de 29 de ani, el a intrat în lumea afacerilor, cumpărând farmacia Aschoffsche din Bielefeld, unde a fabricat un agent de afânare neperisabil care avea să-i aducă renumele mondial. Deşi, înaintea sa, un chimist britanic, Alfred Bird, descoperise deja praful de copt, produsul lui Oetker, distribuit începând cu 1893 sub numele Backin, a fost bine primit de public, antreprenorul punând astfel bazele companiei Oetker-Gruppe.
    În 1900, antreprenorul a construit prima fabrică a businessului şi până în 1906 reuşise deja să vândă 50 de milioane de pachete de Backin. Oetker a murit pe 10 ianuarie 1918 în Bielefeld. În 1944, după al Doilea Război Mondial, cârma companiei a fost preluată de nepotul său, Rudolf August Oetker, fost ofiţer nazist, înregistrând, în timpul mandatului acestuia, cea mai mare creştere, în special datorită extinderii pe plan internaţional şi a achiziţionării mai multor firme din întreaga lume. Când Rudolf Oetker a renunţat la poziţia de lider, conducerea a fost cedată celei de-a patra generaţie a familiei. August Oetker, strănepotul fondatorului, a condus compania din 1981 până în 2010. Cu el în frunte, businessul şi-a extins activitatea în mai multe domenii, astfel că, în prezent, portofoliul companiei numără peste 300 de companii individuale împărţite în cinci businessuri diferite, cu activitate în industria alimentară, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, hotelieră şi a serviciilor financiare. Pe plan internaţional, grupul este prezent în Europa (Franţa, Italia, Olanda, Marea Britanie, Polonia, Franţa, Ungaria, România, Rusia, Cehia, Slovacia), dar şi în Turcia, Canada, Statele Unite, Brazilia, Tunisia, Africa de Sud, India, China, Malaezia şi Australia, având o echipă de peste 5.800 de angajaţi.
    În piaţa locală, compania a intrat în anul 1998, prin preluarea firmei Regal Corporation. În 2002 a deschis o unitate de producţie în judeţul Argeş, iar cinci ani mai târziu a achiziţionat şi compania Inedit Food. În 2018, businessul a înregistrat, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, o cifră de afaceri de peste 267 de milioane de lei şi un profit net de 23,7 milioane, având un număr mediu de 500 de angajaţi.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, August Oetker are în prezent o avere de 2,3 miliarde de dolari şi deţine 12,5% din acţiunile conglomeratului cu vânzări anuale de 8 miliarde de dolari. În 2010, acesta i-a cedat frâiele companiei fratelui său, Richard Oetker, care deţine funcţia de CEO şi acelaşi procent din acţiuni în companie, precum şi o avere de 2,3 miliarde de dolari. 

  • Hobby de carantină: grădini pentru vecini

    Socializarea a venit sub forma unei oferte de a le amenaja vecinilor grădini de legume pe spaţiile din jurul caselor, pentru ca aceştia să nu mai depindă de magazine pentru diverse produse. Familia, scrie New York Times, sapă şi plantează grădini cu răsaduri sau seminţe proprii, cu condiţia ca vecinii să se ocupe ei de plivit, rărit, udat şi alte munci ulterioare, dacă vor o recoltă bogată. Grădinarii anunţă din timp când vin, rugând vecinii la care lucrează să nu se apropie şi să discute cu ei doar de la distanţă.