BusinessMagazin

Tag: estimari

  • ANALIZĂ: Investiţiile, accizele şi taxa pe stâlp au dus în jos economia. Analiştii scad prognozele

    Cei mai mulţi analişti au anunţat o revizuire în jos a prognozei de creştere economică pentru acest an, dar vor furniza estimări mai exacte abia după ce Institutul Naţional de Statistică va publica datele detaliate privind Produsul Intern Brut pe primul semestru.

    România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului.

    Potrivit analiştilor, investiţiile au fost afectate de creşterea taxării în prima parte a anului, dar şi de perspectiva neimpozitării profitului reinvestit, care s-a aplicat în cele din urmă de la 1 iulie.

    De asemenea, un rol în amânarea investiţiilor ar putea să-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind îngrijorat de posibilitatea creşterii taxelor dacă nu se găsesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar şi contextul geopolitic.

    Deşi fluxurile externe de capital au crescut în primele şase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investiţiile străine directe au scăzut în primul semestru cu mai mult de 10%.

    “Surprize neplăcute ar putea veni în primul rând din partea investiţiilor private interne şi a investiţiilor străine, din domeniul construcţiilor, mai ales cele inginereşti şi din partea agriculturii. Scăderea investiţiilor publice era deja anticipată, precum şi performanţa slabă a absorbţiei fondurilor europene”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef la Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

    El a arătat că va revizui în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 3,5% la circa 2,5%.

    Macroeconomistul Florin Cîţu vede creşterea economică din acest an între 1% si 2%, mai aproape de 1%.

    “Modelul bazat pe exporturi este volatil şi are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sănătatea economiei interne. Din punctul meu de vedere, o mare contrinbuţie la scăderea PIB atât în T1, cât şi în T2 o are dinamica negativă a investiţiilor în mijloace fixe”, afirmă Cîţu.

    El spune că această scădere a avut loc pe fondul majorării impozitelor şi taxelor la început de an, dar şi din cazua unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente, în contextul unui an electoral în care promisiunile făcute de Guvern nu par a putea fi acoperite după ce s-a întâmplat în execuţia bugetară la 6 luni, în ciuda majorărilor de taxe.

    “Opreşti investiţiile până nu ştii ce se întamplă. Aştepţi să vezi dacă Guvernul reduce CAS sau doar este o păcăleală. E un comportament normal, mai ales după ce a crescut salariul minim. Economia are deja costuri mai mari: taxe, accize, salarii minime mai mari şi astepată o relaxare promisă”, a arătat Cîţu.

    Economistul consideră că este cel mai bun moment pentru reducerea puternică a CAS şi chiar TVA, dar şi a numărului de impozite, în condiţiile în care Guvernul trebuie să promită că nu va creşte taxele.

    “În plus, să nu uităm că politica moentară a fost restrictivă până în 2013, iar acum s-ar putea să fie prea târziu”, a conchis Cîţu.

    Într-un raport de analiză al Băncii Transilvania, semnat de economistul Andrei Rădulescu, se menţionează că în primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergenţă între climatul investiţional din economia reală şi climatul investiţional din economia financiară, pe fondul climatului macrofinanciar extern, a crizei din Ucraina şi a politicii statului în materie de investiţii publice.

    “La nivelul economiei reale climatul investiţional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formării brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica întregii economii. Menţionăm faptul că planurile investiţionale ale companiilor au fost nefavorabil influenţate în semestrul I de acciza la carburanţi şi de taxarea construcţiilor speciale”, se arată în raport.

    Economistul Băncii Transilvania nu exclude însă ca scăderea investiţiilor să fie lagată şi de comporatamentul antreprenorilor, care au amânat unele proiecte până după 1 iulie, dată după care profitul reinvestit nu mai este impozitat.

    “Evoluţia nefavorabilă a investiţiilor productive din primele şase luni ale anului se reflectă negativ la nivelul potenţialului economic. În scenariul central (care va fi revizuit în toamnă) ne aşteptăm la o
    relansare graduală a investiţiilor productive începând cu trimestrul al treilea, evoluţie susţinută, printre altele, de declinul costurilor de finanţare (la minime istorice) şi relansarea creditării în lei, revigorarea consumului privat, o politică mai proactivă la nivelul investiţiilor publice”, se spune în raport.

    România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluţiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

    In primul semestru, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similară din 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier, coborând de la creştere anuală de 3,7% după primul trimestru.

