BusinessMagazin

Tag: educatie

  • I love my job. Ochii ageri din spatele paginilor

    Despre meseria sa, desfăşurată în lumea cărţilor, Teodora Zaharia spune că este una destul de rară, deoarece doar câteva zeci de persoane din România deţin o poziţie similară. Zilele şi le petrece preponderent la birou, iar în funcţie de „votul” său, unele titluri ajung în bibliotecile micilor cititori, iar altele fac cale-ntoarsă către autorii din spatele lor. Vorbim, după cum probabil v-aţi dat seama, de „fişa postului” unui director editorial.

     

     

    Am crescut într-o casă în care una dintre camere avea o bibliotecă mare care acoperea toţi cei patru pereţi. Acolo a început pasiunea pentru cărţi. Inventam poveşti şi îmi cream propriul univers. Cărţile m-au însoţit de la o vârstă fragedă şi mă însoţesc în fiecare zi în viaţa profesională, dar şi în cea personală”, povesteşte Teodora Zaharia, director editorial la Didactica Publishing House, editură care activează de peste 19 ani în România şi are un portofoliu de peste 2.500 de cărţi şi jocuri educaţionale.

     

    De la manuscris la publicare

    Când a venit timpul să aleagă o facultate, s-a îndreptat spre psihologie. „În perioada studenţiei aveam nevoie de un loc de muncă şi acesta mi s-a părut atunci a fi cel mai potrivit pentru mine. Am început la o editură destul de cunoscută la vremea aceea, în 2007, pe poziţia de secretar general de redacţie. Acolo am învăţat foarte multe lucruri, tot parcursul unei cărţi de la manuscris la publicare, şi mi-au plăcut mediul şi dinamica din editură.” S-a alăturat apoi echipei unei alte edituri, unde a fost numită foreign rights manager şi se ocupa de contractele externe de drepturi de autor, iar în timpul liber a început să facă şi primele redactări de carte. „Mi-am dat seama destul de repede că este un drum pe care îl urmez cu pasiune şi astfel am evoluat în carieră până la nivelul de director editorial în cadrul unei edituri care pune accent pe educaţie şi pe educaţia copiilor în special. Am constatat că, în cei peste 15 de activitate, tot ce am învăţat în timpul facultăţii m-a ajutat mult în diverse analize privind selecţia cărţilor şi cred că, în general, cunoştinţele de psihologie sunt importante şi relevante când ocupi o astfel de poziţie.”

     

    Impact direct în educaţia celor mici

    Teo Zaharia e de părere că pentru a lucra în acest domeniu trebuie să fii pasionat de citit şi de cărţi în general. Apoi, spune că trebuie să cunoşti foarte bine piaţa de carte nu doar locală, ci şi regională, internaţională, şi să ai o cultură generală destul de vastă. „Răbdarea, entuziasmul, dăruirea, responsabilitatea şi dorinţa de a aduce valoare în educaţia copilului sunt la rândul lor importante pentru această meserie, mai ales dacă acest job este într-o editură educaţională, cum este cazul meu. Dincolo de calităţile unei persoane, cred că şi pasiunea face deseori diferenţa între a face lucrurile bine sau foarte bine.”

    În ceea ce o priveşte, cel mai frumos aspect al acestei meserii este faptul că, prin cărţile pe care le publică editura, sunt sprijinite educaţia copiilor din România, dar şi părinţii şi cadrele didactice, în efortul lor de a aduce valoare în viaţa acestora. „Este o satisfacţie foarte mare să ştim că o carte care a trecut prin mâinile noastre poate contribui la educaţia tinerei generaţii, că putem contribui la schimbare prin intermediul ofertei editoriale pe care o înnoim luând în considerare şi acest criteriu.”

    O altă bucurie pe care spune că o experimentează este participarea la târgurile de carte, unde practic are contact direct cu cititorul. „De obicei rezervăm un spaţiu mare pe care îl lăsăm liber pentru copii să interacţioneze cu cărţile. Aşa vedem ce impact are o enciclopedie ce se deschide nu ca o carte obişnuită, ci pe doi metri, vedem cum copiii nu au răbdare să citească acasă cărţile cumpărate, ci încep să răsfoiască totul acolo, pe jos.” O satisfacţie enormă, adaugă ea, vine şi atunci când vede că se epuizează un tiraj de jocuri prin care copiii au învăţat să construiască o rachetă sau o macara hidraulică, cum sunt jocurile din seria Clubul Inginerilor, sau când echipa primeşte mesaje de la părinţi, „care ne spun cât îi ajută cărţile noastre. Iar eu, personal, mă bucur de câte ori intru într-o librărie şi văd un titlu DPH răsfoit de cititori”.

