Bank Melli, cea mai veche bancă a Iranului şi una dintre cele mai mari din această ţară, este în pragul falimentului după ce a suferit pierderi de 675.000 miliarde de riali (2,39 miliarde de euro), pierderile echivalând cu 73% din capitalul băncii, relatează iranintl.com. Banca şi-a publicat rezultatele financiare după ani de tăcere.
Tag: faliment
-
Cîţu: Am adoptat ordonanţa de urgenţă ca urmare a insolvenţei City Insurance
Guvernul a adoptat OUG pentru modificarea legii Fondului de Garantare a Asiguraţilor ca urmare a insolvenţei companiei City Insurance, a anunţat Florin Cîţu. „Vreau să ne asigurăm că toţi cei care au fost păgubiţi să nu sufere de pe urma acestui faliment”, spune premierul. El cere mai multe anchete
„Am adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii Fondului de Garantare a Asiguraţilor ca urmare a insolvenţei companiei City Insurance. Vreau să ne asigurăm că toţi cei care au fost păgubiţi să nu sufere de pe urma acestui faliment”, a anunţat Florin Cîţu.
El spune că a cerut mai multe anchete.
„Această companie a fost auditată în ani de zile. Mi se pare greu de crezut că auditorii nu au văzut nimic până acum. Este, totuşi, o companie care avea o cotă importantă de piaţă. Aş vrea să ne uităm în urmă să vedem ce a făcut ASF în ultimii ani de zile. Aş vrea să vedem şi ANAF ce controale a avut în ultimii ani şi ce rezultate”, conchide premierul.
-
Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie
Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.
În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii, Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker?
Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.
Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.
În decurs de câteva decenii, Schlecker a devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.
În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.
Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.
Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.
-
De la golf şi din Vama Veche, cu cecul de 29 de miliarde de euro pe care îl va aduce la Bucureşti şefa Comisiei Europene, preşedintele şi premierul au vrut să arate în forţă că au învins. În rest, creşterile de preţ şi falimentele fac parte din capitalism
Un scurt review al situaţiei din România:
1. Preşedintele Iohannis i-a învins pe cei de la USR/PLUS în criza politică: îmbrăcat în alb ca să iasă în evidenţă, de la golf – un sport care nu este deloc exclusivist, după cum spune el, şi se poate practica la orice vârstă – a transmis rivalilor politici că a câştigat pariul cu Florin Cîţu, care a rezistat neaşteptat de bine asaltului celor de la USR/PLUS. De la Vama Veche, îmbrăcat în negru, premierul a transmis, prin relaxarea afişată, că deja a câştigat lupta cu Orban pentru conducerea PNL şi că de acum partidul este al lui, ca şi guvernul, fie el şi minoritar.
2. Luni, pe 27 septembrie, peste o săptămână, este aşteptată la Bucureşti Ursula von der Leyen, preşedinte Comisiei Europene, pentru a aproba oficial PNRR-ul României, de 29 de miliarde de euro, felicitând astfel autorităţile politice de la Bucureşti. Va fi o victorie pentru Iohannis şi Cîţu, iar puterea lor va creşte şi mai mult având în administrare miliardele de euro de la Uniunea Europeană, o bună parte dintre ele fiind împrumuturi.
3. City Insurance, cel mai mai asigurator de RCA de pe piaţă, cu 3 milioane de clienţi, a fost trimis în faliment de ASF, Autoritatea de Reglementare Financiară, deschizând seria de întrebări legate de cine este de vină şi cine va plăti pentru acest lucru. Premierul Florin Cîţu a spus că în capitalism se mai întâmplă astfel de falimente şi a dat asigurări că nimeni nu va avea de pierdut, dintre clienţi. Nu părea foarte interesat să afle cum s-a ajuns aici.
4. Preţurile la gaze şi energie au crescut şi vor creşte, după cum arată tranzacţiile încheiate de pe acum pentru anul următor. În contractele la termen pentru 2022, producătorii vând Mwh la peste 400 de lei, iar pentru 2023 preţul este mai mare faţă de începutul acestui an, când energia se tranzacţionează la producător la un preţ cu peste 50% mai mult. Nimeni nu ştie acum care va fi impactul în economie a creşterilor de preţ de la energie şi gaze, dar când vor veni facturile în iarnă, atunci se va vedea cine rezistă, mai ales la companiile mari consumatoare de gaze şi energie.