    Guvernul a transmis, după ce INS a prezentat datele privind evoluţia economiei, un comunicat în care compară datele strict cu anul trecut şi arată astfel că România continuă creşterea economică şi menţine prognoza de creştere de 2,5%, publicată de Comisia Naţională de Prognoză în urmă cu câteva luni.

    În acelaşi timp, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirmă că este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge “tot înainte!”, având însă mare nevoie de reducerea CAS, măcar de la 1 octombrie, pentru a nu scădea ritmul creşterii, mai ales ca în regiune sunt şi semne proaste.

    “Mai avem spaţiu de creştere pentru toamna aceasta şi de aceea am mărit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci şi am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fără a mai fi blocaţi de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamnă sunt atât de importante!”, mai afirmă Ponta.

    Din luna octombrie, Guvernul intenţionează să reducă CAS cu cinci puncte şi să introducă programul “Prima maşină”, după modelul “Prima Casă”, prin care tinerii în vârstă de până la 35 ani să acceseze credite pentru cumpărarea unui autovehicul cu garanţia statului.

    Tot pentru toamna acestui an, Guvernul a anunţat, într-un document prezentat în urmă cu o lună, că un număr de 125.000 de medici, asistenţi medicali şi asistenţi sociali vor beneficia de creşterea salariului cu 10% din această toamnă, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor acceptase, în negocierile cu sindicatele, o creştere salarială doar în două etape, în decembrie 2014 şi martie 2015.

    În acelaşi timp, va fi aprobat un proiect de lege prin care pensionarii şi mamele vor fi scutite de obligaţia de a restitui statului o sumă din pensiile, respectiv din indemnizaţiile de creştere a copilului încasate ilegal, nereguli descoperite de Curtea de Conturi.

    Guvernul şi-a mai anunţat recent intenţia de a pregăti creşterea alocaţiei de stat pentru copii din 2015, majorarea indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi şi introducerea venitului minim de inserţie (o nouă formă de ajutor social, care va comasa alte ajutoare şi se va adresa unei categorii mai largi de populaţie, inclusiv unora dintre cei care în prezent sunt excluşi de la primirea ajutoarelor sociale).

    Tot începând cu anul viitor, Guvernul are în vedere majorarea salariilor funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală, o nouă creştere a salariului minim, cu 75 lei de la 1 ianuarie, majorarea pensiilor în medie cu 4,5%

    Executivul a mai asigurat că va menţine TVA redusă la pâine şi că va reduce taxa pe valoarea adăugată şi la alte categorii de produse, precum legume-fructe şi, posibil, carne.

    Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

    Banca Mondială a îmbunătăţit în iunie prognozele de creştere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an şi de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

    Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.

  • Proiecte verzi de 2,4 mld. euro erau prevăzute în 2014, dar s-au consumat numai 20% din bani în 5 luni

     La începutul acestui an, Auto­rita­tea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a lansat mai multe estimări pri­vind capacităţile care urmează să fie montate în proiecte de energie verde în 2014, ultima indicând investiţii noi de 2,4 mld. euro în circa 1.650 MW de eoliene, so­la­re sau mici hidrocentrale. După cinci luni însă, numai 20% din investiţiile prog­no­zate s-au îndeplinit după ce Guver­nul a tăiat schema de sprijin pentru regenerabile.

    Ţinând cont că de obicei lucrările de construcţii se realizează mai ales primăvara şi vara, sezonul rece fiind dificil, este greu de crezut că bilanţul anului 2014 se va apropia de socotelile de la început.

    În ianuarie anul acestea, ANRE spunea că, pe baza autorizaţiilor de înfiinţare care urmează să expire în 2014, se vor monta 750 MW în proiecte solare, 1.200 MW în ferme eoliene 70 MW în centrale hidroelec­trice, 5,5 MW în centrale pe biogaz şi 45 MW în centrale pe biomasă. La acestea se adău­gau centralele electrice cu puteri mai mici de 1 MW, care însă nu intrau sub supra­ve­ghe­rea autorităţii. În total, ANRE estima pro­iec­te de peste 2.000 MW a căror valoare se ridică la peste 3 mld. euro. Ulterior, ANRE a lansat o altă estimare pri­vind capa­ci­tatea noilor proiecte de ener­gie verde pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • VREMEA până în luna octombrie. Ce temperaturi vor fi şi cât va ploua. HARTA ANM

     Estimările sezoniere sunt realizate de către Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia şi au un grad de realizare de aproximativ 60%. Este estimată distribuţia temperaturilor medii lunare, precum şi distributia cantităţilor lunare de precipitaţii, iar fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.

