BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Cu paşi mici, în afara graniţelor

    Gabriel Neagoe a pus bazele companiei româneşti Mobile Joy în 2016, când a început să importe şi să comercializeze accesorii pentru telefoane şi tablete. Anul trecut, antreprenorul a început planurile de extindere pe noi pieţe şi a făcut primii paşi în Ungaria, prin intermediul platformei marketplace a eMAG. Continuarea expansiunii internaţionale este prioritară pentru el şi în 2022.

    Vrem să intrăm pe International Market Network anul acesta şi vrem să ne orientăm spre pieţe dezvoltate, iar în special vizăm piaţa din Germania. La nivel de investiţie, această extindere nu înseamnă foarte mult, înseamnă stocuri de produse noi cu instrucţiuni diferite în mai multe limbi. Cred că investiţia se ridică undeva la 10.000 de euro”, a spus în cea mai recentă emisiune ZF Ecosistemul Marketplace Gabriel Neagoe, fondator al Mobile Joy, care importă şi comercializează accesorii pentru telefoane şi tablete. Intrarea pe piaţa din Ungaria a început timid, în 2021, a adăugat antreprenorul român, în primă instanţă compania având în stoc un singur produs. Însă, în prezent, planurile lui Gabriel Neagoe vizează şi dezvoltarea portofoliului de produse dedicate pieţei din Ungaria.

    „Am observat oportunitatea de a creşte vânzările şi activitatea pe o piaţă nouă. eMAG facilitează destul de mult intrarea pe noi pieţe, respectiv pe cea din Ungaria. Practic, ne ajută cu traducerile produselor, cu publicarea acestora pe platformă, dar şi cu serviciile de curierat. Desigur, înainte să luăm decizia de a ne extinde, am analizat şi dimensiunea pieţei. Am început cu un singur produs şi acum pregătim mai multe produse pentru listare pentru că am văzut semne pozitive şi vrem să ne orientăm atenţia şi către piaţa din Ungaria”, a explicat Gabriel Neagoe.

    De asemenea, compania a fost înfiinţată în 2016, iar în 2017 a făcut primii paşi pe platforma eMAG Marketplace, care în prezent generează aproximativ 90% din cifra de afaceri a companiei româneşti, în timp ce restul de 10% vine din vânzările înregistrate pe site-ul propriu. „Am început activitatea prin 2016 cu produse de test în valoare de 2.000 de lei pe care le-am importat din China. Primele vânzări au fost pe site-ul propriu şi pe alte platforme online. De asemenea, prima investiţie semnificativă a fost în valoare de 20.000 de dolari în produse cu marcă proprie – la câteva fabrici din China –, pe care am făcut-o la şase luni după ce am început businessul, şi aşa am intrat pe platforma eMAG Marketplace”, a spus antreprenorul român.

    El a adăugat că la începutul activităţii, compania a avut şi o parte de distribuţie prin care colabora cu diferite service-uri GSM şi astfel îşi asigura prezenţa şi în mediul offline. „Am încercat să colaborăm cu câteva service-uri GSM din zona noastră şi cu câteva magazine mici de cartier, dar am renunţat. Ne-am concentrat exclusiv pe online.” Astfel, în prezent, compania românească îşi desfăşoară activitatea doar în mediul online, atât pe site-ul propriu, cât şi prin intermediul platformei eMAG Marketplace. În prezent, portofoliul de produse al companiei româneşti numără aproximativ 1.000 de articole, precum huse, folii de protecţie, suporturi pentru telefon sau tabletă – pentru maşină sau birou, încărcătoare sau cabluri de date, căşti şi alte accesorii utile pentru telefon sau tabletă.  De asemenea, în cadrul companiei lucrează în prezent doi angajaţi, iar planurile pentru anul 2022 vizează şi extinderea echipei cu încă două persoane, a adăugat fondatorul companiei Mobile Joy.