5. Premierul Florin Cîţu a anunţat că salariul minim va creşte cu minimum 8% şi s-ar putea ca termenul de intrare în vigoare să nu mai fie la 1 ianuarie, ci chiar din octombrie sau noiembrie. Probabil că şi premierul a convins că majorarea salariului minim pe economie reprezintă cea mai bună măsură economică în timpurile de astăzi, mai ales că trebuie să ţină sub control deficitul bugetar şi chiar să-l reducă, ceea ce înseamnă că nu mai are la dispoziţie această măsură de impulsionare a economiei.
6. Ultima oră: Liviu Dragnea, eliberat condiţionat, a început să facă dezvăluiri despre PSD, despre liderii din fruntea partidului. Dacă Florin Cîţu era considerat cel mai bun agent electoral pentru PSD, acum Dragnea poate fi considerat cel mai bun agent electoral pentru PNL şi Iohannis.
-
Ce spun reprezentanţii asigurătorilor despre falimentul City Insurance. UNSAR: Impactul falimentului este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi şi piaţa va continua să funcţioneze
UNSAR, representant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, iar clienţii sunt protejaţi de lege, au transmis reperzentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR).
“UNSAR a luat notă de decizia Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară privind o societate de asigurări care nu este Membră a asociaţiei. Impactul situaţiei este cu siguranţă important, însă piaţa asigurărilor RCA din România va continua să funcţioneze şi va depăşi această situaţie, iar deţinătorii de poliţe RCA emise de către acea societate şi păgubiţii sunt protejaţi de lege prin mecanismele de protecţie construite în acest sens.”
Vineri, ASF a anunţat intrarea iminentă în faliment a asigurătorului City Insurace, liderul pieţei locale de asigurări. Compania intră în faliment pentru că nu are fondurile necesare cerute de ASF pentru a continua să funcţioneze şi să acopere daunele pe care trebuie să le plătească clienţilor.
City Insurance avea afaceri de aprope 500 mil. euro, şi o cotă de piaţă de 45% pe piaţa RCA.
-
Crahul City Insurance: în acest moment instituţia ASF trebuie sigilată, membrii boardului şi toţi angajaţii suspendaţi, supravegherea trecută la BNR sau în altă parte şi să înceapă cercetarea celui mai mare faliment financiar din ultimele două decenii, de 500 milioane de euro
SAFI, FNI, Bancorex, Bankcoop, Banca Religiilor, Banca Turco-Româna, Banda de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Româna de Scont, Banca Populara Româna, Metropol, Grup As, Astra, Carpatica Asigurari.
Acum City Insurance. Prime subscrise de aproape 500 milioane de euro în 2020, 45% din piaţa RCA, 20% din piaţa asigurarilor. Liderul pieţei asigurărilor, aşa cum ar fi Banca Transilvania pe piaţa bancară. De acum două ore, în faliment. La doar patru ani după falimentul Astra Asigurări şi Carpatica, o companie care încaseaza prime de aproape 500 mil euro şi plăteşte daune de 270 milioane de euro în 2020 se dovedeşte falimentară.
Se spune că ar fi prezentat documente false privind existenţa unor conturi de câteva zeci de milioane de euro la o bancă elveţiană. De patru ani tot prezintă ASF-ului aceste conturi şi abia acum ASF a descoperit. Dupa ce a aşteptat vreo şase luni un investitor iluzoriu despre care nimeni nu ştia nimic, vine dezastrul.
Când vrei sa deschizi un cont de 1 leu la o bancă, eşti întrebat unde lucrezi, cât câştigi, daca ai legaturi cu sau eşti persoana publică. 50 de întrebări. Reguli de prudenţialitate, aşa cere BNR-ul, ţi se spune. Când primul asigurător din România, despre viabilitatea căruia existau semne de întrebare încă din 2017, vine şi prezintă că are într-un cont la o banca elveţiană 50 milioane de euro, nu mai există prudenţialitatea BNR?