    De altfel, cel mai mare vis al său este acela de a-şi aduce contribuţia la evoluţia educaţiei copiilor din România şi crede cu tărie că acum şi în viitor cărţile influenţează în mod valoros viaţa copiilor şi chiar schimbă vieţi.

    Carte de vizită

    Teodora Zaharia, 35 de ani, director editorial, Didactica Publishing House

    1. Este absolventă a Facultăţii de Psihologie;

    2. Experienţa sa profesională în cadrul editurilor a început în 2007, cu rolul de secretar general de redacţie;

    3. Exceptând cititul, e pasionată şi de rafting şi board games;

    4. Cartea sa favorită este Umbra vântului, de Carlos Ruiz Zafon, care este şi autorul său preferat.

    Şi, ca în orice meserie, nu duce lipsă nici de provocări. „Uneori avem perioade mai pline, alteori intervin proiecte complexe şi termene scurte, însă cu ajutorul echipei pe care o coordonez reuşim să ducem la capăt proiectele cu succes.” O provocare continuă o reprezintă şi cunoaşterea în profunzime a pieţei, a nevoilor pe care le au cititorii vizaţi, „astfel încât să selectăm din ofertele internaţionale tocmai acele titluri care satisfac aceste nevoi şi se diferenţiază considerabil de restul ofertei din piaţă. Cărţile şi jocurile educative din selecţia noastră sunt o experienţă în sine – ne dorim ca cititorii să interacţioneze cu ele, să le răsfoiască cu plăcere şi interes şi să revină la ele constant”.

    În ceea ce priveşte agenda zilnică, spune bucuroasă că aceasta nu arată niciodată la fel, ci depinde foarte mult de perioada anului în care ne aflăm şi de stadiul proiectelor propuse pentru publicare. „Pe lângă cărţile de ficţiune şi non-ficţiune la care lucrăm, avem şi manuale pe care le edităm, materiale digitale, şi constant încercăm să ne implicăm în proiecte precum Europa Creativă – în cadrul căruia sunt în curs de publicare 16 titluri internaţionale de ficţiune ce adresează probleme de mediu şi sunt tipărite pe hârtie reciclată.”

    Pentru că jobul său se desfăşoară mai mult la birou, pe „teren” nu are ocazia să iasă foarte des. „Când ies, ajung tot în lumea cărţilor, la târgurile de carte. Avem în România două mari târguri de carte, Bookfest şi Gaudeamus, iar în străinătate participăm anual la cel mai mare târg de carte pentru copii, aflat la Bologna, în Italia, şi la cel mai mare târg de carte din lume, la Frankfurt, în Germania.” În acest moment DPH colaborează cu peste 100 de edituri din întreaga lume. „Colaborarea cu acestea este mereu diferită, ofertele sunt dinamice, iar contractarea fiecărui titlu presupune un proces amplu. Apoi avem şi autorii români, debutanţi sau consacraţi, cu care port discuţii de la stadiul de idee până când cartea are bun de tipar şi primul exemplar ajunge la noi.”

     În acest moment, cele mai căutate cărţi spune că sunt cele care conţin subiecte precum înţelegerea şi gestionarea emoţiilor, activităţi din pedagogia Montessori, valori esenţiale, dezvoltare armonioasă, curaj, încredere şi subiecte actuale cu care se confruntă copiii şi părinţii în zilele noastre. „Pe segmentul de carte pentru copii, personajele joacă un rol esenţial, iar în editura noastră sunt multe personaje îndrăgite de copii din întreaga ţară, dar şi din întreaga lume.”

    Potrivit ei, sunt foarte apreciate şi enciclopediile, cărţile de nonficţiune, care însă vin în formate interactive, atipice şi ţin copilul – sau adultul – conectat la informaţia prezentată. De asemenea, din ce în ce mai căutate sunt şi cărţile de parenting care vin cu sfaturi concrete vizavi de anumite probleme, validate de experţi în domeniu.

