BusinessMagazin

Tag: economisire

  • Millennium intră pe piaţa produselor de economisire pentru copii

    Depunerile în contul de economii pot fi făcute prin programarea de transferuri lunare automate direct din contul curent al părinţilor, în valoarea şi la data stabilită de aceştia. Dobânda este plătită la fiecare şase luni şi este capitalizată în contul de economii.

    Contul este deschis de către ambii părinţi, pentru minorii care au sub 14 ani, sau de către copil împreună cu părinţii, pentru minorii care au cel puţin 14 ani. Clienţii beneficiază de zero comisioane de deschidere şi de administrare a contului.

    Eliza Erhan, director Dezvoltare Produse Retail la Millennium Bank România, explică intrarea băncii pe segmentul de produse de economisire pentru copii prin strategia de diversificare a portofoliului de produse de acest fel. Portofoliul de produse de economisire al Millennium Bank, parte a grupului portughez Millennium bcp, include depozite clasice la termen cu dobânzi fixe, Depozitul Ascendent cu dobândă progresivă, care ajunge la 10% pe an în a şasea lună, depozitul “12 luni câştigătoare”, care oferă plata lunară a dobânzii, conturi de economii, precum şi Pachetul Dual, un instrument de economisire şi investiţii, alcătuit dintr-un depozit în lei pe trei luni cu dobândă anuală de 10% şi un fond de investiţii cu risc moderat.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    83.703 km
    lungimea totală a căilor de transport rutier la sfârşitul anului trecut, din care 16.690 km (19,9%) drumuri naţionale, 35.374 km (42,3%) drumuri judeţene şi 31.639 km (37,8%) drumuri comunale

    4,2 mil.
    numărul de salariaţi la nivelul lunii oct. 2011, din care bărbaţii reprezentau 53,6%, conform INS; numărul salariaţilor care au lucrat 21 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2011 a fost de 3,53 mil. persoane

    13,7%
    rata brută a economisirii în gospodăriile din zona euro în T4 2011 faţă de T3 2011, ca efect al unei scăderi mai mari a cheltuielilor de consum final (-0,7%) decât a venitului brut disponibil (-0,4%)

    27,6 euro
    costul mediu al orei de muncă în zona euro în 2011, faţă de 23,1 euro pentru UE27

    1%
    cu atât au crescut preţurile producţiei industriale în martie faţă de februarie, în timp ce faţă de aceeaşi lună a anului trecut, creşterea a fost de 5,8%

  • Cât aţi economisit anul trecut?

    Ponderea celor care nu intenţionează să economisească nicio sumă a scăzut uşor; în schimb, s-au înmulţit cei ce au de gând să pună deoparte cel puţin 5.000 de lei.

    Întrebare din sondaj: Ce sumă aveţi de gând să economisiţi în noul an?

    Sursa: Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), raportul “Proiecţii sociale pentru anul 2012”, decembrie 2011. Eşantion sondaje: 1.374 persoane (8 dec. 2010), 1.435 persoane (13 dec. 2011). Eroare maximă tolerată: 2,7% (2010), 2,6% (2011).

  • Credit Europe Bank şi Aviva lansează o poliţă de asigurare cu componentă de investiţii

    În primul an, clienţii pot achita valoarea anuală a primelor de asigurare în 12 rate, prin CardAvantaj. În acest mod clienţii beneficiază de randamentul investiţiei pentru întreaga sumă plătită. Începând cu al doilea an plata primelor va fi realizată lunar, prin debit direct.

    Există trei niveluri de prime lunare: 100 de lei, 125 de lei sau 150 de lei. Durata planului de economisire este de minim 15 ani, până la împlinirea de către asigurat a vârstei de 65 de ani. După primii 15 ani de contract clienţii au opţiunea de a efectua retrageri parţiale sau totale fără niciun cost adiţional.

    Programul include şi o componentă de asigurare în caz de deces din orice cauză, acordată fără examinare medicală la momentul încheierii asigurării. Beneficiarul va primi o sumă reprezentând maximul dintre valoarea primelor plătite şi 105% din valoarea contului. Tuturor acestor beneficii li se adaugă un bonus iniţial de 1% din valoarea primelor plătite, iar la fiecare 5 ani un bonus de fidelitate suplimentar de 1%. Invesţiiile vor fi realizate în instrumente financiare cu un grad ridicat de siguranţă, precum depozite, obligaţiuni sau fonduri mutuale.