Toata lumea spune acum: nu-i nimic, dă guvernul o ordonanţă de urgenţă şi se preiau răspunderile celor 3 milioane de poliţe la Fondul de Garantare administrat de ASF. Serios? Dar Fondul de Garantare de unde are bani, din aer? Nu. Are din taxele suplimentare pe poliţele de asigurări. Acum daunele Astra şi Carpatica se plătesc din 1% pe fiecare primă de asigurare RCA. Mâine, pentru City probabil va fi nevoie de 5% din fiecare poliţă, pentru a acoperi daune şi garanţii de sute de milioane de euro.
SAFI, FNI, Bancorex, Bankcoop, Banca Religiilor, Banca Turco-Româna, Banda de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Româna de Scont, Banca Populara Româna, Metropol, Grup As, Astra, Carpatica Asigurari. Acum City Insurance.
Salarii lunare de zeci de mii de euro la instituţiile care supraveghează sistemul financiar-bancar, de asigurări şi de pensii private. De ce? Păi ca se ne asigurăm ca vin oameni competenţi şi incoruptibili. Că nu avem SAFI, FNI, Bancorex, City Insurance…
Mulţi se întreabă: de ce este România pe ultimul/penultimul loc din UE la salariu mediu net? De ce o ţară care este în primul loc la producţia de floarea soarelui sau de porumb în UE, pe locul patru la producţia de gaze şi petrol, unde nu sapi în stânca după apă, este atât de săracă.
Ei, azi 17 septembrie primesc iarăşi şi iarăşi răspunsul: pentru că cei care o conduc o ţin în întuneric.
Într-o perioadă, angajaţii a zeci de firme care au făcut evaziune erau opriţi dimineaţa la intrare în birou şi erau întrebaţi: dumneavoastră cine sunteţi? Dar dumneavoastră cine sunteţi? Suntem de la Poliţie. Foarte bine. Au fost fraude de zeci de milioane de euro care trebuia şi trebuie anchetate.
Dar acum avem de-a face cu un crah al unei companii de 500 milioane de euro. Al asigurătorului numărului 1 din România. În următoarele ore, în mod normal sediul ASF trebuie sigilat, toţi angajaţii şi conducerea societăţii suspendată din funcţie şi cercetat totul.
ASF trebuie desfiinţată cu totul, toată supravegherea trecută la BNR sau la altă instituţie capabilă se exercite un mandat interimar. Nu te poţi juca cu stabilitatea financiară a României. ASF are sub supraveghere piaţa pensiilor private, unde sunt sub administrare 20 miliarde de euro.
Dacă au trecut în patru ani de la 200 milioane de euro crahul Astra plus Carpatica Asigurări la unul de 500 de milioane de euro City Insurance ce facem? Îi aşteptăm să treacă la unul de un miliard de euro sau de 5 miliarde de euro cu pensiile care trebuie plătite românilor peste 20-30 de ani?
Unde este Comitetul de Supraveghere Macro-Prudenţială? Unde sunt corifeii care povestesc cât de buni au fost timp de 30 de ani şi cât de neînlocuit sunt? Unde este BNR, ANAF, Oficiul de Spălare a Banilor, Curtea de Conturi, SIE, SRI, Parlamentul, Guvernul, Preşedintele? Oare ştiu oamenii ăştia că sunt plătiţi ca să nu ajungem la crahuri de 500 milioane de euro?
Ce aşeaptă? Falimentul unei ţări cu totul?
România se împrumută cu zeci de miliarde de euro pe an pentru refinanţarea datoriei publice şi a deficitului bugetar record azi – de 7% din PIB. Chiar în acest moment, pe Reuters şi Bloomberg scrie: cea mai mare companie de asigurări din România, cu 500 milioane de euro prime, în faliment. Aha, România. Dar pe piaţa bancară ce-o fi? Este bine supravegheată? Nu cumva vine şi pe acolo vreun faliment? Dar guvernul, are de unde să ramburseze datoriile deja făcute? Hmm. Ce să faci cu România, mereu instabilă…Ia să umblăm la rating… Ia să majorăm dobânzile…
Cazul City ar trebui să fie un moment zero. Toţi angajaţii, inclusiv membrii boardului, puşi să dea înapoi salariile din ultimii cinci ani şi să fie ţinuţi să acopere din propriile salarii dauna care va fi acoperit de cei 6 milioane de asiguraţi RCA.