     

    Votul decisiv

    Ce cărţi primesc însă votul pozitiv şi de ce unele sunt respinse? Teo spune că propunerile primite sunt filtrate în funcţie de tema pe care o tratează, de modalitatea în care este adresată aceasta, expertiza autorului în tratarea subiectului, notorietatea acestuia – dacă este cazul, şi de potenţialul de vânzare pe care l-ar putea avea cartea. „Dar în ceea ce priveşte procesul de selecţie este implicată o echipă întreagă, nu îşi asumă acest lucru o singură persoană.”

    Iar respinse sunt, în general, cărţile care nu se înscriu în linia noastră editorială, care adresează temele propuse superficial sau necorespunzător. Inclusiv dintre propunerile editurilor străine refuzăm titlurile care nu se potrivesc publicului din România sau nu sunt tratate în conformitate cu viziunea noastră asupra educaţiei şi dezvoltării personale.”

    În prezent, autorii străini reprezintă un procent de 70% din portofoliul de carte al editurii, însă de la an la an, numărul autorilor români debutanţi creşte, iar cei deja publicaţi îşi măresc numărul de titluri. „În subordinea mea am 10 colegi şi peste 30 de colaboratori externi.” 

    „I love my job” este o nouă rubrică lansată de Business MAGAZIN în care îi scoatem în faţă pe oamenii ce nu sunt neapărat parte din top managementul unei companii, dar sunt pasionaţi de ceea ce fac. Sunt mulţi, iar poveştile lor sunt fabuloase: nu de puţine ori, în interviurile Business Magazin, am auzit „Sunt îndrăgostit de… ” un lucru de care nu ne-ar fi trecut prin cap că cineva poate fi îndrăgostit (paleţi, tractoare, tehnologie ş.a.m.d..) poveştile oamenilor pasionaţi de joburile lor sunt savuroase, de aceea le vom acorda o rubrică specială în revista noastră.

  • Legile Educaţiei: Mandatul unui rector va fi de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată

    Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a spus că vor fi mecanisme clare de verificare a diplomelor, pentru că nimeni nu âşi mai doreştee cazuri în care diplomele emise de instituţiile de învăţământ superior să nu aibă trasabilitate.

    „Ne trebuie un sistem digitalizat uşor de verificat, care să garanteze verificarea uşoară a veridicităţii acestora. Am clarificat procedurile de alegeri şi atribuţiile comisiilor consultative ale Ministerului. De asemenea, politicile de etică şi deontologie nu vor mai fi lăsate doar la nivelul codurilor de etică de la fiecare universitate, ci va exista un cod cadru adoptat prin HG. Tot în sprijinul universităţilor şi pentru a creşte transparenţa vom avea o platformă unică de raportare pentru învăţământul superior pentru a nu mai avea raportări diferite în platforme diferite. Se reduce, astfel, şi încălcarea şi birocraţia pentru universităţi şi sunt introduse sancţiuni pentru neintroducerea datelor cu caracter public: situaţia studenţilor, resurse umane, activitate ştiinţifică”, spune Deca.

    Reprezentanţii Ministerului Educaţiei consideră că autonomia universitară vine la pachet cu responsabilitatea publică şi atunci vor fi sprijinite universităţile, dar în acelaşi timp îşi doresc ca şi universităţile să răspundă în faţa societăţii şi îşi asume responsabilitatea pe care o au în misiunea pe care şi-au ales-o.

    În privinţa mandatelor rectorilor, acestea sunt limitate în mod clar, a spus Deca.

    „Durata unui mandat de rector este de 5 ani. Un mandat poate fi reînnoit o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceeaşi universitate mai mult de 10 ani indiferent de întreruperile din contextul celor două mandate”, a mai spus ministrul.

  • Vrei să ştii dacă îţi trimiţi copilul la o şcoală cu risc seismic? Ministerul Educaţiei publică lista şcolilor cu risc seismic

    Ministerul Educaţiei va publica în fiecare vineri lista şcolilor cu risc seismic, aşa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităţilor de învăţământ în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR).