    De asemenea, depozitul companiei se află în comuna Crevedia, iar livrarea spre clienţi se realizează prin mai mulţi curieri la nivel naţional. „Noi primim comenzile pe platforma eMAG sau pe site-ul propriu. Comenzile sunt preluate de oamenii noştri care, după ce se ocupă de ele, le trimit clienţilor prin firmele de curierat cu care colaborăm”, a mai spus Gabriel Neagoe. El consideră că sectorul de e-commerce va continua expansiunea şi în următorii ani, având la bază încrederea consumatorilor deja câştigată în urma celor doi ani de pandemie care a forţat clienţii să cumpere online. „În România comerţul online a pornit de jos. În ciuda creşterilor înregistrate pe fondul pandemiei, încă suntem sub media înregistrată de Europa de Vest. Astfel, cred că va continua să crească cu siguranţă şi în perioada următoare, iar în anumite domenii creşterile vor fi semnificative.” Compania Mobile Joy a înregistrat afaceri de aproximativ 400.000 de lei la finalul anului 2021, însă reprezentantul companiei nu a spus care a fost dinamica faţă de anul anterior.

  • Ce şanse au companiile antreprenoriale româneşti să devină “multinaţionale ale estului”? Toate companiile care au performat bine trebuie să se gândească la extinderea în alte ţări. O nouă piaţă poate să fie un atuu în plus

    Tot mai  multe companii, nu doar din tehnologie, exportă modelul de business în afara graniţelor, câştigă noi pieţe şi îşi consolidează operaţiunile, activând ca adevărate “multinaţionale” ale estului. Este acest concept funcţional în prezent şi poate să fie folosit în orice sector? Realitatea din teren arată că firmele din tehnologie au din start un atuu în deschiderea graniţelor, însă pe piaţa locală dar şi în regiune apar tot mai multe firme din sectoare precum transport de marfă, producţie sau turism care exportă cu success modelul de business în afara graniţelor.

    În România cel mai cunoscut nume este cel al producătorului de roboţi software uiPath când vine vorba de firme care au depăşit graniţele. Compania  a scris istorie fiind prima firmă plecată din România şi care a ajuns pe Wall Street, cea mai mare Bursă la nivel mondial. Tot în tehnologie, start-upul românesc DRUID, specializat în tehnologie pentru automatizare şi aplicaţii conversaţionale lansat de Liviu Drăgan, a depăşit graniţele şI va ajunge pe piaţa din Africa de Sud, în urma unui parteneriat cu Tengent Solutions, companie de software şI tehnologie.

    “Dacă ne uităm în tehnologie vedem iniţiative de succes, cum este flowx.ai sau Druid, produsul este uşor de transportat, barierele de intrare mici. Toate companiile care au performat bine trebuie să se gândească la extinderea în alte ţări. O nouă piaţă poate să fie un atuu în plus”, a spus Ciprian Ladunca, managing partner la LCL Advisory. Companiile din tehnologie se uită către marile centre financiare când vine vorba de depăşirea graniţelor, Londra, Dubai, Singapore şi America reprezintă destinaţiile luate în vizor. Companii din alte sectoare se uită la ţările aproape de graniţă, pot exporta modelul de business în ţări apropiate.

    “Accesul la pieţe precum Bulgaria, Ungaria este mai facil pentru companii din alte sectoare în afară de tehnologie. Nu sunt însă multe firme care să se multiplice pentru că asta necesită resurse”, a spus Ladunca.

    În sectoare precum curierat, transport de marfă sau turism au apărut deja firme care şi-au multiplicat modelul de business în afara graniţelor.

    În turism, lanţul hotelier ungar Danubius deţine 56 de hoteluri în Ungaria, Cehia, Slovacia, Marea Britanie, dintre care trei unităţI în România. Grupul este deţinut de CP Holding din Londra. Operatorul a adunat toate unităţi spa pe care le gestionează în Europa sub brandul Ensana. Mark Hennebry, preşedintele grupului Ensana, declara că grupul caută continuu să se extindă şi să descopere noi oportunităţi. Complexul turistic deţinut de grupul ungar în România este format din hotelul Danubius Health Spa Resort Sovata (patru stele), Danubius Health Spa Resort Brădet (patru stele) şi Hotel Făget (două stele). Cele trei hoteluri au în total 800 de locuri de cazare în aproape 400 de camere duble.