Să nu se mai îngrămădească ginerele lui Paul Stănescu şi restul la salariile de mii de euro. Să fugă de asemenea responsabilităţi. Pentru zece mii de lei luaţi împrumut credit de consum în 2007-2008 de la banca şi garantaţi cu casa, sunt oameni care şi acum au popriri pe salarii.
Crahul Bancorex a fost acoperit de la buget cu 2 miliarde de dolari. Câte popriri pe salariile celor care trebuia să supraveghere Bancorex şi nu au făcut-o există pentru fi recuperaţi aceşti bani la datoria publică? De ce să plătească poporul român în locul celor care au fost prea bine plătiţi să supravegheze Bancorex, să supravegheze FNI, SAFI, să supravegheze City Insurance? De ce?
SAFI, FNI, Bancorex, Bankcoop, Banca Religiilor, Banca Turco-Română, Banda de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Româna de Scont, Banca Populară Româna, Metropol, Grup As, Astra, Carpatica Asigurări. Acum City Insurance. Nu mai întrebaţi de ce suntem unde suntem.
-
Cum se vede posibilul faliment al City Insurance în preţurile poliţelor RCA. În unele cazuri, preţul poliţelor RCA aproape că s-au triplat
Situaţia actuala din piaţa asigurărilor privind posibilul faliment al City Insurance a dus la scumpirea poliţelor RCA, ajungând în unele cazuri la triplarea preţului, conform datelor unei platforme de brokeraj în asigurări, agregate de ZF.
În prezent, pentru o poliţă RCA a unei persoane cu vârsta sub 30 de ani, care deţine un autovehicul marca Renault Megane, din anul 2016, cu motor de 1.598 cmc, pe motorină, clasa B0, pe o perioadă de 6 luni, preţurile încep de la 590 lei şi ajung până la peste 2.800 lei.
Anterior, în luna februarie a anului 2021, ZF a prezentat preţul poliţelor RCA pentru acelaşi exeplu reprezentativ. Astfel, în prezent, se observă chiar şi aproape o triplare a preţului la poliţa RCA, în cazul unor asigurători. Mai jos regăsiţi o simulare efectuată pentru o poliţă RCA pe 6 luni.
Preţul unei poliţe RCA pentru o persoană sub 30 de ani, care deţine un autovehicul marca Renault Megane din 2016, cu motor de 1.598 cmc, motorină, clasa B0, pe o perioadă de 6 luni în prezent:
Euroins 590 lei
City Insurance 594 lei
Uniqa Asigurări 1.094 lei
Asirom 1.129 lei
Groupama 1.238 lei
Omniasig 1.340 lei
Grawe 1.393 lei
Generali 2.832 lei
*Aceasta este o simulare făcută pe o platformă de brokeraj strict pentru o persoană cu vârsta sub 30 de ani, clasa B0, pentru o perioadă de 6 luni, pentru un autoturism marca Renault Megane, din anul 2016, 1.598 cmc, motorină
-
Semnal de alarmă legat de falimentul momentului: E mai rău decât la Astra sau Carpatica. Milioane de români sunt grav afectaţi
City Insurance are în prezent o cotă de piaţă de aproape 45% pe zona RCA, mai mult decât aveau companiile falimentare Astra Asigurări şi Carpatica Asig.
♦ Până la data de 30.06.2021, BAAR a plătit pentru Astra 44 mil. euro şi pentru Carpatica 62,7 mil. euro, totalul fiind de 106,7 mil. euro. Mai sunt în rezervă pentru plăţi de despăgubiri viitoare 12,1 mil. euro pentru Astra şi 25,5 mil. euro euro pentru Carpatica, în total 37,6 mil. euro ♦ City Insurance, liderul pieţei asigurărilor şi jucătorul dominant de pe zona asigurărilor RCA, se află la un pas de retragerea autorizaţiei de funcţionare şi faliment.