    Liceul Teoretic Bilingv „Miguel Cervantes” Bucureşti, Sectorul 1, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Bucureşti, sectorul 1, Grădiniţia „101 Dalmaţieni” Bucureşti, Sectorul 4, Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia” Bucureşti, Sectorul 4, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Bucureşti, Sectorul 4, Şcoala Gimnazială nr. 308 Bucureşti, Sectorul 4, Şcoala Gimnazială nr. 96 Bucureşti, Sectorul 4, Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii „Gheorghe Airinei”, Bucureşti, Sectorul 6 sunt doar câteva dintre unităţile de învăţământ din Bucureşti care sunt încadrate în risc 1 seismic.

    De vineri, Ministerul Educaţiei va face cunoscută, prin afişare pe site-ul instituţiei, situaţia clădirilor aşa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităţilor de învăţământ în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR).

    „Lista cuprinzând încadrarea/neîncadrarea clădirilor într-o clasă de risc seismic va fi publicată în fiecare zi de vineri, cu datele actualizate în cursul săptămânii”, anunţă Ministereul Educaţiei.

    Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, lista cuprinde informaţiile introduse la nivelul instituţiilor/unităţilor de învăţământ preuniversitar privind starea tuturor clădirilor, fie că acestea sunt în conservare/în uz/cu activitate didactică relocată/în reabilitare/consolidare.

    „Lista cuprinde informaţii privind toate clădirile aparţinând instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar, indiferent de destinaţie. Precizăm că menţiunea Altă destinaţie face referire la clădiri care pot fi ateliere/magazii/anexe etc, neîncadrându-se în categoriile săli de clasă/laboratoare, cămin, cantină, grupuri sanitare, sală de sport”, mai arată Ministerul.

    Lista făcută publică de Ministerul Educaţiei în 21 februarie 2023 s-a bazat pe informaţiile introduse în SIIIR la acel moment şi a inclus doar clădirile în uz încadrate în RS1 şi care necesită intervenţie rapidă, iar diferenţele sunt din cauza actualizărilor ulterioare operate în SIIIR.

    Ministerul Educaţiei face apel la autorităţile publice locale, în calitate de administratori ai clădirilor, să pună la dispoziţia unităţilor de învăţământ, acolo unde există, actele oficiale care atestă o situaţie distinctă faţă de informaţiile din SIIIR, pentru corecta informare atât a comunităţii educaţionale, cât şi a opiniei publice.

  • Analiştii financiari din CFA România lansează un proiect de educaţie financiară pe TikTok, destinat tinerilor din generaţia Z

    CFA Society Romania lansează o campanie de educaţie financiară pe TikTok, prin care tinerii din Generaţia Z pot să afle mai multe despre cum îşi pot organiza bugetul de călătorii, despre meseriile viitorului, monetizarea pasiunilor lor şi ce înseamnă un buget pentru distracţie.

    Seria de filme „From Z to I” oferă variante alternative acolo unde tinerii întâmpină dificultăţi în gestionarea bugetelor. La campanie vor participa influenceri şi experţi din cadrul CFA România.

    „În România, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, 64% dintre tinerii între 13 şi 25 de ani se confruntă cu lipsa resurselor financiare, iar 78% dintre cei care susţin că îşi doresc să îşi deschidă o afacere spun că cel mai mare impediment este lipsa banilor şi a educaţiei în acest sens. Mereu am fost atenţi la nevoile tinerilor şi considerăm că educaţia financiară poate începe oricând, aşa că ne propunem să sprijinim tinerii în demersurile lor, să îi motivăm şi să îi ajutăm să devină independenţi financiar printr-o educaţie non-formală, pe o platformă care le e familiară şi prin filme scurte, cu informaţii folositoare de la experţi în domeniu sau de la oameni pe care Generaţia Z deja îi urmăreşte şi îi admiră.” a declarat Alexandra Smedoiu, CFA – Preşedinte, Asociaţia CFA România.

    Conform unui studiu din 2022, principala provocare a tinerilor din Generaţia Z este lipsa de motivaţie, iar principalele subiecte de interes pentru dezvoltarea lor sunt educaţia financiară şi investiţiile (53%). Având în vedere că factorul motivator în viaţă al 47% dintre tinerii chestionaţi este independenţa financiară, iar banii reprezintă motivaţia principală în alegerea unei cariere pentru 55% dintre ei, campania ,,From Z to I” îşi doreşte să inspire tinerii să ştie mai multe despre domeniul financiar şi să

    devină, astfel, independenţi financiar.

    Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA).

     

  • Proiect: Structura anului şcolar 2023-2024. Când începe şcoala şi când sunt vacanţele elevilor

    Ministerului Educaţiei (ME) a lansat în dezbatere publică proiectul de ordin de ministru privind structura anului şcolar 2023 – 2024, conform site-ului instituţiei.

    Conform proiectului, anul şcolar 2023-2024 are o durată de 36 de săptămâni cu cursuri şi începe la data de 11 septembrie 202.

    Anul şcolar 2023-2024 se structurează, ca şi cel actual, în cinci module, după cum urmează

    Cursuri – de luni, 11 septembrie 2023 până vineri, 27 octombrie 2023.

    Vacanţă – de sâmbătă, 28 octombrie 2023 până duminică, 5 noiembrie 2023.

    Cursuri – de luni, 6 noiembrie 2023 până vineri, 22 decembrie 2023.

    Vacanţă – de sâmbătă, 23 decembrie 2023 până duminică, 7 ianuarie 2024.

    Cursuri – de luni, 8 ianuarie 2024 – până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024 sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educaţiei, cu părinţii/reprezentanţii legali ai acestora şi cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităţilor de învăţământ.

    Vacanţă – o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

    Cursuri – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024 sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024. Vacanţă – de sâmbătă, 13 aprilie 2024 până duminică, 21 aprilie 2024.

    Cursuri – de luni, 22 aprilie 2024 până vineri, 21 iunie 2024.

    Vacanţă – de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.

    Prin excepţie, se stabilesc următoarele:

    a) pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 7 iunie 2024;

    b) pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 14 iunie 2024;

    c) pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la litera a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 28 iunie 2024;

    d) pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.

    Pentru a se aplica, prezentul proiecte de ordin trebuie aprobat de Ministerului Educaţiei (ME) şi apoi publicat în Monitorul Oficial.

    Proiectul de ordin integral poate fi consultat AICI

     

  • Nicolae Ciucă: proiectele legii Educaţiei au fost analizate de liderii PNL

    Proiectul privind legile Educaţiei a fost analizat luni de liderii liberali.

    „Au fost prezentate concluziile doamnei ministru şi ale comisiei de specialitate din PNL. Au fost supuse aprobării proiectele astfel încât în coaliţie să putem susţine proiectele în forma actuală”, a anunţat Nicolae Ciucă, liderul PNL şi premierul României.

    Nicolae Ciucă a mai spus că subiectul va fi discutat zilele următoare în cadrul coaliţiei de guvernare.

    „Săptămâna aceasta vom avea o întâlnire pentru a stabili calendarul prin care legile educaţiei să fie aprobate în Guvern şi apoi să fie transmise la Parlament”, a precizat Ciucă.

    Declaraţiile au fost făcute la finalul şedinţei de luni a Biroului Politic Naţional al PNL.

  • Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Tinerii din România – imaginea de ansamblu: pe primul loc în UE la riscul de sărăcie, pe primul loc după limbile străine studiate, pe primul loc ponderea tinerilor care părăsesc şcoala înainte de absolvire

    Un raport al Eurostat despre tinerii din Uniunea Europeană arată că tinerii din România trăiesc într-un sistem care nu le sprijină pe deplin dezvoltarea educaţională sau profesională, însă în anumite privinţe reuşesc să se facă remarcaţi. 

    ♦ Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani reprezintă 15,8% din populaţia totală a României ♦ Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine, pe primul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene ♦ România este pe primul la ponderea tinerilor care părăsesc educaţia înainte de absolvire ♦ În ceea ce priveşte absolvenţii de studii superioare, România este pe ultimul loc în UE, cu o pondere de 24,8% ♦ Circa 21,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani nu era integraţi în piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie.

    Un raport al Eurostat despre tinerii din Uniunea Europeană arată că tinerii din România trăiesc într-un sistem care nu le sprijină pe deplin dezvoltarea educaţională sau profesională, însă în anumite privinţe reuşesc să se facă remarcaţi. Astfel, tinerii români sunt pe primul loc în UE la riscul de sărăcie, pe primul loc după limbile străine studiate, cât şi pe primul loc ponderea tinerilor care părăsesc şcoala înainte de absolvire, printre altele.

    Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani reprezentau 15,8% din populaţia totală a României în anul 2021, a zecea cea mai mică pondere dintre ţările membre UE. Cea mai mică pondere e în Bulgaria, de 14,2%, iar cea mai mare este în Cipru, de aproape 21%. Ponderea tinerilor în populaţia UE a fost de 16,3 %. Danemarca şi Olanda au fost singurele state membre ale UE care au înregistrat o pondere mai mare a tinerilor în 2021 decât în 2011.

    În medie, tinerii români pleacă de acasă la vârsta de 28 de ani, a unsprezecea cea mai mică vârstă din UE. La nivelul Uniunii Europene, vârsta medie estimată la care tinerii plecat din casa părintească a fost de 26,5 ani: pentru femei, vârsta a fost de 25,5 ani, iar pentru bărbaţi a fost de 27,4 ani. Cele mai mari vârste medii au fost observate în Portugalia (33,6 ani) şi Croaţia (33,3 ani), în timp ce cele mai mici au fost în Danemarca (21,3 ani), Finlanda (21,2 ani) şi Suedia (19,0 ani).

    Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine. Cu această pondere, ţara noastră ocupă primul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene.

    „Capacitatea de a vorbi mai mult de o limbă promovează dialogul intercultural şi îmbunătăţeşte capacitatea de angajare. În 2020, 62,3 % dintre elevii din ciclul secundar inferior din UE au învăţat două sau mai multe limbi străine. Pentru elevii din ciclul secundar superior, ponderea a fost oarecum mai mică, la 54,2%”, scrie raportul Eurostat.

    România este pe primul la ponderea tinerilor care părăsesc educaţia înainte de absolvire, cu o medie de 15,3% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani în anul 2021.

    Cei care părăsesc timpuriu educaţia şi formarea profesională sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult învăţământul secundar inferior şi care nu au fost implicaţi în educaţie sau formare continuă. În UE, în 2021, 9,7 % dintre tineri au părăsit timpuriu educaţia şi formarea: pentru femei ponderea a fost de 7,9 %, iar pentru bărbaţi a fost de 11,4%.

    Pe primul loc în clasament a fost România, cu 15,3%, iar pe ultimul loc a fost Croaţia, cu o pondere de 2,4%.

    În ceea ce priveşte absolvenţii de studii superioare, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o pondere de 24,8% de absolvenţi de învăţământ superior din rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani în anul 2021. Cea mai mare valoare a fost în Luxemburg, de 62,5%, iar media UE a fost de 41,6%.

    Dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, puţin peste două cincimi (41,6 %) din populaţia UE a absolvit cel puţin un nivel de învăţământ terţiar. Această pondere a fost considerabil mai mare pentru femei (47,0 %) decât pentru bărbaţi (36,3 %). Cea mai mare diferenţă de gen a fost în Slovenia, unde ponderea femeilor a fost cu 25,2 puncte procentuale peste cea a bărbaţilor, în timp ce cea mai mică diferenţă a fost înregistrată în Germania, de 1,6 puncte mai mare pentru femei.

    Aproape 38% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani sunt integraţi în piaţa muncii, a cincea cea mai mică valoare dintre ţările membre UE. Cea mai mică pondere a fost în Grecia de 29,7%, iar cea mai mare a fost în Olanda, de 77%.

     În UE, ponderea tinerilor care aveau un loc de muncă în 2021 a fost de 47,4 %, reflectând faptul că mulţi tineri erau încă în câmpul educaţiei. Rata de ocupare a tinerilor din Olanda a fost mai mult decât dublă faţă de rata din România, Spania, Bulgaria, Italia sau Grecia.

    Circa 13% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care erau integrate în piaţa muncii din UE lucrau pe cont propriu în 2021, o valoare mai mult decât dublă faţă de ponderea tinerilor, care a fost de 5,9%. Slovacia (13,8 %), Italia (12,0 %) şi Grecia (11,1 %) au avut cele mai mari ponderi de angajaţi liber-profesionişti în rândul tinerilor, în timp ce Germania (2,3%) a avut cea mai scăzută pondere.

    Circa 21,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani nu era integraţi în piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, adică fac parte din categoria NEETs (neither in employment nor in education and training).

    În 2021, 13,1 % dintre tinerii din UE nu aveau nici un loc de muncă şi nici nu erau incluşi în programe de studiu şi formare profesională. Pentru femei, ponderea a fost de 14,5%, iar pentru bărbaţi a fost de 11,8%.