    “Cred că perioada de criză din ultimii doi ani este unul dintre cei mai puternici factori care i-a determinat pe români să-şi schimbe perspectiva asupra economisirii şi i-a facut să înţeleagă că nimeni nu le va asigura protecţia financiară celor dragi sau un venit mai mare la pensie decât ei înşişi”, a comentat Mihai Popescu, CEO Aviva România.

    “Contul Flexibil de Economii Credit Europe” va fi fi disponibil in sucursalele Credit Europe Bank.

  • CEC Bank a lansat Depozitul pentru copii

    Depozitul se poate constitui de catre un parinte sau un reprezentant legal al copilului, pe o perioada de 12 luni, cu o dobanda fixa pe intreaga perioada de constituire a depozitului.

    Pe toata perioada de constituire a depozitului sunt permise depuneri ulterioare si retrageri partiale, prin transferul acestora din sau in contul curent al titularului. Valoarea depozitului la constituire este de minimum 500 de lei sau 200 de euro, iar pentru depunerile ulterioare suma minima este de 100 de lei sau 50 de euro.

    Dobanda anuala bonificata va fi egala cu dobanda standard de la depozitele la termen pe 12 luni cu dobanda fixa, la care se adauga 0,25%. Astfel, pentru 16 ianuarie, dobanda anuala pentru Depozitul pentru copii de la CEC Bank ar fi de 6,50% pentru depozitele in lei, respectiv 3% pentru depozitele in euro.

    La scadenta, depozitul se prelungeste automat pe o perioada egala cu cea pentru care a fost constituit initial, in conditiile de dobanda din ziua prelungirii. Dobanda se calculeaza la soldul zilnic si se capitalizeaza anual, adaugandu-se la soldul depozitului.

    “Lansarea Depozitului pentru copii de la CEC Bank se inscrie in strategia bancii de diversificare a gamei de produse si totodata de fidelizare a clientelei si atragere de noi clienti”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

    Potrivit lui Ghetea, pentru promovarea noului produs de economisire, CEC Bank va acorda pentru primele 100 de produse vandute pana la data de 31 ianuarie cate un bonus in valoare bruta de 200 lei sau 50 euro, in functie de valuta de constituire. Bonusul va fi in transferat in cadrul depozitului la implinirea a 12 luni de la data constituirii, cu conditia ca acesta sa fie in vigoare la data respectiva, a precizat Radu Ghetea.

    CEC Bank, a cincea banca din sistem dupa valoarea activelor (21,4 miliarde de lei la sfarsitul lunii septembrie 2011), are un capital social de peste un miliard de lei. In decembrie, Parlamentul a aprobat posibilitatea capitalizarii profitului CEC din anii anteriori, pentru a consolida capacitatea bancii de a sustine creditarea in economie, in conditiile in care bancile cu capital strain se confrunta cu limitari ale surselor de finantare.

  • Câţi bani pun deoparte românii şi cât de bine cunosc produsele financiare

    În cazul celeilalte jumătăţi a populaţiei se disting diferenţe între comportamentele de economisire, dintr-o perspectivă demografică, în funcţie de gradul de urbanizare. Locuitorii din mediul urban, cu excepţia Bucureştiului, declară că pun bani deoparte în mod constant, în timp ce bucureştenii economisesc mai rar, doar pentru lucruri importante şi investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RBS lansează un depozit promoţional cu dobândă crescătoare

    Aceste valori ale dobânzii sunt aferente ultimei săptămâni a depozitului. Dobânda se calculează zilnic, în funcţie de rata dobânzii aferente săptămânii respective.

    Produsul nu presupune comision de deschidere şi administrare şi poate fi constituit atât în lei, cât şi în euro, cu o sumă minimă de 1.500 lei, respectiv 500 euro. Depozitul este disponibil pentru persoane fizice, iar termenul de constituire este de 12 săptămâni (84 de zile).

    Oferta este valabilă până la data de 31 decembrie 2011.

    Clienţii care îşi retrag banii de la casierie în ziua de maturitate a depozitului beneficiază de un comision de retragere de 0%. În cazul retragerii banilor înainte de acest termen, ei nu pierd dobânda acumulată, excepţie făcând sumele retrase în primele şase zile ale depozitului.

    Depozitul se poate constitui în toate sucursalele RBS România sau apelând serviciul RBS Phone Banking, disponibil non-stop, pentru clienţii care şi-au dat acordul de acceptare a instrucţiunilor transmise prin telefon.

    RBS România, filiala grupului Royal Bank of Scotland, a încheiat primul semestru cu un profit net de 51 mil. lei, situându-se în topul celor mai profitabile bănci din România. RBS are prezenţă în 15 oraşe din ţară, prin intermediul a 28 de sucursale.

  • Cele două învăţături ale lui Mugur Isărescu pentru guvernanţi

    România are de acţionat în două planuri, spune Isărescu. În primul rând, România are nevoie să atragă capital şi investiţii. “E de analizat aici partea de politici fiscale în raport cu investitorii străini şi nivelul salariilor comparativ cu alte destinaţii investiţionale, dar nu sunt de neglijat nici unele dezavantaje competitive, precum infrastructura insuficientă sau percepţiile externe referitoare la birocraţie şi corupţie.”

    Potrivit Raportului Competitivităţii Globale pe 2011-2012 elaborat de Centrul pentru Competitivitate Globală si Performanţă al World Economic Forum, competitivitatea unei ţări este dată de setul de instituţii, politici si factori care determină nivelul productivităţii acesteia. Din această perspectivă, raportul arată că Elveţia îsi păstrează titlul de cea mai competitivă ţară din lume, graţie continuării unei puternice performanţe în afara ţării, iar Nordul şi Vestul Europei domină în top 10 (cu Suedia, Finlanda, Germania, Olanda, Danemarca şi Marea Britanie).

    Estonia şi Cehia rămân cele mai competitive ţări din Europa de Est, clasându-se pe locurile 33, respectiv 38, în timp ce România se plasează după Bulgaria (74), ocupând locul al 77-lea. Indicatorul la care România stă cel mai bine este mărimea pieţei, următoarele fiind educaţia superioară şi trainingul (locul 55) si uşurinţa în însuşirea tehnologiei (60). Cel mai prost stăm la gradul de sofisticare a afacerilor (102), instituţii (99), eficienţa pieţei de bunuri (96), inovaţie şi infrastructură (locul 95 în ambele cazuri).

    “Dacă ne uităm, de pildă, la Estonia, vedem că se plasează pe o poziţie mai slabă acolo unde stăm noi cel mai bine, adică la mărimea pieţei, în timp ce, în materie de sofisticare a afacerilor şi a inovaţiei, Estonia este cu zeci de locuri mai sus în top”, remarcă guvernatorul.

    În al doilea rând, România are nevoie de exporturi de bunuri şi servicii, mai ales în condiţiile în care criza economică accentuează competiţia globală, consideră Isărescu. “Cum ne situăm la acest capitol, pe plan european sau global? Sigur, vor spune probabil exportatorii, cursul de schimb este un factor important care influenţează competitivitatea exporturilor românesti, atât direct, cât si indirect. Dar cântăreşte acest factor mai mult decât calitatea produselor sau a serviciilor, lipsa caracterului inovator al afacerilor sau birocraţia?”

    Este timpul ca toate eforturile să se orienteze înspre creşterea competitivităţii, coroborată cu creşterea economisirii, investiţii în creştere economică şi nu în consum, apreciază Isărescu: în timp, aceste economii se vor duce nu în consum, ci în investiţii, iar apoi, odată cu creşterea economică, va apărea posibilitatea unei creşteri pe baze sănătoase a consumului. “Nu există decât o singură soluţie: să avem o strategie de dezvoltare, o perspectivă, o viziune – cu deficite rezonabile, sustenabile, care să poată fi finanţabile, să fie acoperite cu intrări de capital autonome sau mai puţin autonome – să asigurăm o creştere economică de durată, cu cât mai puţine suişuri si coborâşuri – o creştere care să ne dea posibilitatea să economism mai mult, fără să consumăm mai puţin.”

    În lumina acestei realităţi, “cred cu tărie că problema competitivităţii este vitală de acum înainte pentru viitorul pe termen mediu şi lung al României, dar şi al Europei. Esenţială este maniera în care fiecare va reusi să-şi găsească locul într-o piaţă funcţională, globală”, a conchis guvernatorul.

  • Cum vrea Volksbank să recâştige teren în România

    După doi ani de pauză, Volksbank România a anunţat că se repoziţionează ca bancă pentru clasa de mijloc şi IMM, reporneşte creditarea cu câteva produse simple şi lansează în premieră un plan de economii cu bonusuri anuale la dobândă şi alimentare automată a contului.

    Planul de Economii poate avea o scadenţă maximă de 5 ani. Începând din al doilea an, la aniversarea depozitului, Volksbank acordă un bonus între 7,5% şi 15% din dobânzi, în funcţie de maturitatea Planului de Economii. Dobânda oferită este de 7% în primul an, nivelul pentru anii următori urmând să fie actualizat la fiecare aniversare. Clienţii pot opta pentru alimentarea manuală sau automată, respectiv pentru stabilirea unei sume fixe ce va fi retrasă automat din contul curent în fiecare lună sau trimestrial sau pentru stabilirea unui prag minim al disponibilului din contul curent.

    “Lansarea Planului de Economii confirmă strategia de repoziţionare a Volksbank România ca bancă universală, care acordă egală atenţie atât activităţilor de economisire, cât şi celor de creditare”, a spus Lucian Cojocaru, vicepreşedinte al Volksbank România. “Pe zona de retail, Volksbank îşi propune să devină o ‘bancă de casă’ pentru clasa de mijloc. În sectorul companiilor, banca pune accent pe servicii oferite segmentului microîntreprinderilor şi IMM-urilor.” Repoziţionarea şi campania pentru susţinerea noii oferte de produse au costat 2 milioane de euro.

    Produsele de creditare oferite acum sunt overdraftul pe card de credit, creditul auto şi creditul CASA, care are scadenţă maximă la 30 de ani şi este destinat achiziţiei de imobile şi refinanţărilor de credite imobiliare. Suma maximă acordată în acest sens este de 250.000 de euro sau 1.000.000 de lei, dobânda este Euribor 3 luni + 5,45% la euro şi Robor 6 luni + 2,95%, iar avansul minim este de 20% din preţul de achiziţie/valoarea imobilului.

    Lucian Cojocaru, vicepreşedinte executiv al băncii responsabil cu activitatea de retail, a declarat pentru BUSINESS Magazin că nu vede un “potenţial strălucitor” al pieţei imobiliare, însă un credit de profil nu putea lipsi din ofertă, având în vedere că în perioada în care banca nu a mai dat credite, “am avut întrebări de la clienţi, tocmai pentru că avem o reputaţie în finanţări imobiliare”. Cojocaru a precizat că banca nu mai are în ofertă credite franci elveţieni. Cât priveşte restructurarea creditelor existente, vicepreşedintele Volksbank a spus că “de restructurat am restructurat destule credite până acum, ca toată lumea. Dar nu e o deosebire majoră între creditele în franci şi cele în euro; suferă cam la fel şi unele, şi celelalte, statistic vorbind.”

    Preşedintele Directoratului Volksbank, Johann Lurf, a anunţat la rândul său că acţionarii băncii vor majora capitalul cu 100-200 mil. euro în următoarele luni, conform solicitării BNR, la o zi după ce şeful Erste Group, Andreas Treichl, făcea cunoscut că BCR va beneficia la rândul său de o majorare de capital cu circa 100 mil. euro până la finele anului.

    Volksbank România, deţinută de Volksbank International AG, divizia est-europeană a grupului austriac Österreichische Volksbanken-AG, a avut profit de 1,3 mil. euro după primele opt luni ale anului, conform standardelor contabile internaţionale, în timp ce după standardele contabile româneşti a consemnat o pierdere de 9 mil. euro. La sfârşitul lui iulie, activele Volksbank România se ridicau la 4,8 miliarde de euro. Banca are acum 140 de sucursale, faţă de 182 la sfârşitul anului trecut.

  • Epoca plasmelor pe credit s-a dus. Ce urmează?

    Una dintre reflecţiile cele mai importante auzite săptămâna trecută la “Romania Financial Forum”, evenimentul organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR, i-a aparţinut guvernatorului Mugur Isărescu, când a sugerat că, deşi noi n-avem în spate un deceniu sau mai multe în care să ni se fi îmbunătăţit viaţa graţie stilului de viaţă bazat pe abundenţa creditului de consum, vom face şi noi ceea ce fac toţi europenii – nu ne vom mai supraîndatora, ni se va schimba mentalitatea, vom deveni economi (atât la nivel de stat, cât şi la nivel de individ) şi vom ajunge la o “educaţie a creditului” cu totul nouă.

    “Într-un fel, pentru noi acesta e un efect bun al crizei. Se va schimba modul de percepere a realităţii, vom deveni conştienţi că un credit de consum luat pe 20 de ani pentru o maşină pe care nici nu ajungi s-o foloseşti atât de mult timp e o absurditate”, a spus guvernatorul BNR, amintind în schimb modelul generaţiei sale, cea care pleca în viaţă “de la lingură şi farfurie” şi nu avea de unde să se împrumute pe zeci de ani nici pentru locuinţă, nemaivorbind de televizoare sau frigidere.

    Îndemnul la moderaţie şi prudenţă în locul “plasmelor pe credit” îl cunoaştem bine de ceva vreme, cu tot cu pandantul său – îndemnul la economisire. În primăvară, Nicolae Dănilă, membru al CA al BNR, îşi construia un întreg expozeu pe ideea că stimularea economisirii interne este esenţială în cazul României, pentru că poate reduce dependenţa de capitalul străin în perioada urmatoare, în care este nevoie de finanţarea unui volum mare de investiţii. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, a explicat decizia recentă de menţinere a dobânzii de politică monetară (într-o perioadă în care băncii centrale i se cere să scadă dobânda, ca să stimuleze creditarea) tocmai prin intenţia de a stimula economisirea, prin dobânzi rezonabile la depozite. Iar BERD pleda încă de anul trecut pentru ca ţările din Est să-şi dezvolte economisirea, bursele locale şi o bază internă de capital, necesare într-o perioadă în care investiţiile străine şi accesul la capitalul străin scad din cauza crizei.

    Dincolo însă de aceste raţiuni, rămâne greu de promovat moderaţia în accesul la credit pentru o populaţie care, spre deosebire de cele din ţările zonei euro, nu numai că nu are în spate un deceniu sau mai multe de prosperitate pe credit, dar are încă vie amintirea mai multor decenii de sărăcie cruntă, din care pe unii i-a scos abia valul de credite de consum şi ipotecare revărsat în ţară după 2005. Acest trecut specific a explicat şi frenezia deosebită a creditării la noi, ca şi faptul că dorinţa de a intra în posesia unei maşini sau a unei case au fost (şi rămân) mai puternice decât dorinţa de informare; un studiu recent al GfK citat de Asociaţia Română a Băncilor susţine că numai 43% dintre clienţii băncilor compară ofertele înainte de a cumpăra un produs financiar şi numai 41% citesc contractul în întregime.

    Aşa se explică atât creşterea în continuare a creditelor neperformante (la finele lui august existau peste 700.000 de restanţieri şi peste un milion de restanţe în valoare totală de aproape 19 mld. lei), ca şi reflecţia lui Mugur Isărescu, care crede că o civilizaţie a creditului se va construi la noi aproape la fel cu civilizaţia rutieră, unde “e nevoie de sute de accidente cu costuri enorme pentru ca oamenii să înveţe să conducă prudent şi să dispară vandalismul de pe şoselele noastre”.

    Dar este amintirea de către Isărescu a “lingurii” o sugestie că ar trebui să ne întoarcem la modelul de viaţă al generaţiilor trecute? Nu, răspunde viceguvernatorul BNR Cristian Popa, ci la un echilibru: nu numai BNR, ci şi autorităţile UE vor emite în următoarea perioadă reglementări de protejare a clienţilor bancari expuşi riscului valutar, iar băncile trebuie să înţeleagă că nu se pot da credite pe termen lung cu resurse pe termen scurt, adică aşa cum a funcţionat până acum modelul lor de finanţare.

    Credite imobiliare pe 30-40 de ani se vor putea lua în continuare, însă nu ele ar urma să fie o ţintă predilectă pentru o bancă în căutare de plasamente pentru resursele sale: Popa recomandă băncilor să treacă de la modelul pe bază de reţele extinse şi produse standardizate pentru populaţie, care implică un grad mai redus de evaluare a riscului, spre unul orientat spre finanţarea economiei reale, a companiilor cu proiecte viabile.

    La schimbarea modelului de la finanţarea populaţiei spre cea a companiilor ar urma să se adauge, conform lui Valentin Ionescu, directorul general al BVB, o creştere a finanţărilor prin bursă, ţinând cont că în România, ponderea finanţărilor prin piaţa de capital pentru companii e de abia 1-2%, faţă de 40% în UE.

    O raţiune suplimentară de a întări reglementarea pieţei creditului a oferit-o George Mucibabici, preşedintele firmei de audit şi consultanţă Deloitte România, spunând că băncile au transferat asupra unei clientele puţin educate în materie financiară costul riscului valutar şi cel al dobânzilor, oferind cu precădere împrumuturi în valută şi cu dobânzi variabile – ceea ce în final s-a întors tot împotriva lor, prin creditele neperformante.

    Pentru Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank România, problema acestora din urmă e îngrijorătoare, pentru că face neatractive activele bancare din România (“lumea se întreabă cum rezistă o piaţă cu credite neperformante de 14%, poate 17%), iar băncile îşi pot recupera greu banii din vânzarea garanţiilor, atât din cauza procedurilor legale greoaie, cât şi din cauza faptului că nu există cerere pentru ferme, fabrici sau apartamente, adică pentru garanţiile aduse de clienţi.