City Insurance are în prezent o cotă de piaţă de aproape 45% pe zona RCA, mai mult decât aveau companiile falimentare Astra Asigurări şi Carpatica Asig. Prin urmare costurile unui posibil faliment al liderului pieţei City Insurance ar putea fi mai mari, dar acest lucru depinde şi de structurile de portofoliu diferite ale celor trei societăţi, consideră Mădălin Roşu, preşedinte al Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).
„Matematic, City Insurance are în prezent o cotă de piaţă mai mare pe piaţa de RCA decât aveau Astra şi Carpatica atunci când le-a fost retrasă autorizaţia, deci costurile ar putea fi mai mari, însă aceasta depinde şi de structurile de portofoliu diferite ale celor trei societăţi. Aceste aspecte ar trebui să rezulte din analiza motivelor cuprinse în deciziile de retragerea a autorizaţiei pentru Astra şi Carpatica şi o eventuală astfel de decizie în cazul City Insurance“, a spus Mădălin Roşu pentru ZF.
El a mai spus că în acest moment, pentru cele două companii falimentare, mai sunt despăgubiri de plătit de circa 37,6 mil. euro.
„Până la data de 30.06.2021, BAAR a plătit pentru Astra 44.017.434 euro şi pentru Carpatica 62.678.627 euro, total 106.696.061 euro. Mai sunt în rezervă pentru plăţi de despăgubiri viitoare 12.114.008 euro pentru Astra şi 25.503.494 euro pentru Carpatica, total: 37.617.502 euro. Parte din sumele plătite s-au recuperat sau se vor recupera de la FGA, masele credale ale celor doi asigurători şi, doar în cazul Carpatica pentru accidentele din 2016 de la reasigurători“, a mai adăugat preşedintele BAAR.
Astfel, dacă ASF constată starea de insolvenţă a unui asigurător, îi retrage acestuia autorizaţia de funcţionare, iar în baza legii, ASF poate introduce o cerere privind deschiderea procedurii falimentului împotriva acelui asigurător la Tribunalul Bucureşti, explică Mădălin Roşu.
În orice caz, societatea respectivă are obligaţia ca, în termen de 20 de zile de la de la data constatării stării de insolvenţă, să solicite tribunalului deschiderea procedurii falimentului în baza art. 246 din Legea nr. 85/2014.
„Dacă se admite cererea de faliment, FGA va putea începe plăţile către creditorii de asigurări după rămânerea definitivă a hotărârii de faliment, iar în termen de 90 de zile de la această dată contractele de asigurare şi de reasigurare ale asigurătorului vor înceta de drept. Tot în acest termen de 90 de zile sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior expirării acestui termen, creditorii de asigurări pot formula o cerere-tip către FGA. În prezent plafonul de despăgubire garantat de FGA este de
450.000 lei/creditor de asigurare. Evident, toţi creditorii asigurătorului, inclusiv cei de asigurări, pot să depună o cerere de admitere a creanţelor asupra averii societăţii de asigurări în cadrul procedurii de faliment.“
Printre atribuţiile BAAR se regăsesc cea de birou naţional auto, de organism de plată a despăgubirilor, de centru de informare, de organism de compensare.
City Insurance, liderul pieţei asigurărilor şi jucătorul dominant de pe zona asigurărilor RCA, se află la un pas de retragerea autorizaţiei de funcţionare şi faliment. Recentul anunţ al ASF de săptămâna trecută adus în atenţie faptul I3CP, fondul de investiţii olandez care trebuia să readucă pe linia de plutire capitalul minim al companiei, nu a reuşit să asigure banii necesari, urmând ca situaţia să fie analizată în Consiliul ASF, în conformitate cu prevederile legale.
De la momentul anunţului, City Insurance încă funcţionează, cu poliţe de asigurare RCA, care sunt emise în continuare de brokerii de asigurare, în cazul în care clienţii îş doresc tot cea mai ieftină poliţă, indiferent de situaţia actuală a companiei, iar service-urile continuă să repare în baza acestor poliţe.