    AUGUST

    Regimul termic va avea valori normale în majoritatea regiunilor, exceptând vestul ţării, unde local valorile termice pot fi peste mediile perioadei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările din AFI Cotroceni, de peste 100 milioane euro, cu 10% mai mult decât anul trecut

     “Lunar hipermarketul Auchan ne-a adus un minus în vânzări de peste 500.000 de euro, din cauza schimbării proprietarului. Real nu s-a mai preocupat de magazine, iar Auchan s-a focusat mai ales de magazinele propriei reţele. Piaţa hipermarketurilor a devenit foarte competitivă şi pentru a performa şi a face faţă competiţiei trebuie să lupţi din răsputeri. Lucrurile au început să se mai îmbunătăţească şi credem că performanţa hipermarketului va ajunge chiar peste nivelurile de dinainte de preluarea de către Auchan”, a declarat pentru MEDIAFAX, Israel Visel, manager mall division AFI Europe.

    El spune că, şi în aceste condiţii, vânzările generate de centrul comercial sunt mai mari în primele şase luni ale acestui an decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Fiscal: Impactul bugetar la Electorată ar putea fi mult sub estimări. Măsura nu e atractivă

     Consiliul Fiscal a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice. În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail.

    Luând în calcul un exemplu a valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frontul Naţional triumfă în Franţa şi provoacă un nou cutremur politic

     Frontul Naţional a obţinut un scor de patru ori mai mare ca în 2009, devansând în mod clar UMP (20-21%), potrivit estimărilor concordonate prezentate de cinci institute de sondare. Pe poziţia a treia, PS ar obţine doar 14-15% din voturi.

    Vicepreşedintele FN Florian Philippot şi-a exprimat satisfacţia faţă de “scorul istoric” obţinut de partidul său, pe care l-a catalogat “primul partid din Franţa”.

    Frontul lui Marine Le Pen a beneficiat de nivelul record al lipsei de popularitate al puterii socialiste şi de divizarea opoziţiei de dreapta, într-un tip de scrutin catalogat drept “scrutin de defulare” de către politologi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Impozitul pe sumele repatriate

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Unele voci vorbesc de suma de 10 miliarde de euro, altele avansează ipoteza unei sume undeva în jur de 50 de miliarde de euro. Sincer, o estimare în acest sens mi se pare cel puţin hazardată, cu un pronunţat caracter empiric, dintr-un motiv foarte simplu, respectiv provenienţa sumelor de bani, care se împart în 3 mari categorii: ilegale, semilegale (în unele accepţiuni, „aparent legale„) şi legale (aici am în vedere sumele nerepatriate aferente câştigurilor de capital din companii de tip holding).

    Pe de altă parte, nu puţini sunt cei care susţin că nu mai sunt cine ştie ce bani afară, iar cei care mai sunt nu şi-ar dori neapărat să se şi întoarcă, deoarece cei care au vrut să-şi aducă banii în ţară deja au făcut-o, prin diferite entităţi şi structuri înregistrate în paradisuri fiscale. Şi atunci, de ce ar fi acum un moment oportun pentru promovarea unei astfel de măsuri? În opinia mea, aducerea banilor în ţară ar crea un surplus de lichiditate pe piaţă, fapt deloc de neglijat, mai ales în condiţiile în care statul acţionează ca un veritabil şi extrem de consistent purtător al cererii de masă monetară, prin împrumuturile pe care le contractează, inclusiv pe piaţa internă.

    Cu toate acestea, tot mai multe voci afirmă că sume considerabile de bani „băltesc„ şi acum în sectorul bancar, şi astfel apare întrebarea dacă aceşti bani ar putea fi transformaţi în resurse investiţionale şi, implicit, direcţionaţi către domenii asumate de guvern ca fiind prioritare (cum ar fi, spre exemplu, programele de privatizare ale companiilor de stat) sau se vor orienta tot către economisire sau, cel mult, către tranzacţii financiare de tip speculativ.

    Deşi Marek Belka (şeful departamentului pentru Europa din FMI la momentul respectiv) asimila amnistia fiscală cu „un semn de disperare„, personal nu împărtăşesc această idee, deşi nu cred în moralitatea unei astfel de măsuri, aşa cum nu cred nici în „moralitatea„ evaziunii fiscale. Aş vedea mai degrabă amnistia fiscală ca o recunoaştere tacită a existenţei (reale!) a unor imperfecţiuni – de natură legislativă, dar, mai ales, procedurală, instituţională – în identificarea şi prelevarea obligaţiilor fiscale datorate de unele categorii de contribuabili. Dacă vreţi, „gradul de disperare„ poate fi apreciat mai exact doar în momentul transpunerii în practică a unei eventuale amnistii fiscale, în funcţie de condiţiile, criteriile şi modalităţile efective de implementare a acesteia.