    România este la mijlocul clasamentului ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care fumează zilnic, cu 15,7% în 2019.

    În 2019, puţin peste 17% dintre tinerii din UE fumau zilnic ţigări, în timp ce ponderea echivalentă pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani a fost de aproximativ 21,5%.

    În 2019, puţin peste unul din şase (17,1 %) tineri din UE fumau zilnic ţigări; ponderea echivalentă pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani a fost de aproximativ unul din cinci (21,5 %). O pondere mai mică a tinerilor a fost observată în toate statele membre ale UE, deşi diferenţa a fost relativ mică în Ungaria (0,2 puncte).

    România este pe primul loc în UE după ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, cu o pondere de 36,1% în anul 2021.

    La nivel european, un sfert (25,3%) dintre tinerii din UE erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2021. În 16 dintre statele membre UE ponderea a fost mai mare pentru tineri decât pentru persoanele de toate vârstele, în timp ce în alte 11 situaţia a fost inversă. Cea mai mare pondere în rândul tinerilor a fost înregistrată în România (36,1%) şi cea mai scăzută în Cehia (10,6%).


     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă a câştigat procesul prin care a cerut suspendarea analizei tezei de doctorat, presupus a fi plagiată, după ce UEFISCDI a depus recursul tardiv. Decizia ÎCCJ este definitivă. UEFISCDI transmite, vineri, că a depus recursul cu respectarea termenului legal.

    Premierul Nicolae Ciucă a dat în judecată Ministerul Educaţiei, pe vremea când ministru era Sorin Cîmpeanu, pentru ca instituţia să suspende înregistrarea sesizărilor privind lucrarea sa de doctorat, presupus a fi plagiată.

    Ciucă a câştigat procesul pe fond, la Curtea de Apel Bucureşti, dar Ministerul Educaţiei a făcut recurs.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins însă recursul, în 19 ianuarie, constatând tardivitatea depunerii acestuia.

    Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) a transmis vineri că recursul a fost cu respectarea termenului legal prevăzut de Codul Civil.

    „La termenul din 19.01.2023, magistratul asistent a prezentat referatul cauzei, moment în care a fost invocată, din oficiu de către Instanţă, tardivitatea recursului depus în data de 08.07.2022. Consilierul juridic a solicitat să fie prezentate detalii despre data primirii Comunicării hotărârii la UEFISCDI, precum şi numele persoanei care a primit plicul ce conţinea Comunicarea. Conform datelor prezentate de Instanţă, comunicarea a fost primita in 30.06.2022, de către d-na VB la punctul de control al clădirii în care UEFISCDI are sediul. Menţionăm ca d-na VB nu este angajata UEFISCDI şi nu avea atribuţii de primire corespondenţă pentru instituţie iar Comunicarea a ajuns la Secretariatul UEFISCDI pe data 04.07.2022, fără nicio informare asupra faptului că a fost primită la o dată anterioară”, arată UEFISCDI.

    Potrivit comunicatului, instanţa a încuviinţat să fie transmise prin e-mail dovezile şi probele care să justifice faptul că a fost primită Comunicarea la o alta dată, iar UEFISCDI a trimis înscrisuri şi probe. Astfel, având in vedere aspectele transmise, UEFISCDI consideră că a depus recursul în dosar cu respectarea termenului legal.

     

  • Vrei să devii bugetar? Ministrul Educaţiei a anunţat câte posturi vor fi disponibile şi ce trebuie să faci pentru a obţine un post

    Numărul consilierilor şcolari se dublează. Practic, de la un consilier la 1.200 de copii se ajunge la un consilier la 800 de elevi şi preşcolari, anunţă ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Totodată, se înfiinâează 850 de ludoteci sau grupuri de joacă, în următorii 4 ani.

    Ligia Deca a prezentat, miercuri, după ultima şedinţă de Guvern din acest an, câteva decizii ale Executivului.

    O hotărâre de Guvern adoptată miercuri prevede „cea mai mare creştere a numărului consilieri şcolari” şi introducerea serviciilor de educaţie timpurie complementare.

    Mai exact, se alocă 1.200 de noi posturi de consilier şcolar, reprezentând o creştere de aproximativ 50% faţă de numărul actual, a spus Deca.

    „Această măsură va asigura un număr mai mare de profesori în cabinetele de asistenţă psihopedagogică, ceea ce va contribui la creşterea accesului elevilor şi preşcolarilor la serviciile de asistenţă psihopedagogică, orientare şcolară şi profesională, extinderea reţelei de cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică şi extinderea activităţilor de prevenire a violenţei şcolare în contextul campaniei <Nu sunteţi singuri! Împreună oprim violenţa în şcoli>”, a declarat ministrul.

    În acest an şcolar, la nivel naţional sunt încadraţi 2.288 de profesori în cabinete de asistenţă psihopedagogică sau, aşa acum sunt cunoscuţi, consilieri şcolari, pentru 2.751.233 de elevi şi preşcolari.

    „Practic, trecem de la un consilier la 1.200 de elevi în medie şi preşcolari la un consilier la 800 de elevi şi preşcolari şi ne apropiem pe dezideratul pe care îl avem către 2030, şi anume un consilier la aproximativ 500 de elevi”, a afirmat Deca.

    Totodată, Guvernul a decis şi înfiinţarea serviciilor complementare de tip ludotecă, grup de joacă şi grădiniţă comunitară.

    „Vorbim despre 2.550 de posturi pentru asigurarea personalului necesar înfiinţării, până în anul 2026, a 850 de grădiniţe comunitare sau grupuri de joacă, ludoteci. Ele vor oferi servicii de educaţie, îngrijire, protecţie, nutriţie pentru copii, mai ales din comunităţile dezavantajate. Pentru primele 412 astfel de servicii complementare vom aloca din PNRR 103 milioane de euro, iar 14,3 milioane de euro vor fi alocate pentru formarea personalului care le deserveşte”, a declarat ministrul Educaţiei.

    Activitatea cu copiii din cadrul acestor servicii complementare se organizează pe grupe omogene sau eterogene ca vârstă, iar numărul de copii dintr-o grupă va fi nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20. Personalul este didactic şi nedidactic şi se încurajează participarea voluntarilor.

  • CSR 2022. Modulul educaţional Credite Inteligente Kruk România – KRUK România

    Motivaţie:

    KRUK România face parte din industria de management al creanţelor, poziţie din care, spun reprezentanţii companiei, au un rol activ la înţelegerea şi percepţia corectă a noţiunii de datorie în rândul tuturor categoriilor de consumatori din România. Acestea se pot dobândi prin deprinderea unor noţiuni de bază privind gestionarea unui împrumut, care nu sunt cuprinse, ca atare, în programa educaţională din ţara noastră, astfel încât să fie asimilate în perioada de formare, cred reprezentanţii companiei. Prin urmare,  este esenţială introducerea acestor noţiuni prin exerciţii şi exemple concrete în educaţia timpurie a copiilor, pentru a seta bazele responsabilităţii faţă de ideea de datorie şi a crea astfel, pe cât posibil, un viitor echilibrat, cel puţin din punct de vedere financiar.

     

    Descrierea proiectului:

    Campania a debutat în anul 2017 şi, în prezent, se desfăşoară ediţia a cincea. Iniţiatorul şi realizatorul proiectului e Junior Achievement Romania, în parteneriat cu Mentorii KRUK, şi cuprinde peste 1.800 de unităţi de învăţământ, peste 4.700 de profesori, peste 250.000 de studenţi şi elevi şi se derulează în peste 700 de localităţi din 42 de judeţe din România. Campania se adresează elevilor şi profesorilor din programul naţional Junior Achievement Romania de educaţie financiară. Programul facilitează înţelegerea noţiunilor de bază privind accesarea şi gestionarea unui împrumut, cu ajutorul exerciţiilor şi a exemplelor concrete create special pentru dezvoltarea abilităţilor de analiză a oportunităţilor şi riscurilor financiare.

     

    Rezultate:

    Până în prezent, au beneficiat de aceste cursuri 9.185 de persoane – peste 1.500 de elevi au beneficiat de activităţile proiectului pe parcursul fiecărui an din ultimele cinci cicluri de învăţământ. Anul acesta, peste 2.200 de elevi de liceu au participat la cursurile desfăşurate online şi faţă în faţă, pentru a înţelege importanţa comportamentului financiar responsabil.