Astra Asigurări a intrat în faliment la finalul lunii august 2015, astfel că s-au încheiat la momentul acela circa 25 de ani de istorie a asigurătorului. ASF a decis la cea vreme dizolvarea companiei şi deschiderea procedurii de faliment în cazul Astra Asigurări, compania omului de afaceri Dan Adamescu, care în anul 2013 era cel mai mare asigurător din piaţă. Falimentul Astra a lăsat 1.400 de angajaţi fără loc de muncă şi 1,8 milioane de clienţi în incertitudine privind recuperarea integrală a despăgubirilor. La finalul anului 2014, Astra Asigurări avea o cotă de piaţă de 12,26% pe zona asigurărilor generale şi un volum al subscrierilor de 493,9 mil.lei.
După falimentul Astra, Carpatica Asig, care era una dintre cele mai mari companii de asigurări la acea vreme a urmat aceeaşi direcţie şi a ajuns în faliment, la finalul lunii iulie 2016, în ciuda faptului că era în procedură de redresare financiară. ASF a decis falimentul asigurătorului după ce acţionarii companiei au eşuat în a majora capitalul şi atragerea altor investitori. Situaţia este asemănătoare cu cea a City Insurance.
Înainte de a intra în faliment, Carpatica Asig a stat doi ani în procedură de redresare financiară. Asigurătorul avea nevoie de un capital suplimentar de circa 900 mil. lei pentru a-şi restabili indicatorii de lichiditate şi solvabilitate.
În cazul City Insurance, cerinţa minimă de capital este aproape dublul valorii de care avea nevoia Carpatica la acea vreme, iar suma finală şi pentru restabilirea lichidităţii City Insurance ar duce valoare de care are nevoie la circa 300 mil. euro, valoare de 3 ori mai mare.
-
Surpriză totală: Ce se întâmplă cu şoferii care au RCA la City Insurance dacă fac accident.
City Insurance, companie de asigurări cu afaceri de 400 mil. euro, se îndreaptă cu paşi siguri spre retragerea autorizaţiei de funcţionare şi faliment, dar până la pronunţarea deciziei, unele service-uri auto continuă să repare maşini în baza poliţelor RCA emise de City Insurance.
Eugen Lungu, directorul service-ului AutoK9, a spus pentru ZF că a reparat până şi astăzi maşini în baza poliţelor City Insurance.
“De acum încolo nu avem încă un plan de exit cu ei. Dar oricum vom avea o perioada de refuz al lucrarilor în perioada următoare. De când a fost instaurat FGA-ul, dosarele au fost plătite mult mai bine, faţă de cum se plăteau când era vechea conducere. Înanite plăţile erau făcute în calupuri, întârzieri, nu era nicio predictibilitate”, a spus Eugen Lungu.
În acelaşi timp, Dan Barbu, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI) a explicat pentru ZF că service-urile fac reparaţii în baza poliţelor City Insurance, în continuare, iar scepticismul cu privire la asigurători exista dinainte, din cauza abuzurilor la adresa service-urlor privind întârzierile la plată.
“Service-urile fac reparaţii în baza poliţelor City, dar este important cine plăteşte. Clientul este păgubitul, nu City. Service-urile sunt sceptice, mai ales că societăţile de asigurări au făcut abuzuri la adresa service-urilor în sensul ca le-au plătit foarte greu. În special cele doua societăţi City şi Euroins au facut abuzuri la adresa termenelor de plată. De când a preluat FGA-ul a început sa se apropie cu termenele de plată. Termenul maxim legal este de 40 de zile. I situaţia în care lucrurile se vor bloca, se poate ajunge la 360 de zile întârziere la plată”, a mai spus Dan Barbu pentru ZF.
Contactate de ZF, alte 3 service-uri au spus că fie au renunţat la colaborările cu asigurătorii din cauza întârzierilor la plată, fie au început să fie mai selective în privinţa poliţelor RCA, în funcţie de ce asigurător o emite.