    La titlul de “multinaţională” a estului ar putea candida şi Sole Mizo, unul dintre cei mai mari producători de lactate din Ungaria, prezentă şi în România din 2008 prin firma Sole Mizo România şi care face parte din grupul Bonaform. Sole Mizo România are în portofoliu lactate sub brandul Sole Mizo şi mezeluri, fiind din 2013 distribuitorul exclusiv al mezelurilor fabricate de Pick Szeged din Ungaria. Grupul are activităţi în Ungaria, Serbia, Kosovo, Bosnia, Macedonia şi România şi este condus de Gerbrant de Boer.

    Şi pe piaţa locală, în alte sectoare decât cel al tehnologiei, sunt firme ce ar putea să devină multinaţionale ale estului. FAN Courier, cel mai mare jucător de pe piaţa locală, a deschis un birou la Budapesta, după ce a marcat expansiunea în străinătate cu un birou în Bulgaria. Compania a fost fondată de Adrian Mihai, împreună cu fratele său Neculai Mihai şI cu prietenul lor Felix Pătrăşcanu în 1998 iar anul trecut a bifat afaceri de un milliard de lei.

    Extinderea în afara graniţelor a fost o mutare câştigătoare şi pentru TTS (Transport Trade Services), cel mai mare transportator integrat de mărfuri din bazinul Dunării, listat la Bursă, cu activitate din 1997, care deţine o flotă de macarale plutitoare, silozuri şi platforme în porturi, precum şi flota fluvială  formată din 481 de unităţi.

    Încă din 2014, TTS  a constituit filiala TTS GmbH din Viena, casa de expediţii axată pe zona Dunării de sus (Slovacia, Austria, Germania). Ulterior, în 2016 compania a dobândit 51% din capitalul social al societăţii Plimsol Zrt care deţine 100% din firma Fuvlius Zrt, ambele din Budapesta. Ulterior, TTS a extins prezenţa în Ungaria când a fost achiziţionat integral Port of Fajsz Kft, un mic port la Dunăre, la sud de capitala Ungariei, care deserveşte flota TTS. Compania este prezentă, de asemenea, în Serbia şi Croaţia printr-un agent permanent.

  • Cum ne pot citi autorităţile mesajele de pe WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram. Decizia secretă luată de guvernul Cîţu cu 3 zile înainte să fie demis

    Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), adoptat de Guvernul Cîţu cu 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, introduce, discret, o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică la conţinutul comunicaţiilor realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

    “Între varianta (proiectului de lege – n. red.) din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, notează Bogdan Manolea, preşedintele APTI.
    Cele două articole sună astfel:
    “Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

    a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

    b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

    c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

    d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

    Manolea traduce prevederile din proiect astfel:

    “Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiaşi cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementaţi în legea 365/2002), care oferă serviciile <<pe teritoriul României>> conform definiţiei nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
    <<Serviciu de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere>> – este ce se numea acum câţiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” şi practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Atenţie, aceştia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
    <<Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale>>- este aceiaşi terminologie vagă deja declarată neconstituţională în 2008 (şi alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuţiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă şi astăzi.

    Bogdan Manolea susţine că modificările privind interceptările ar trebui să fie realizate prin Codul de Procedură Penală.

    “Aspectele legate de interceptarea legală comunicaţiilor, cu toate garanţiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat).
    Doar că dincolo de a impune obligaţii similare şi unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conţinutul şi legal, şi ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP şi nu pe şest), textul lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Mă opresc doar la 2 aici:
    <<accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;>> nu există în CPP.
    Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii.
    Să nu mai zicem că textul Directivei de implementat zice exact pe dos – promovaţi criptarea, nu o subminaţi: „ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, end-to-end dacă este cazul, şi, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securităţii şi protejării vieţii private în mod implicit şi din faza de proiectare”
    „să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.”nu există în CPP.
    O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securităţii cibernetice (declarata neconstituţională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conţinut de pe orice server din România în condiţii total neclare.
    Ca să poată probabil să justifice cumva integrarea în această lege, propunerea normativă mai şi creează o obligaţie de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislaţia europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002). Dar ce mai contează o obligaţie europeana, când e în joc „securitatea naţională”? Important e că le putem impune să îşi creeze, pe costuri proprii, infrastructura de interceptare şi când vine o hârtie de la „organ” să dea tot”.

  • Reţeaua de farmacii Napofarm din Cluj-Napoca ţinteşte afaceri de 30 mil. euro în 2021 şi continuă extinderea

    ♦ Napofarm numără 18 farmacii în Cluj-Napoca şi localităţile din jur, dar şi în Târgu-Mureş ♦ Reţeaua Napofarm este unul dintre cele mai puternice branduri regionale din retailul farma.

    Consolidarea şi extinderea sunt direcţiile de urmat pentru far­maciile Napofarm din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari jucători din retailul far­ma, o reţea de 18 uni­tăţi, cu prezenţă în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.

    Antreprenorul care deţine compania vizea­ză extinderea în alte ju­deţe şi aşteaptă afaceri de aproape 30 mil. euro cumulate în 2021, ceea ce înseamnă o creştere de circa 50% faţă de anul anterior, din calcu­lele ZF.

    „Suntem pe plus şi ca număr de farmacii, şi ca cifră de afaceri. Avem 18 farmacii. Cea mai mare provocare a fost să facem rost de medicamente, aceeaşi problemă. Au fost probleme pentru că pacienţii nu au mai ajuns în clinici din cauza temei de COVID-19 şi s-au repozi­ţionat spre alte medicamente pe care a trebuit să le găsim, aceasta a fost adap­­tarea“, a spus pentru ZF Richard Mihalache, fondatorul şi acţionarul companiei.

    El conduce businessul alături de Sebastian Bereş, iar din acţionariatul companiei mai face parte şi firma Rusav Farmacie, în care este asociat Mihalache. Ideea de la care a pornit înfiinţarea de farmacii a venit din faptul că antreprenorii şi-au dorit un business în retailul farmaceutic, domeniul lor de activitate. Cele 18 farmacii din grup funcţionează pe societăţi diferite.

    „Ne aşteptăm să încheiem anul 2021 cu circa 30 milioane de euro. În 2022 ne aşteptăm ca piaţa să crească, 1-2% evoluţie. Acum vrem să ne dez­voltăm, este loc în piaţă, vrem să mergem să ne extindem în alte judeţe, încercăm şi în altă parte“, a mai adăugat Richard Mihalache.

    El a precizat că a primit de-a lun­gul timpului oferte de preluare, însă în prezent scopul este extinderea re­ţelei de farmacii în alte judeţe şi nu îşi doreşte să vândă businessul. Cu un ritm mai lent faţă de efervescenţa de di­na­inte de pandemie, retailul farma­ce­utic a început să se mişte din perspec­tiva tranzacţiilor.

    Recent, Sensiblu a primit unda verde de la Concurenţă pentru a prelua 23 de farmacii Optifarm, cu prezenţă în zona de Sud a României, mai ales în judeţul Gorj.

    Piaţa farmaceutică din judeţul Cluj este una puternic concurenţială, în care activează atât antreprenori locali, cu câteva zeci de unităţ, dar şi marii jucători care s-au extins mai ales în oraşele mari.

    Cea mai mare reţea de farmacii este Catena, controlată de antreprenoarea Anca Vlad, care are peste 850 de farmacii. Al doilea jucător este Sensiblu, cu 710 de farmacii, urmat de Help Net, cu 413 unităţi. Clasamentul primilor cinci jucători este completat de Dona şi Ropharma, aceste cinci reţele dominând totodată piaţa.

    Piaţa retailului farmaceutic s-a contractat uşor în 2020, numărul de farmacii scăzând faţă de 2019, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică într-un raport care priveşte activitatea unităţilor sanitare din anul trecut. Este al doilea an consecutiv de scădere a numărului de unităţi din retailul farma. În total au funcţionat 8.045 de farmacii în 2020 la nivel naţional.

     

  • Expansiune „smart”, din Sibiu, în fiecare sector al Capitalei

    După 10 ani de la inaugurarea unui prim magazin în Sibiu, fondatorii Smart GSM ţintesc expansiunea în Capitală. Investiţia de 50.000 de euro în centrul comercial Mega Mall reprezintă doar începutul planului lor de a fi prezenţi în fiecare sector al Bucureştiului.

    Noi vrem să fim cât mai aproape de clienţi, am văzut la Sibiu ce înseamnă să îţi vină clientul în magazin, să îl înţelegi, e altfel decât comunicarea la telefon, interacţiunea fizică contează foarte mult. Totuşi, vrem să ne extindem atât cu magazinele fizice şi să accelerăm şi creşterea în online, dublând numărul de produse listate”, a spus Maria Bucurenciu, director de magazin al Smart GSM, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Lansat în 2011, businessul Smart GSM a început cu un magazin de 11 mp în Sibiu, axat pe vânzarea de telefoane şi accesorii pentru telefoane, cât şi pe furnizarea de service. Compania a devenit dealer autorizat Apple în 2011, moment care coincide cu lansarea iPhone 4S.  De altfel, fondatorul companiei, Radu Salade, şi-a început activitatea antreprenorială datorită pasiunii sale pentru domeniul tehnologiei şi pentru produsele Apple. 

    În magazin vând acum însă şi accesorii, tablete, laptopuri, gadgeturi ale altor mărci. În 2018, compania a intrat pe platforma Marketplace a eMAG, iar anul trecut, businessul a înregistrat vânzări de 300.000 de euro, din care 70-80% realizate prin intermediul Marketplace-ului.

     „Ei au venit cu toate resursele şi instrumentele, iar ulterior am înregistrat un plus mare de vânzare atât atunci, cât şi acum. Recomand tuturor antreprenorilor care îşi doresc o creştere în activitatea lor să se ajute de această sursă – de aceste instrumente care sunt puse la dispoziţie de eMAG şi care te ajută, efectiv, să îţi dezvolţi afacerea”, a spus Maria Bucurenciu.

    Ea observă că în pandemie oamenii au cumpărat foarte multe gadgeturi, iar vânzările şi-au dublat valoarea faţă de anul 2019.  „Pot să spun că pandemia ne-a ajutat în business, ne-am concentrat pe activitatea online. Atunci când am fost limitaţi cu toţii, online-ul s-a desfăşurat la cote maxime”, punctează Maria Bucurenciu. Totuşi, au fost nevoiţi să închidă unul dintre cele două magazine fizice pe care le aveau în Sibiu.

    În prezent, clienţii lor cumpără în continuare gadgeturi, dar nu la ritmul de anul trecut: „Coşul de cumpărături nu mai are aceeaşi valoare, a scăzut cu undeva la 40% faţă de bonul mediu de anul trecut, care se plasa la aproximativ 180 de lei. Oamenii sunt dispuşi să cheltuie, dar comportamentul s-a schimbat şi se gândesc de două ori înainte să facă o achiziţie de genul acesta, sumele fiind foarte mari. De aceea oferim şi posibilitatea plăţii în rate”.

    Smart GSM a dezvoltat şi un brand propriu, sub care au lansat în 2020 circa 130 de produse – accesorii, cabluri, acumulatori, baterii pentru telefoane, displayuri, etc.

    Ce urmează?

    „Ne-am propus să deschidem mai multe magazine în ţară, să fim fizic prezenţi alături de clienţii noştri. În a doua parte a lunii vom inaugura un magazin în Mega Mall şi vom creşte totodată şi numărul produselor listate online”, descrie Maria Bucurenciu planurile companiei pentru perioada următoare. Investiţia în primul magazin din Bucureşti va ajunge la circa 50.000 de euro.

    Ea precizează că în următorii doi ani şi-au propus să deschidă câte un magazin în fiecare sector al Capitalei şi în cele mai mari oraşe ale ţării. „Asta nu înseamnă că nu lucrăm şi la creşterea în online, dar vrem să ne extindem pe plan fizic, de aceea toate resursele noastre merg pe partea de offline în momentul acesta.” Un alt pilon de dezvoltare pe termen lung va fi expansiunea prin intermediul francizelor.

  • Shell îşi extinde echipa şi semnează un acord pe 2 ani pentru birouri în proiectul Mindspace Business District. Shell merge pe o variantă flexibilă, cu un spaţiu de co-working şi nu pe un contract de închiriere de 5-7 ani

    Shell România, filiala locală a gigantului Shell are din nou o echipă pentru extinderea pe plan local, iar sediul companiei va fi pentru o perioadă de 2 ani în proiectul de co-working Mindspace Business District din Capitală, unde grupul a preluat 83 de birouri.

    „(…) Simţim că noua noastră echipă, formată din 57 de angajaţi, vine cu plăcere la birou“, a spus Liliana Stănculeţ, marketing manager al Shell România.

    Shell a fost primul gigant internaţional care a pariat pe retailul din carburanţi din România, dar în 2007 firma a decis să părăsească piaţa locală, staţiile fiind preluate de grupul petrolier maghiar MOL, devenit al treilea cel mai mare jucător din piaţa de profil.

    În aprilie 2021, Shell şi-a reluat activitatea în mod direct, iar Adrian Ciceu, country manager la Shell România spunea într-un interviu pentru ZF că „trendul către energie verde este dominant şi va constitui filonul majorităţii iniţiativelor de business ale Shell“.

    Mindspace a deschis prima sa locaţie din România în decembrie 2018, în clădirea de birouri Tower 1 din cadrul Globalworth Campus. În aprilie 2019, aceasta a fost urmată de cel de-al doilea spaţiu, Mindspace Victoriei, situat în Bucharest Tower Center.

    Printre companiile care au ales Mindspace pentru echipele lor se numără Barclays, Samsung, Taboola, Yahoo, Expedia şi Microsoft.

     

  • Producătorul de pavele Symmetrica investeşte 9 milioane de euro în extinderea cu noi linii de producţie în cinci din cele şapte fabrici pe care le deţine

    Producătorul de pavele şi borduri Symmetrica din Suceava, deţinut de familia Stanciu, şi-a bugetat investiţii de 9 milioane de euro pentru extinderea cu noi linii de producţie în cinci din cele şapte fabrici pe care le deţine, cu focus pe liniile dedicate producerii de elemente pentru sisteme de canalizare, în contextul cererii în creştere înregistrată în ultimii ani.

    “Piaţa de sisteme de canalizare este în creştere constantă şi estimăm că cererea va fi tot mai mare în viitor, mai ales în contextul nevoii de branşare a locuinţelor, în special în mediul rural, la sistemul de canalizare”, spune Sebastian Bobu, director executiv Symmetrica.

    În 2020, un procent de 55,8% din populaţia România avea locuinţele conectate la sistemul de canalizare, potrivit INS. La nivel urban, procentul raportat era de 92,2%, în timp ce în zonele rurale, acesta a ajuns doar la 13,1%.

    Raportat la regiuni, cea mai mare pondere a populaţiei conectată la sistemele de canalizare a înregistrat-o regiunea Bucureşti-Ilfov (88,5%), urmată de regiunea Centru (68,3%) şi Vest (62,8%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare a fost raportat în  Nord-Est (38,7%), Sud-Muntenia (38,9%) şi Sud-Vest Oltenia (42,9%).

     “Studiile arată o creştere cu 5% a populaţiei României cu locuinţe conectate la sistemul de canalizare, în doar 3 ani, din 2017 până în 2020. La nivel urban, creşterea a fost de 4,5%, în timp ce în mediul rural de 4,9%. Acest lucru confirmă, o dată în plus, nevoia pieţei de a avea acces la sisteme de canalizare de calitate ridicată”, adaugă Sebastian Bobu.

    Un studiu OCDE citat în raportul de ţară pe 2020 arată că până în 2030 sunt necesare investiţii în valoare de aproximativ 17,9 miliarde euro pentru aprovizionarea cu apă şi salubrizare, în timp ce costurile suplimentare legate de conectarea persoanelor vulnerabile şi marginalizate la sistemele publice de aprovizionare cu apă erau estimate la aproximativ 1,1 miliarde euro, acest aspect fiind un semnal pozitiv privind cererea de materiale necesare realizării lucrărilor.

    Conform Symmetrica, un sistem complet de canalizare cuprinde conducte de transport ape uzate/pluviale, cămine de racord, cămine de vizitare, supraveghere şi întreţinere. Dintre acestea, compania produce întregul sistem de tuburi şi elemente pentru cămine  – elemente de bază, inele pentru cămine, inele aducere la cotă, tuburi beton, reducţii tronconice şi plăci din beton pentru acoperire.

    În acest moment, producătorul a pus deja în funcţiune prima linie de elemente pentru sisteme de canalizare în cadrul fabricii din Vrancea (Doaga), pentru ca până în această toamnă să fie inaugurate şi cele amplasate în fabricile de la Braşov (Prejmer) şi Suceava (Solca). Anul viitor, Symmetrica va derula investiţii în astfel de linii în unităţile de producţie din Arad (Zimandu Nou) şi Bistriţa-Năsăud (Cociu).  

    “Liniile de producţie sunt speciale, complet automatizate şi dedicate producţiei de elemente pentru tuburi şi cămine. Fiecare dintre acestea necesită fonduri de aproximativ 1,8 milioane de euro în achiziţia de teren, construcţia halelor de producţie şi echiparea cu utilaje. Astfel, în total, investiţia în liniile dedicate elementelor pentru canalizare va ajunge la peste 9 milioane de euro”, subliniază directorul executiv al companiei.

    Potrivit acestuia, capacitate de producţie zilinică pentru fiecare dintre aceste linii poate ajunge la cca. 200 de tuburi din beton sau elemente de cămin.

    Pentru anul 2021, Symmetrica mizează pe producerea a cca. 30.000 de elemente pe toate cele trei linii ce vor fi inaugurate în acest an. Cea mai mare parte a produselor sunt dedicate lucrărilor de investiţii publice, dar acestea pot fi utilizate şi în proiecte private precum decantoare, fântâni, cămine apometru, etc.

    Compania şi-a majorat businessul cu 19% în 2020, ceea ce a dus rezultatul la 162,2 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul a avut aproape o dublare faţă de anul precedent, situându-se la 17,1 milioane de lei.

    Symmetrica este o companie românească înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (40% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (60% din acţiuni).

    Prima fabrică a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012), Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012), Mărăşeşti – Vrancea (2018) şi Zimandu Nou – Arad (2021).

  • OSCAR Downstream, cea mai mare companie petrolieră independentă

    În 20 de ani de la lansare, OSCAR Downstream a devenit cel mai mare jucător independent din piaţa petrolieră locală, planul firmei controlată de omul de afaceri Alin Niculae fiind de a se extinde pe termen lung.

    “Am investit continuu în ultimii ani pentru dezvoltarea şi creşterea unei echipe solide, consolidarea experienţei acumulate şi creionarea unei infrastructuri de viitor”, spune Alin Niculae, omul din spatele OSCAR Downstream.

    Potrivit datelor furnizate, în ultimii cinci ani investiţiile în dezvoltarea OSCAR Downstream s-au ridicat la 50 de milioane de euro, firma având în prezent peste 450 de angajaţi.

    Compania a terminat anul tre­cut cu un business de circa 2 m­iliarde de lei, în scădere faţă de afacerile de 2,9 miliarde de lei din 2019. În ciuda acestei evoluţii, reprezentanţii OSCAR Downstream spuneau recent că anul trecut a fost foarte bun pentru companie, mai ales datorită creşterii profitabilităţii. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, firma a încheiat anul 2020, unul dintre cei mai dificili pentru industria mobilităţii, cu un profit net de 155 de milioane de lei, de 3,4 ori mai mare decât cel din 2019. În prezent, compania are peste 5.000 de parteneri de business.

    „Profitabilitatea a fost influenţată de puterea de adaptabilitatea a companiei la condiţiile pandemice, flexibilitatea în luarea deciziilor interne, managementul riscului de neîncasare şi utilizarea unor instrumente financiare de acoperire a riscurilor”, menţionau recent reprezentanţii firmei.

    Portofoliul OSCAR include în principal furnizarea de motorină prin utilizarea unor canale de distribuţie variate: vânzare en-gross, staţii de incintă OSCAR DIESELpoint şi carduri de carburant OSCAR, completate de servicii personalizate pe specificul fiecărei industrii.

    În prezent, compania are 80 de staţii de alimentare, pe pricipalele rute comerciale, cu 49 de benzinării în franciză sub brandul RO şi 31 de staţii exclusive B2B, sub brandul DIESELpoint Access. La acestea se adaugă 2.400 de staţii de incintă, active la nivel naţional, sub brandul OSCAR şi DIESELpoint Access.

    Dincolo de partea de staţii, OSCAR Downstream deţine un lanţ logistic integrat format din 7 depozite de carburant, dintre care patru au fost construite de la zero, şi 77 de autocisterne proprii. Compania a fost lansată în 2001, oferind soluţii personalizate pentru segmentul comercial de clienţi.

    „Cei 20 de ani se împlinesc după traversarea unui an atipic, cu o dinamică aparte şi o predictibilitate foarte scăzută, din cauza restricţiilor pandemice impuse la nivel global. A fost un an în care s-a pus accent pe consolidare, pe susţinerea partenerilor şi pe parteneriatele pe termen lung, reuşind astfel atingerea obiectivelor propuse de optimizare a activităţii, creştere a bazei de clienţi B2B, cu companii din toate domeniile de activitate, şi extinderea reţelei de benzinării în franciza RO. Pe termen lung obiectivul OSCAR este acela de a păstra flexibilitatea şi adaptabilitatea business-ului la o piaţă tot mai dinamică, atât B2B cât şi B2C, şi de a extinde activitatea”, au mai precizat reprezentanţii grupului.

  • „Ciuperca neagra”, infectia care face ravagii in India, se extinde in toata lumea. Medicii sunt ingrijorati

    „Ciuperca neagră” – care afectează pacienţii infectaţi cu varianta indiană de coronavirus – a început să se răspândească în intreaga lume. Au fost identificat primul caz în Chile, după ce recent persoane din Uruguay şi Rusia au fost infectate.

    Mucormicoza pare că se răspândeşte tot mai rapid la nivel global, fapt ce îi îngrijorează pe oficialii din Sănătate, relatează The Times.

    „Cazuri de infecţii fungice au fost detectate încă de la începutul pandemiei, dar frecvenţa lor a crescut şi au apărut cazuri grave”, a transmis Societatea chiliană de Boli Infecţioase.

    Săptămâna trecută, infecţia cu „ciuperca neagră” a fost identificată la bărbat de 50 de ani din Uruguay, care abia se vindecase de COVID.

    Iar în urmă cu două săptămâni, Rusia a înregistrat cazuri de infecţie fungică, scrie stirileprotv.ro

    Ce este „ciuperca” neagră

    Mucormicoză este o infecţie fungică rară şi extrem de periculoasă, care atacă nasul, ochii şi, uneori, creierul.

    Mii de cazuri de infecţie cu „ciupercă neagră” au fost raportate în India, în rândul pacienţilor care au avut COVID-19, mulţi dintre ei rămânând fără ochi. Medicii cred că infecţia fungică este foarte puternică în organismul pacienţilor slăbit de lupta cu coronavirusul.

    „Ciuperca neagră” se dezvoltă pe mucegaiul găsit în medii umede precum solul sau compostul şi poate ataca căile respiratorii. Nu este contagioasă şi nu se răspândeşte de la persoană la persoană.