    Cred însă că, pe lângă aspectul pecuniar al problemei (în speţă, impozitul aplicat asupra sumelor repatriate ca urmare a unei amnistii fiscale), o dimensiune foarte importantă o joacă şi garanţiile morale pe care autoritatea publică este dispusă să le ofere „fiilor rătăcitori„. Aici trebuie precizat faptul că, la nivel european, s-au prevăzut limitativ cazurile în care pot fi efectuate verificări în acest sens, exclusiv cu un caracter administrativ, respectiv în cazul fraudelor în materia TVA şi a fraudelor fiscale (Regulamentul nr. 203/17089/CE), dar şi în cazul operaţiunilor de spălare a banilor care au ca scop final finanţarea actelor de terorism.

    În orice altă situaţie aceste verificări sunt excluse şi pe deplin refuzate, iar verificarea sumelor de bani ce au părăsit teritoriul naţional, iniţiate de către ONPCSB, nu pot fi folosite în cadrul procedurilor judiciare ori a verificărilor fiscale decât cu consimţământul expres al statului căruia i s-a solicitat efectuarea acestor verificări (a se vedea memorandumurile de înţelegere cu fiecare stat membru/parte).

  • Profitul Microsoft a întrecut aşteptările, ajungând la 5,6 miliarde dolari în primele trei luni

     Profitul net a scăzut cu 6% faţă de nivelul de 6 miliarde de dolari înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce veniturile au stagnat, potrivit unui comunicat publicat de Microsoft.

    Directorul general al Microsoft, Satya Nadella, care a preluat conducerea companiei în acest an, a accelerat extinderea în zona software-ului şi serviciilor livrate clienţilor prin internet, şi a pus accentul pe zona smartphone-urilor şi tabletelor, aflată încă în ascensiune în timp ce piaţa PC-urilor continuă să se restrângă.

    Două dintre dintre schimbările majore aduse de noul CEO, care a preluat funcţia în luna februarie, au fost lansarea produselor Office pentru Apple iPad şi o nouă strategie de preţuri în zona produselor mobile, oferind gratuit sistemul de operare Windows pentru smartphone-urile şi tabletele cu ecrane mai mici de 9 inci.

    Creşterea vânzărilor de software şi servicii livrate pe cloud a ajutat Microsoft să compenseze declinul cererii în zona computerelor personale şi să continue eforturile pe segmentul smartphone-urilor şi tabletelor, unde compania încearcă încă să prindă din urmă concurenţii şi să impună Windows drept al treilea jucător major.

    Acţiunile Microsoft au crescut cu până la 3% în şedinţa extinsă de tranzacţionare de joi de la New York după publicarea rezultatelor, după ce au închis în urcare cu mai puţin de 1%.

    Titlurile companiei au câştigat aproape 10% în primele trei luni ale anului, faţă de un avans de numai 1,3% al indicelui S&P 500 al bursei de la New York.

    Vânzările platformei Office 365, suita de software de business disponibilă pe bază de abonament, au crescut de peste două ori în perioada analizată, ca şi veniturile generate de platforma de cloud Azure.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou proiect româno-bulgar: Guvernul a aprobat dezvoltarea hidrocentralei Turnu-Măgurele – Nicopole

     Astfel, conform unei estimări preliminare, menţionate în memorandumul obţinut de MEDIAFAX, puterea instalată a viitoarei hidrocentrale va fi de circa 400 MW, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei energetice a României şi la scăderea dependenţei de importuri.

    În plus, hidrocentrala ar putea constitui o nouă cale de comunicaţie terestră şi feroviară între România şi Bulgaria, se mai arată în documentul citat.

    Un alt obiectiv urmărit prin realizarea hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole va fi regularizarea cursului Dunării, cu efecte pozitive pentru protecţia inundaţiilor, prin îndiguiri şi desecări sau lucrări de supraînălţare a porturilor.

    Prin realizarea acestui proiect, Guvernul mizează pe o revitalizare economică din regiunea Turnu-Măgurele, prin crearea de noi locuri de muncă şi modernizarea infrastructurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro