BusinessMagazin

Tag: economie

  • Avertismentul Băncii Mondiale: războiul Israel-Hamas ar putea da o grea lovitură economiei lumii

    Ajay Banga, preşedintele Grupului Băncii Mondial, avertizează că războiul Israel-Hamas ar putea da o grea lovitură economiei mondiale.

    Războiul dintre Israel şi Hamas ar putea da o lovitură „gravă” dezvoltării economice în întreaga lume, a spus preşedintele Băncii Mondiale, potrivit Sky News.

    Este risc de daune economice „grave” la nivel global, avertizează şeful Băncii Mondiale.

    „Cred că suntem într-un moment foarte periculos”, a declarat Ajay Banga la o conferinţă a investitorilor din Arabia Saudită.

    Războiul a lovit deja economia Israelului, determinând Banca Israelului să reducă prognozele de creştere.

  • Care este ţara europeană ce va depăşi Japonia ca a treia economie ca mărime de pe glob, ajutată de scăderea yenului în raport cu euro şi dolarul

    Potrivit analiştilor, Germania va depăşi Japonia ca a treia economie a planetei, ajutată de scăderea yenului în raport cu dolarul şi euro, scrie Bloomberg.

    Cele mai recente proiecţii ale Fondului Monetar Internaţional estimează produsul intern brut al Germaniei la 4.430 de miliarde de dolari în acest an, faţă de 4.230 de miliarde de dolari pentru Japonia.

    Proiecţiile vin în condiţiile în care yenul se clatină aproape de pragul de 160 de unităţi per euro, rămânând la o mică distanţă de minimul ultimilor 33 de ani faţă de dolar, care a declanşat o a doua rundă de intervenţii valutare în octombrie anul trecut. Euro a atins ultima dată valoarea de 160 de yeni în august 2008.

    Slăbiciunea yenului a fost cauzată în mare parte de diferenţele fundamentale în politica monetară. Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană au majorat ratele dobânzilor de la minimele pandemice pentru a combate inflaţia, în timp ce Banca Japoniei a rămas în modul de stimulare, încercând să alimenteze creşterea preţurilor.

    În timp ce se aşteaptă ca Fed şi BCE să menţină ratele neschimbate în cadrul următoarelor şedinţe, aşteptările conform cărora costurile de împrumut vor rămâne mai mult timp la un nivel mai ridicat sunt de natură să menţină presiunea asupra yenului. BOJ se reuneşte săptămâna viitoare, pe fondul speculaţiilor privind o posibilă modificare a controlului pe care îl exercită asupra randamentelor obligaţiunilor, dar se aşteaptă ca încetarea ratei negative a dobânzii să nu aibă loc decât anul viitor.

    „Este adevărat că potenţialul de creştere al Japoniei a rămas cu mult în urmă”, a declarat marţi ministrul japonez al economiei, Yasutoshi Nishimura, întrebat despre proiecţiile FMI. „Am dori să recâştigăm terenul pierdut în ultimii 20 sau 30 de ani. Vrem să realizăm acest lucru prin măsuri ample şi bine elaborate”.

    De asemenea, cifrele FMI arată că germanii se simt probabil mult mai bine decât japonezii în ceea ce priveşte nivelul de trai. Produsul intern brut mediu pe persoană în Germania este estimat la 52.824 de dolari, faţă de 33.950 de dolari în Japonia.

  • Raport dezastruos al Băncii Mondiale despre situaţia economică şi socială: Avem doar un pospai de dezvoltare, însă în masă critică evoluţia nu se vede. România este părăsită de cei mai buni oameni, iar rata sărăciei rămâne cea mai ridicată din UE

    ♦ Raportul Băncii Mondiale pune accentul pe probleme legate de pregătirea viitoarei forţe de muncă, de îmbătrânirea populaţiei, de o slabă calitate a administraţiei locale, a sistemului de sănătate şi a celui financiar ♦ După 33 de ani de la Revoluţie, constatările amare ale Băncii Mondiale sunt un mare semn de întrebare cu privire la dezvoltarea viitoare a României.

    La 33 de ani după Revoluţie, după investiţii străine de 100 mld. euro şi cu o creştere a PIB-ului de 10 ori, România, ţară UE de 16 ani şi NATO de 19 ani, este părăsită de cei mai buni oameni, are un sistem de educaţie care nu pregăteşte viitoarea forţă de muncă, un sistem financiar insuficient dezvoltat, nu sprijină suficient mediul privat, iar rata sărăciei rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

    Criticile şi constatările sunt făcute de una dintre instituţiile financiare interna­ţionale cu o reputaţie renumită, care nu pot fi puse la îndoială, instituţie care a ghidat paşii României în evoluţia din ultimii ani: Banca Mondială, care a intervenit în toate aspectele economiei, a încurajat privatizarea companiilor de stat, a finanţat şcoli şi a cerut reforme în aproape toate sectoarele economiei. După 33 de ani de la Revoluţie, constatările sale amare sunt un mare semn de întrebare cu privire la dezvoltarea viitoare a României.

    Aşadar, raportul Băncii Mondiale susţine că, în continuare, principalele constrângeri care împiedică creşterea productivităţii şi prestarea serviciilor publice sunt legate de guvernanţă şi de calitatea instituţiilor.

    Migraţia, caracteristicile de bază ale pieţei muncii şi deficitele de competenţe afectează cantitatea, calitatea şi productivitatea forţei de muncă.

    „Întrucât românii care emigrează sunt de obicei mai tineri şi cu un nivel de educaţie mai ridicat decât populaţia rămasă, societatea românească îmbătrâneşte şi suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume.“

     

    Principalele probleme identificate de Banca Mondială:

    ► Rata sărăciei rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană

    ► Inegalitatea rămâne ridicată

    ► Deficit de angajaţi calificaţi şi fricţiuni pe piaţa muncii

    ► Îmbătrânirea populaţiei

    ► Instituţii insuficient dezvoltate

    ► Un sector financiar insuficient dezvoltat

    ► Un mediu de afaceri sprijinit insuficient.

  • Bancherii şi guvernanţii, către antreprenori: Să obţineţi cât mai mult profit şi să investiţi şi în resursele umane! Economia este rezilientă, iar antreprenorii au făcut faţă provocărilor. Creşterea educaţiei economice şi financiare are un rol important în rezilienţa mediului economic

    ♦ Deosebirea dintre un antreprenor educat financiar şi un antreprenor care nu dispune de această educaţie financiară este că cel educat financiar face ca banii să lucreze pentru el, devenind independent financiar, pe când antreprenorul fără educaţie financiară munceşte pentru bani şi devine dependent financiar ♦ Există o percepţie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanţare sunt creditul acţionar şi creditul comercial, însă acestea sunt capcane, care pot fi o soluţie pe termen scurt ♦ Sistemul financiar-bancar poate acorda un suport preţios dezvoltării activităţii antreprenoriale din România, reiese din dezbaterile de la conferinţa de prezentare a proiectului privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor.

    Economia românească este rezilientă şi antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum. Iar educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei de prezentare a proiectului privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România, derulată ieri la BNR.

    Educaţia financiară a antreprenorilor din România a fost tema care i-a adus ieri la aceeaşi masă pe bancheri de la BNR şi de la Asociaţia Română a Băncilor (ARB), reprezentanţi ai guvernului, reprezentanţi ai mediului academic, alături de reprezentanţi ai mediului de business.

    „Este foarte important să înţelegem că educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. În condiţiile unui mediu economic, politic, extern foarte complex, România demonstrează că este la al treilea an de creştere economică şi există o stabilitate a sistemului financiar. Acest lucru este posbil pentru că economia românească este rezilientă, pentru că antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum. Vă urez să obţineţi cât mai mult profit şi să investiţi acest profit şi în resursele dvs. umane, care vă fac să menţineţi aceste businessuri!“, a declarat ieri Bogdan Neacşu, preşedintele ARB.

    El susţine că acum este o situaţie total diferită faţă de cea existentă în urmă cu 15 ani, când a apărut criza financiară şi economică mondială. „O spun prin prisma experienţei pe care am trăit-o şi în 2008-2010 când întâlneam antrepenorii care pur şi simplu puneau cheile pe masă, lucru pe care nu îl mai întâlnim astăzi. Dimpotrivă, acum vedem antreprenori care fac eforturi – şi nu spun eforturi în sens de supravieţuire – fac eforturi pentru a găsi noi posibilităţi de a dezvolta afecerea lor, ceea ce înseamnă un nivel de educaţie sporit faţă de acele momente. Lucrurile acestea ne fac să fim mai ambiţioşi şi încrezători în faptul că ceea ce facem şi prin acest program ne va duce şi spre acest deziderat de a asigura un mediu al antreprenorilor rezilient şi care să privească în continuu dezvoltarea. Acest lucru înseamnă evident resurse financiare pe care şi antreprenorii trebuie să le aloce pentru aşa ceva.“

    Două dintre vulnerabilităţile structurale cu care se confruntă stabilitatea financiară din România – gradul foarte scăzut de intermediere financiară şi nivelul necorespunzător al sănătăţii financiare a firmelor ñ pot fi asociate, într-o bună măsură, nivelului modest de educaţie financiară a antreprenorilor, după cum a spusEugen Nicolăescu, viceguvernator al BNR.

    „Unul dintre marile dezavantaje pentru antreprenorii români este că nu au la îndemână cunoştinţe şi/sau informaţii esenţiale cu privire la instrumentele şi soluţiile care le pot face afacerile mai eficiente, inovative, mai uşor adaptabile. Într-un cadru concurenţial atât de intens precum cel din prezent, astfel de elemente pot face diferenţa între menţinerea unei firme pe piaţă şi dispariţia acesteia, între continuarea activităţii la un nivel de subzistenţă şi dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin extinderea pe pieţe regionale şi internaţionale“, a completat reprezentantul BNR.

    Antreprenorii sunt cei care pot planifica astăzi ziua de mâine, dar care au şi puterea să o construiască. Iar talentul şi imaginaţia antreprenorilor români au fost de nenumărate ori confirmate de poveştile de succes care au surprins atât pieţele interne, cât şi pe cele externe, aminteşte Nicolăescu.

    Educaţia financiară trebuie susţinută, dar oamenii de afaceri au nevoie de aceeaşi implicare şi din partea statului, mai ales în ceea ce priveşte morile de vânt cu care se luptă antreprenorii zilnic, respectiv infrastructura digitală, digitalizarea serviciilor publice.

    Pe de altă parte, există o percepţie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanţare sunt creditul acţionar şi creditul comercial. Însă, acestea sunt capcane, care pot fi o soluţie pe termen scurt, conform discuţiilor din cadrul conferinţei.

     

    Eugen Nicolăescu,  viceguvernator al BNR

    ► Economiştii studiază fenomenul antreprenoriatului de peste un secol şi au arătat că marile îmbunătăţiri la nivelul societăţii sunt datorate spiritului creator, curajului şi flerului antreprenorilor.

    ► Antreprenorii sunt cei care pot planifica astăzi ziua de mâine, dar care au şi puterea să o construiască. Antreprenorii sunt în viziunea noastră foarte importanţi.

    ► Talentul şi imaginaţia antreprenorilor români au fost de nenumarate ori confirmate de poveştile de succes care au surprins atât intern, cât şi pe pieţele externe.

    ► Proiectul „Antreprenoriat de top“ este foarte ambiţios.  Am încredere că vom reuşi dacă vom colabora şi dacă vom acţiona împreună.

    ► Proiectul „Antreprenoriat de top“ este gândit şi se va derula pe patru direcţii. O direcţie este creşterea alfabetizării financiare a firmelor prin dezvoltarea cunoştinţelor financiare, îmbnătăţirea comportamentului financiar, dar şi prin ameliorarea atitudinii financiare. Un sondaj recent al OECD din 2022 arată că în România numai 59% din firmele analizate au declarat că au încredere să apeleze la bănci sau la alte instituţii similare. O a doua direcţie a proiectului pune accentul pe creşterea incluziunii financiare în rândul companiilor. Direcţia a treia vizează utilizarea mai amplă a produselor şi serviciilor financiare. A patra direcţie a proiectului vizează îmbunătăţirea nivelului de digitalizare a activităţii financiare şi de afaceri.

    ► Analizele efectuate de BNR arată că pe lângă exemplele de urmat există oportunitatea de a îmbunătăţi educaţia financiară a antreprenorilor şi de a promova companiile cu capital autohton care s-au dovedit competitive.

    ► Creşterea educaţiei financiare este un proiect comun. Este importantă şi necesară conştientizarea vulnerabilităţilor pentru a îmbunătăţi comportamentele.

    ► Două din vulnerabilităţile structurale cu care se confruntă stabilitatea financiară din România, respectiv gradul foarte scăzut de intermediere financiară şi nivelul necorespunzător al sănătăţii financiare a firmelor, aceste vulnerabilităţi pot fi asociate în bună măsură nivelului modest de educaţie financiară a antreprenorilor.

    ► Sondaje recente ale OECD privind alfabetizarea financiară a IMM-urilor arată că deşi ne plasăm în multe privinţe peste media ţărilor din regiune nivelul educaţiei financiare din România rămâne scăzut faţă de nivelul european. În acest context, unul din marile dezavantaje ale antreprenorilor români este că nu au la îndemână cunoştiinţe şi/sau informaţii esenţiale privind instrumentele şi soluţiile care le pot face afacerile mai eficiente, inovative, mai uşor adaptatbile.

    ► Într-un cadrul concurenţial atât de intens ca cel din prezent, astfel de elemente pot face diferenţa între menţinerea unei firme pe piaţă sau dispariţia ei, între continuarea activităţii la nivel de subzisenţă sau dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin extinderea pe pieţe regionale şi internaţionale.

    ► Proiectul privind antreprenorii propune dezvoltarea educaţiei economice şi financiare a antreprenorilor într-o manieră corerentă cu cea din UE şi OECD. Aderarea României la OECD este unul din obiectivele strategice ale României. Procesul aderării prespupune şi consolidarea educaţiei financiare a antreprenorilor

     

    Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)

    ► Este foarte important să înţelegem că educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. În condiţiile unui mediu economic, politic, extern foarte complex, România demonstrează că este la al treilea an de creştere economică – şi cred că mulţi nu se aşteptau să se înregistreze aceste rezultate – şi există o stabilitate a sistemului financiar.

    ► Solvabilitatea sistemului bancar este peste 22%, lichiditatea în sistemul bancar este foarte bună, nivelul ratei de neperformanţă este pe un trend descrescător, fiind sub sub 3%. Acest lucru este posibil pentru că economia românească este rezilientă, pentru că antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum.

    ► Acum este o situaţie total diferită faţă de cea existentă în urmă cu 15 ani, când a apărut criza financiară şi economică mondială. O spun prin prisma experienţei pe care am trăit-o şi în 2008-2010 când întâlneam antrepenorii care pur şi simplu puneau cheile pe masă, lucru pe care nu îl mai întâlnim astăzi. Dimpotrivă, acum vedem antreprenori care fac eforturi – şi nu spun eforturi în sens de supravieţuire – fac eforturi pentru a găsi noi posibilităţi de a dezvolta afacerea lor, ceea ce înseamnă un nivel de educaţie sporit faţă de acele momente. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă implicare în tot ceea ce înseamnă adoptarea principiilor de analiză financiară, de studii economice, dar şi maniera în care se translatează toate aceste lucruri la nivel de management al antreprenorilor.

    ► Lucrurile acestea ne fac să fim mai ambiţioşi şi încrezători în faptul că ceea ce facem şi prin acest program ne va duce şi spre acest deziderat de a asigura un mediu al antreprenorilor rezilient şi care să privească în continuu dezvoltarea. Acest lucru înseamnă evident resurse financiare pe care şi antreprenorii trebuie să le aloce pentru aşa ceva.

    ► Probabil că în anumite zone suntem la început în ceea ce priveşte nivelul de înţelegere apropo de traininguri şi de programe de specializare a personalului.

    ► Pot să vă spun că din experienţa din zona bancară, ARB realizează astfel de programe pentru a ne educa propriii angajaţi. Acum înţeleg că avem o temă în plus pentru a dezvolta acest program. De ce? Pentru că noi considerăm că acest rol de consiliere în faţa antreprenorilor şi în faţa luării unei decizii de finanţare este unul foarte, foarte important.

    ► Şi ne face să credem că este bine să investim în primul rând în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea propriului personal, dar şi în ceea ce înseamnă dezvoltarea antreprenorului care stă în faţa noastră şi încearcă să acceseze tot felul de programe şi servicii bancare.

    ► Sunt foarte pozitiv că acest program îşi va atinge obiectivele, dar acest lucru nu se poate fără o implicare a noastră indiferent de cine vorbim ñ că vorbim de mediul bancar, că vorbim de BNR, dar şi celelalte medii academice, dar şi antreprenorii care ne-am bucura să adere în mare măsură la aceste programe pentru că nu fac altceva decât să sprijine dezvoltarea economiei româneşti în continuare.

     

    Lucian-Ioan Rus, secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului:

    ► Educaţia financiară s-a conturat în ultimul deceniu ca o necesitate din ce în ce mai acută, mai ales la nivelul societăţilor aflate în curs de dezvoltare.

    ► Fie că discutăm la nivel individual sau antreprenorial, toate demersurile de îmbunătăţire a nivelului de înţelegere a produselor financiare, conceptelor şi riscurilor cu scopul de instruire şi formare trebuie susţinute şi încurajate.

    ► La nivelul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în cadrul procesului de optimizare a accesării PNRR, a fondurilor europene şi fondurilor guvernamentale dedicate sprijinirii înfiinţării şi dezvoltării

    ► IMM-urilor, pe lângă susţinerea tuturor procedurilor şi reformelor necesare îndeplinirii jaloanelor asumate, avem în 2023 noi ediţii pilot ale programelor comerţ şi servicii şi microindustrializare care au ca obiectiv susţinerea investiţiilor, creşterea competitivităţii IMM-urilor în aceste sectoare precum şi încurajarea digitalizării, transformării verzi a acestora, respectiv promovarea producţiei interne a conceptului Fabricat în România.

    ► Prin intermediul proiectului SIPOCA 716 se dezvoltă platforma digitală a IMM-urilor, platforma IMM Mentor. Primul pilon al acesteia are componenşa de educaţie şi de formare antreprenorială.

     

    Florian Neagu, director, Direcţia stabilitate financiară, BNR

    ► La programele cu finanţare de la stat se observă că sprijinul autorităţilor este substanţial, însă sprijinul trebuie să fie ţintit pentru că dacă încerci să ajuţi pe toata lumea – aşa cum ne arată nouă cifrele în România că se întâmplă – exista riscul să risipeşti resursele care şi aşa sunt limitate.

    ► Când ne uităm la modul în care au fost sprijinite prin programe guvernamentale firmele din România vedem că toate sectoarele au primit bani, industrie, comerţ, turism, servicii. Absolut toată lumea a primit resurse şi eficienţa lor poate ridica unele semne de întrebare.

    ► Atunci când nu există politici economice ale autorităţilor care să orienteze resursele financiare către acele domenii considerate critice sau care să reprezinte viziunea de dezvoltare a ţării atunci exista acest risc de a-ajuta pe toata lumea, iar în final – mai ales în cazul României, care are resurse financiare limitate, fiind singura ţară din UE în procedură de deficit bugetar excesiv -, există acest risc ca resursele să fie subutilizate.

     

    Florin Jianu, presedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

    ► Experienţa antreprenorială este de peste 20 de ani. Este bine, dar şi mai puţin bine. Dacă ne uităm la cum arată antreprenoriatul pe alte pieţe dinamica este mult mai mare, companiile sunt făcute, puse pe burse, listate şi duse mai departe.

    ► Educaţia financiară, atât în rândul antreprenorilor, angajaţilor, cât şi în rândul populaţiei cred că este cheia reuşitei unei societăţi.

    ► Antreprenorii români acţionează la nivel local, nici măcar la nivel regional sau naţional. Circa 98% dintre companiile din România nu investesc niciun leu în ceea ce înseamnă activităţile de training, de susţinere a exportului. Aici, Ministerul Economiei ar trebui să vină cu soluţii de echilibrare a acestei situaţii pentru că este cvasi de înţeles, în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii este mai greu să ţină pasul cu modificările sau de a realiza şi alte tipuri de activităţi.

    ► Profilul antreprenorului român arată că în marea majoritate sunt bărbaţi, cu o vârstă medie de 50 de ani, ceea ce ar trebui să ne spună câteva lucruri cu privire la nivelul de educaţie, la felul în care provoacă riscurile, felul în care integrează cercetarea, inovarea, digitalizarea în modul în care lucrează în propriile companii. Este un lucru pozitiv privind studiile, faptul că este inginer în marea majoritate a cazurilor. În opinia mea inginerii schimbă lumea şi am văzut că au o minte aşezată şi contribuie la valoare adăugată a acestei lumi.

    ► Ultima calitate din profilul antreprenorului este faptul că este conservator. Poate fi bună sau mai puţin bună.

    ► Întreprinzătorii sunt preocupaţi de ceea ce înseamnă inflaţia, scăderea cererii interne în acest an versus incertitudinile evoluţiilor viitoare. Cred că trebuie să lucrăm puţin la încredere pentru că doi din 10 întreprinzători consideră evoluţiile viitoare ca fiind pozitive. Am avut ani în care treceam de jumătate privind încrederea.

     

    Repere ale educaţiei financiare a antreprenorilor din România

    Gabriela Folcut, director executiv, ARB

    ► În România gradul de intermediere financiară este de 25,5% calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, fiind la mai puţin de o treime de media europeană de 89%. Din păcate, gradul de intermediere financiară a scăzut în ultimii 13 ani cu 15 puncte procentuale. Această scădere evident că are ca influenţă creşterea PIB şi s-a întâmplat în pofida faptului că la nivel de sold creditul neguvernamental a crescut şi  s-a înregistrat o viteză foarte mare de reînnoire a creditelor noi.

    ► În perioada ianuarie 2020 – iulie 2023 volumul de credite noi acordate de băncile din România populaţiei şi companiilor s-a cifrat la aproape 400 mld. lei, în creştere cu 5 puncte procentuale peste nivelul soldului creditului neguvernamental de la luna iulie 2023.

    ► Practic în trei ani şi jumătate am asistat la credite noi echivalente cu soldul creditului neguvernamental.

    ► Însă, pentru a analiza evoluţia creditării trebuie să avem în vedere factorii care influenţează acest aspect şi pornim de la situaţia economică în plan naţional şi în plan internaţional, implicit situaţia războiului din Ucraina, stabilitatea sistemului bancar, lichiditatea şi rata de neperformanţă. Între factorii care urmează sunt evident cadrul legislativ şi de reglementare, avem în vedere totodată şi resursele, maturitatea resurselor atrase care sunt ulterior intermediate în activitatea de creditare, nivelul inflaţiei, al dobânzilor şi evoluţia cursului de schimb, digitalizarea versus birocraţia. În continuare sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite şi pe această zonă. Am lăsat intenţionat la final cei doi factori care ne preocupă în discuţia de astăzi, unul este capacitatea clienţilor de a se împrumuta, aici vorbim de persoane fizice şi de persoane juridice, şi educaţia financiară.

     

    Daniela Bodîrcă, preşedinte Asociaţia Societăţilor Financiare din România

    ► Există o percepţie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanţare sunt creditul acţionar şi creditul comercial. Acestea sunt capcane, care pot fi o soluţie pe termen scurt, dar pentru o creştere sutenabilă şi pentru rezilienţă aceste singure surse pot să ducă compania într-un impas. Iar antreprenorul, dacă a pus resurse şi chiar propria viaţă în acea afacere, poate să piardă peste noapte totul.

    ►  Un antreprenor educat are o perspectivă diferită asupra surselor prin care îşi poate seta compania, dezvolta compania, extinde compania.

    ► Credem că există o corelaţie directă între educaţia financiară şi nivelul de intermediere financiară.

    ► În acest sens, acest proiect în care credem, aduce element de noutate în plus faţă de eforturile care s-au făcut în mediul public şi privat în ultimiii 10-15 ani, în sensul în care pentru acest subiect sunt puse la comun resurse într-o manieră eficientă.

    ► Se are în vedere o abordare la nivel naţional cu accentuarea acelor zone care trebuie tratate. Vor fi puse împreună elementele din zona academică cu cele din zona de acţiune concretă, inclusiv mediul financiar-bancar, iar împreună ne vom prezenta în faţa jucătorilor din economie, cu precădere antreprenori români, cu un mesaj de sprijin, de ajutor în a creşte nivelul de educaţie pentru că noi credem profund că prin educaţia financiară.

     

    Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM

    ► Ce sistem îşi poate lua rolul de a face această educaţie financiară a antreprenorilor? Eu am ajuns la concluzia după patru ani în care economia României şi economia mondială s-a confruntat cu pandemie şi război că rolul cel mai important îl are sistemul financiar-bancar.

    ► Noi am început în 2019 şi una din şapte firme era bancabilă. Am închis anul 2022 cu una din două firme bancabile. La sfârşitul anului 2019, începutul anului 2020, 25% dintre IMM-uri apelau la creditul bancar, restul se autofinanţau sau mergeau pe creditul furnizor.

    ► Am închis programul IMM Invest anul trecut cu 52% dintre IMM-uri care accesează creditul bancar.

    ► Antreprenorul cu educaţie financiară face că banii să lucreze pentru el, pe când antreprenorul fără educaţie financiară munceşte pentru bani. Diferenţa dintre cei doi este că primul devine independent financiar, iar cel care nu dispune de educaţie financiară munceşte pentru bani şi devine dependent financiar.

    ► În această perioadă mediul bancar a contribuit foarte mult la educarea financiară. La sfârşitul anului 2019, din total credit pe sistemul naţional, trei pătrimi era creditul furnizor, doar o pătrime era creditul bancarAnul trecut în România erau 34% firme cu capital negativ, în anul 2019 procentul era undeva la 42-43%. La sfârşitul anului 2022, practic din total credit, 50% este credit bancar, 50% este credit comercial. Toate acestea au dus la un impact pozitiv în economie.

    ► Pe IMM Invest, 1 leu garantat de statul român a adus în economie taxe, contribuţii şi impozite de 12 lei. Prin această educaţie financiară, România poate să reuşească să închidă anul cu cea mai mare creştere economică, 2,2%, faţă de Ungaria care are scădere 0,3%, Polonia 2,1% şi Zona Euro care este undeva la 1,3%, iar pentru anul viitor prognoza FMI este de o creştere economică de 3,8%, Polonia şi Cehia undeva până în 2%, iar Zona Euro undeva la 1,7%.

     

    Cosmin Cosma, preşedinte, Asociaţia Română de Fintech

    ► Reprezint Asociaţia Română de Fintech, prin urmare reprezint o asociaţie de antreprenori. Noi, antreprenorii, avem trei caracteristici pe care trebuie să le aveţi în vedere atunci când interacţionaţi cu noi. Suntem foarte pragmatici. Discutăm de un duş rece atunci când vorbim de acest raport DESI (Digital Economy and Society Index), dar cel mai mare duş rece este atunci când numeri actele de care ai nevoie ca să iei un credit la IMM Invest şi cât anume trebuie să printezi pentru acel IMM Invest. O altă caracteristică pe care o avem noi este că suntem încrezători, avem credinţă în viitor şi nu ne plângem. Cea de-a treia caracteristică pe care o avem este aceea că suntem contrarieni, disruptivi. Acest lucru înseamnă că de fapt noi vedem aici că problema nu este educaţia financiară sau educaţia de digitalizare. Este ca şi cum te-ai duce într-un sat şi ai spune că oamenii aceştia nu ştiu să cureţe portocale.

    ► În raportul acesta DESI de pe 2022 sunt două lucruri care ne trag cel mai mult în jos, respectiv integrarea tehnologiilor digitale, unde doar 17% dintre IMM-uri schimbă electronic date între ele sau cu băncile, pentru că nu avem infrastructura unui asemenea schimb de date, iar al doilea element care ne duce mai jos decât Bulgaria şi Grecia sunt serviciile publice digitale.

    ► Dacă noi discutăm acum despre digitalizarea sistemului de afaceri din România, în momentul acesta băncile au făcut un progres major prin directiva europeană de plăţi şi oferă interfeţe de open banking.

     

    Emanuela Savu, director general, Institutul Bancar Român

    ► În contextul digitalizării activităţii din sistemul financiar-bancar, profesioniştii din bănci vor trebui să deţină noi competenţe digitale, să se readapteze continuu la mediul în schimbare.

    ► În acest sens IBR organizează seminarii cu tematici noi încă din pandemie, seminarii şi conferinţe online. Pot să participe toţi profesioniştii din toată ţara pe teme precum cyber security, digitalizarea, inteligenţă artificială şi machine learning, digital finance, ESG, green finance.

    ► Misiunea Institutului Bancar Român este sprijinirea comunităţii financiar-bancare cu programe de training specializat în scopul creşterii competenţelor profesionale ale resursei umane din acest sector de activitate cu impact direct asupra profitabilităţii industriei, îmbunătăţirii relaţiei bancă-client şi a creşterii gradului de intermediere financiară şi a nivelului de incluziune financiară în România.

     

    Ioan Deac, preşedinte, Compa Sibiu

    ► Referitor la promovarea firmelor de succes din România şi nu numai, aş vrea să vă spun de la început că eu sunt reprezentantul unei firme mari. Compa Sibiu este o firmă cu 2.000 de salariaţi aproximativ, o firmă cu istorie extraordinară, a trecut prin toate evenimentele importante din istoria României.

    ► Din păcate firmele mari nu sunt promovate. Noi nu beneficiem niciodată foarte clar de programele guvernamentale care se pun în practică. Toată lumea se concentrează pe firme mici şi mijlocii, IMM-uri. Cred că o firmă mare cum este Compa Sibiu ar trebui şi ea să intre în acelaşi mod de promovare pentru că noi ca firmă mare suntem şi putem fi un pol de dezvoltare foarte serios în regiunea în care lucrăm, dat fiind faptul că noi lucrăm cu foarte multe IMM-uri pe care le ajutăm prin prisma contractelor şi relaţiilor de afaceri pe care le avem să progreseze.

    ► Eu nu zic să fim protejaţi, nu pretindem nimic în plus de la guvernanţi, noi zicem să fim trataţi la fel ca toată lumea. Din păcate nu suntem trataţi în acelaşi mod.

    ► Cred că suntem la fel de importanţi ca IMM-urile pentru că 2.000 de salariaţi înseamnă 2.000 de familii pe care noi le gestionăm.

    ► Mi-aş dori să se înţeleagă faptul că eu care lucrez în domeniul auto sunt la fel de important pentru economia românească ca şi cei care lucrează în domeniul construcţiilor, în domeniul IT. Este important ca anumite domenii să rămână favorizată, dar nu o viaţă întreagă.

    ► Nu consider corect ca în construcţii să se impoziteze într-un fel şi în industria auto în alt fel.

    ► Mi-aş dori foarte mult să fim trataţi corecţi pentru că nu poţi fi la fel de competitiv dacă tu eşti tratat într-un fel, iar alţii sunt trataţi altfel. Aş ruga pe această cale, pentru că sunt în mijlocul oamenilor de valoare din domeniul finanţelor din România, aş ruga BNR pentru că este o instituţie de importanţă capitală pentru ţara noastră să se implice c-t poate mai mult în a sfătui instituţiile de decizie din România pentru a se lua măsurile cele mai corecte. Degeaba ne împovărează pe noi cei care suntem firme mari, în modul acesta nu ne ajută să progressăm şi ne afectează într-un mod deosebit.

     

    Radu Ciobanu, conf. univ. dr. Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE

    ► Nu poţi să îţi finanţezi anumite nevoi pe termen lung, nevoia de investiţie, printr-o resursă pe termen scurt, un credit pe termen scurt pe care poţi să îl accesezi mai repede. Eşti educat financiar, ştii că trebuie să accesezi un credit, dar abilitatea este cea care îţi spune pentru ce trebuie să-l foloseşti.

    ► Totodată, vorbim despre necesitatea ca această abilitate financiară să se formeze în rândul antreprenorilor din România, lucru care este dificil pentru că înseamnă mentorat care trebuie făcut cu anumiţi antreprenori tineri de către antreprenorii care au trecut prin anumite provocări când au dus businessurile lor la următorul nivel.

    ► În momentul de faţă trăim într-un mediu de afaceri din ce în ce mai complex, ceea ce înseamnă că şi competenţele pe care trebuie să le aibă antreprenorii sunt complexe.

    ► Partea de competenţă financiară se leagă foarte mult de educaţia financiară antreprenorială. Nivelul de educaţie financiară a crescut în România în ultima perioadă, totuşi una este să fii educat financiar, să ai cunoştinţe pe diverse servicii şi produse bancare, de asigurare şi altceva este să fii abil financiar, să cunoşti exact momentul în care să te foloseşti de un produs financiar sau un produs de asigurare.

     

    Vocea mediului academic

     

    Nicolae Istudor, rectorul ASE Bucureşti

    ► Pe lângă faptul că trăim momente din punct de vedere economico-financiar destul de complexe, ştim foarte bine că un antreprenor bine pregătit nu poate să fie decât cel care are şi educaţie financiară.

    ► Rolul dezbaterilor este de a orienta antreprenorii, pe tinerii antreprenori, să se ghideze în viaţă după principii sănătoase economice astfel încât să poată să ducă la bun sfârşit obiectivele pe care şI le propun la momentul înfiinţării afacerii.

    ► Un antreprenor nu poate să îşi realizeze obiectivele decât dacă are o pregătire foarte bună economico-financiară. O decizie sănătoasă, inclusiv din perspectiva realizării unor investiţii eficiente precum şi echilibrarea bugetului nu poate să se realizeze decât printr-o pregătire financiară foarte bună.

     

    Tudorel Toader, rector, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

    ► Educaţia antreprenorială, educaţia financiară sunt componente absolut necesare în funcţionarea economiei de piaţă, în dezvoltarea societăţii pe toate palierele.

    ►  Încercăm dincolo de antreprenoriat şi educaţia financiară, care este din punctul meu de vedere absolut necesară, să completăm şi cu educaţia juridică pentru că eu cred că cele două componente sunt complementare, absolut necesare.

    ► Desigur, nu toţi suntem de specialitate, dar cu toţii avem nevoie de astfel de cunoştinţă să ne eficientizăm acţiunile, cheltuielile şi câştigurile, să stabilim un raport bun între cheltuieli şi venituri, să generăm şi acea plusvaloare.

    ► Sunt convins că de educaţie financiară nu au nevoie doar antreprenorii. Avem nevoie absolut toţi.

     

    Daniel David, rector, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

    ► Atunci când vorbim de competenţe, avem trei componente fundamentale. O componentă se referă la cunoştinţe declarative, ce ştii să spui despre diverse situaţii, lucruri sau fenomene, care sunt foarte importante. Ele dau sensul semnificaţiei, ne ajută să fim mai flexibili în diverse situaţii. Pe lângă cunoştinţele declarative, avem cunoştinţele procedurale, respectiv ce ştim să facem efectiv şi un lucru cheie care colorează şi leagă toate componentele împreună se referă la valori. Ce valori îţi asumi în acest proces de dobândire de cunoştinţe declarative şi procedurale şi cum utilizezi aceste cunoştinţe într-un anumit context valoric.

    ► Unele universităţi şi în general în procesul educaţiei, unii au tendinţa de a accentua şi să exagereze cunoştinţele declarative, astfel încât foarte mulţi oameni se plâng că se face prea multă teorie şi se ignoră componenta de practică, ceea ce uneori poate să fie adevărat.

    ► Echilibrul între cele trei componente, cunoştinţe declarative, procedurale şi valori este fundamental.

     

    Marilen Pirtea, rector, Universitatea de Vest din Timişoara

    ► Sistemul financiar-bancar poate acorda un suport preţios dezvoltării activităţii antreprenoriale din România prin cel puţin una din următoarele elemente: oferirea unui spectru larg de mecanisme de finanţare a iniţiativelor antreprenoriale la nivel personal, dar şi la nivelul comunităţilor locale şi implicarea în educaţia financiară a antreprenorilor, promovarea instrumentelor financiare de tipul green finance şi accesul la diverse programe din categoria green economy financing facilities, finanţarea emergenţei şi creşterii rolului care poate fi exercitat în România de entităţi economice care activează în domeniul economiei circulare.

     

  • FMI vine cu veşti proaste pentru toată lumea şi anunţă că 2024 va fi anul unui cocktail toxic din punct de vedere economic. Recesiunea şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare vor fi principalele dureri de cap cu care se vor confrunta guvernele, băncile centrale şi toţi actorii din economie în anul următor

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia la nivel global pentru anul viitor şi a cerut băncilor centrale să menţină politica monetară restrictivă până la o atenuare semnificativă a inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Apelul la vigilenţă cu privire la inflaţie vine în contextul în care Fondul a revizuit negativ prognoza de creştere economică pentru 2024.

    În majoritatea ţărilor, FMI, instituţie însărcinată cu monitorizarea stării de sănătate a economiei mondiale, prevede că inflaţia va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025.

    Previziunile reprezintă un eveniment foarte aşteptat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Marrakech, Maroc – pentru prima dată în ultimii 50 de ani, acestea au loc în Africa.

    Evenimentul are loc în urma unui atac mortal comis în weekend de Hamas împotriva Israelului, care a zguduit lumea şi a reaprins temerile privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu – unde se află aproape o treime din oferta mondială de petrol. Atacurile reprezintă un alt factor negativ într-o perioadă marcată de incertitudine globală.

    Băncile centrale din marile economii, inclusiv din SUA şi Uniunea Europeană, au majorat agresiv ratele dobânzilor timp de mai bine de un an pentru a limita inflaţia care a ajuns la 8,7% la nivel global în 2022, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990.

    „Politica monetară trebuie să rămână restrictivă în majoritatea naţiunilor până când inflaţia va scădea în mod sustenabil şi se va îndrepta către un nivel mai puţin periculos pentru economie”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI.

    Creşterea preţurilor a fost stimulată de factori precum întreruperea lanţului de aprovizionare în urma pandemiei de coronavirus; stimulente fiscale ca răspuns la blocajul global; cererea puternică ulterioară şi o piaţă a forţei de muncă tensionată în SUA; şi întreruperi în sectorul alimentar şi energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care au avut un efect deosebit în Europa şi în Marea Britanie.

    În ciuda faptului că perspectivele de creştere globală sunt scăzute, acestea sunt relativ stabile, iar FMI consideră că băncile centrale ar putea aduce inflaţia sub control fără a arunca lumea în recesiune.

     

  • Iulian Anghel, ZF: Ca tot e razboi, sa vedem si altceva decat bombe: cum a ajuns un popor de doar zece milioane de oameni sa castige 40% din premiile Nobel pentru economie

    Din 1901 pana in 2016, 197 de evrei sau cu ascendenta evreiasca au luat premiul Nobel – adica 22% din toate premiile Nobel (sursa Wikipedia), desi Israelul e o tara mica cu doar 10 milioane de locuitori. Desigur, sunt multi evrei peste granite. Dar 20% din populatia Israelului este araba, majoritar musulmana. Asa ca putem conveni, cumva, ca evreii sunt cam 10 milioane in lume. Un popor de 10 milioane de locuitori, ia 22% din premiile Nobel! 38% din premiile Nobel pentru economie au fost luate de evrei.

    Premiile Nobel luate de evrei

    • chimie (36 de laureaţi, 21% din totalul mondial);
    • economie (30 de laureaţi, 38% din totalul mondial);
    • literatură (15 laureaţi, 13% din totalul mondial);
    • pace (9 laureaţi, 9% din totalul mondial);
    • fizică (52 laureaţi, 26% din totalul mondial);
    • fiziologie sau medicină (55 laureaţi, 26% din totalul mondial).

    Dupa distrugetea Ierusalimunul de catre romani (anul 70) evreii s-au imprastiat in toata Europa. Cand crestinismul a luata avant, evreii au fost condamnati, omorati, alungati in Occident si in Rasarit pentru ca “l-au omorat pe Isus”. Ceea ce nu luau in calcul crestinii de atunci era ca Isus insusi era evreu (descendenta evreiasca iti este recunoscuta doar daca esti nascut dintr-o mama evreica, iar Maria, mama lui Isus, era evreica) asa ca, omorandu-i, ei il rastigneau a doua oara pe Isus. Si nu au luat in calcul ca religia crestina adoptase credinta vechilor greci, anume ca destinul omului e scris inainte ca el sa se nasca. Aminti-va mitul: Oedip nu a putut scapa de ceea ce i-a prezis Oracolul asa ca l-a ucis pe tatal sau si s-a insurat cu mama sa. Cum i-a fost scris. Asa ca, daca-l invinovatesti pe Iuda pentru ca l-a vandut pe Isus, atunci il invinovatesti pe Dumnezeu care i-a scris destinul lui Iuda. Un destin pe care Iuda nu l-a dorit pentru ca, altminteri, nu s-ar fi inscris in tabara lui Isus. Iar daca ii invinovatesti pe evrei pentru ca l-au ucis pe Isus, de fapt il invinovatesti pe Dumnezeu-tatal care i-a scris destinul fiului sau.

    Religiile sunt complicate, credintele sunt cumplite si nimeni nu va afla adevarul vreodata. Dar alte lucruri, pamantesti, sunt la vedere.

    38% din lauriatii premiului Nobel pentru economie sunt evrei sau cu ascendenta evreiasca, la un popor de 10 milioane de oameni, la jumatate cat poporul Romaniei. Cum asa?

    Pe langa faptul ca “l-au omorat pe Isus” evreii din Europa erau mai bogati decat ceilalti. Si aia ziceau? Da cum se face ca astia-s bogati si noi saraci? Cu siguranta fac ei ceva, vreo cabala, vreo smecherie! Asa nazismul a fost tolerat in Germania, pana in punctul in care oamenii rezonabil, cu siguranta zeci de milioane, nu i-au mai putut pune in frau pe nazisti.

    Daca evreii sunt priceputi in afaceri si, prin urmare, mai avuti e pentru ca, de dinaintea nasterii lui Isus, de peste 2.000 de ani, asadar, ei si-au trimis copii la scoala. “Talmudul” (“Invatatura”, in traducere) nu este doar despre care si cine se roaga in templu, ci si despre cum se ara pamantul rosu al desertului. Mergeti de la Ierusalim pana la Ramallah, capitala Palestinei.Veti vedea de pe soseaua ingusta, prin desertul rosu, livezi de maslini. Inseamna ca cineva i-a cultivat, i-a crescut si culege roadele. In desertul rosu.

    In Afganistanul de azi, fetele nu mai voie sa invete. Iar femeile nu au dreptul sa lucreze. Dar li se permite sa cerseasca, ca sa-si creasca copii.

    In scolile ebraice de acum 2.000 de ani copii, fete si baieti invatau nu doar credinta, ci si cum sa cultivi plantele, cum sa-ti aranzezi casa. De aceea au fost mai priceputi in afaceri, intr-o lume in care a scrie si a citi era o rusine. Educatia i-a facut sa fie peste ceilalti care nu stiau sa scrie sau sa citeasca.

    Evreii au o mare durere. Nu au un templu al lor. Templul lor a fost distrus acum 2000 de ani si nimenu nu l-a mai reconstruit. Dar au si o zicale: “Nu opreşti copilul de la şcoală nici pentru reconstrucţia templului.”

    Un copil mic a murit in Romania pentru ca mama lui i-a dat un medicament nepotrivit. Nu e indoiala ca mama isi iubea copilul, doar ca nu stia sa citeasca. Si nu a stiut sa citeasca prospectul care arata ca medicamentul este pentru adulti si este interzis copiilor.

    Daca vreti o tara mai buna investiti in scoala, domnilor Iohannis si Ciolacu. Degeaba  ai programul „Romania educata” cand aloci doar 2,5% din PIB pentru educatie.

     

  • Ucraina dezgheaţă cursul de schimb al grivnei pentru a-şi susţine economia

    Ucraina va permite fluctuaţii limitate ale monedei sale, banca centrală a ţării declarând că este pregătită să treacă la un curs flexibil grivnei după ce a semnalat planuri de renunţare a controlului în ultimele luni, scrie Bloomberg. „O devalorizare controlată va ajuta la creşterea veniturilor bugetare“, a arătat Mykhaylo Demkiv, analist la banca de investiţii ICU.

     

  • Investitorii intră în panică: Piaţa de birouri din cea mai mare economie a lumii s-ar putea prăbuşi. În spatele ei stă o datorie de 1,5 trilioane de dolari

    Preţurile birourilor din SUA vor suferi o prăbuşire, iar piaţa imobiliară comercială se va confrunta cu cel puţin încă nouă luni de scăderi, potrivit ultimului sondaj Markets Live Pulse realizat de Bloomberg.

    Aproximativ două treimi dintre cei 919 respondenţi intervievaţi de Bloomberg consideră că piaţa de birouri din SUA îşi va reveni abia după o prăbuşire severă. O majoritate şi mai mare spune că preţurile imobilelor comerciale din SUA nu vor atinge minimul până în a doua jumătate a anului 2024 sau mai târziu.

    Piaţa de office din SUA  a acumulat o datorie de 1,500 de miliarde de dolari care, potrivit Morgan Stanley, este scadentă înainte de sfârşitul anului 2025. Refinanţarea nu va fi uşoară, în special pentru cele aproximativ 25% din proprietăţile comerciale care reprezintă clădiri de birouri. Un indice Green Street al preţurilor proprietăţilor comerciale a scăzut deja cu 16% de la vârful atins în martie 2022.

    Valorile proprietăţilor comerciale sunt afectate puternic de campania agresivă de înăsprire a politicii monetare desfăşurată de  Fed, care ridică la un nou nivel costul finanţării. Dar creditorii care caută să se debaraseze acum de expunerea lor găsesc puţine opţiuni acceptabile, deoarece nu există mulţi cumpărători convinşi că piaţa este aproape de un minim.

    La aceste probleme se adaugă şi faptul că băncile regionale deţineau aproximativ 30% din datoriile clădirilor de birouri în 2022, potrivit unui raport din martie al Goldman Sachs Group Inc. Băncile mai mici şi-au văzut depozitele micşorate cu aproape 2% în cele 12 luni încheiate în august, potrivit Fed, după ce Silicon Valley Bank şi Signature Bank s-au prăbuşit. Acest lucru se traduce prin mai puţină finanţare pentru bănci, ceea ce le oferă o capacitate mai mică de a acorda împrumuturi.

    Stresul provocat de ratele mai mari ale dobânzilor poate dura ani de zile pentru a se filtra în rândul proprietarilor de imobile comerciale din SUA, pe care Morgan Stanley le evaluează la 11.000 de miliarde de dolari în total. Investitorii în clădiri de birouri, de exemplu, au deseori finanţări cu rată fixă pe termen lung, iar chiriaşii lor pot fi, de asemenea, supuşi unor contracte de închiriere pe termen lung.

    Va fi nevoie până în 2027 pentru ca contractele de închiriere care sunt în vigoare în prezent să se răsfrângă asupra unor aşteptări de venituri mai mici, potrivit unui studiu al Moody’s Investors Service publicat în martie. Dacă tendinţele actuale se menţin, atunci veniturile până atunci vor fi cu 10% mai mici decât în prezent.

    Chiar dacă va avea loc o criză serioasă şi prelungită în sectorul imobiliar comercial din SUA, inclusiv pierderi majore de credite din cauza prăbuşirii sectorului de birouri, analiştii nu se tem că aceasta va ameninţa stabilitatea generală a pieţei. Sectorul imobiliar este mare, dar datoriile sunt răspândite între o gamă suficient de largă de investitori pentru a absorbi pierderile.

     

  • Noile generaţii nu vor beneficia de oportunităţile pe care le-am avut noi, generaţia X şi generaţia millennials. Aşa că vor fi extrem de revoltate şi vor „pune mâna pe furcă”

    Pentru generaţia mea – generaţia X, 1965-1980 –, situaţia economică, socială, chiar şi politică de acum a României este peste aşteptările pe care le-am avut în deceniul ’90, atunci când totul era cenuşiu, când nu eram în Uniunea Europeană şi în NATO, când credeam că am fost vânduţi din nou ruşilor.

    Noi am beneficiat de creşterea economică a României de la începutul anilor 2000, când PIB-ul era de 40 de miliarde de euro, până acum, când vom ajunge la un PIB de 320 de miliarde de euro (adică o creştere de opt ori).

    Era greu să-ţi imaginezi traiectoria pe care urma să o aibă România când minerii erau din nou la putere, când Iliescu revenea din nou la putere, când  economia reuşea să aibă exporturi de numai 8 miliarde de dolari într-un an de zile, când salariile erau mâncate de inflaţie (pentru cine îşi mai aminteşte, la finalul anilor ’90 şi începutul anilor 2000 inflaţia era de 40%, iar creşterea anuală a cursului valutar ajungea la 30%).

    La începutul anilor 2000 salariul mediu era de 200 de dolari/euro. Băncile nu dădeau credite persoanelor fizice, nu puteai să faci economii într-un timp rezonabil ca să-ţi cumperi un apartament, iar singura soluţie era moartea bunicilor, cinic vorbind.

    Economia comunistă se închidea, oamenii erau daţi afară, în timp ce posturile disponibile la noile investiţii străine nu erau chiar atât de generoase.

    Aşa că pentru noi, ceea ce a urmat – creşterea accelerată a economiei, creşterea salariilor, intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, desantul investiţiilor străine, apariţia supermarketurilor, dezvoltarea mall-urilor, deschiderea graniţelor – a fost ceva ce nu ne-am imaginat la începutul anilor ’90. În 2007 deja PIB-ul crescuse de trei ori, iar salariile în domeniul corporatist au avut o creştere exponenţială.

    Investiţiile străine au creat oportunităţi, au creat joburi noi, au adus sute de ore de training, au dat posibilitatea generaţiei X şi celor care s-au născut după 1960 din generaţia Baby Boomers să ocupe nişte poziţii superioare în companii, la care nu ar fi visat niciodată. Să fii şef la 30 de ani stârnea mirarea propriilor părinţi şi propriilor bunici.

    O parte din generaţia X s-a trezit în câţiva ani că a ajuns la un nivel salarial comparativ cu media occidentului. Bineînţeles că nu toată lumea a fost atât de norocoasă.

    Venirea crizei începând cu 2008 a mai temperat tot acest avânt, a mai redus din speranţele multora. Din cauza turbulenţelor economice care au apărut, visurile generaţiei X şi generaţiei Y (millennials)  de-a trăi în România ca-n afară s-au mai redus. Mulţi s-au trezit că nu mai puteau să-şi plătească creditele luate pentru nişte apartamente supraevaluate, plus că reducerile salariale din companiile private au dat înapoi foarte multe bugete.

    După 2012, economia şi-a reluat ritmul de creştere, dobânzile la lei au început să scadă, programul imobiliar Prima casă a adus multe speranţe de a avea propriul apartament, mai ales că preţurile s-au înjumătăţit faţă de perioada de boom economic din 2005-2008. Salariile au început să crească din nou, ofertele de joburi au revenit în piaţă, aşa că multe speranţe s-au reaprins din nou.

    Pandemia, războiul, inflaţia, creşterea dobânzilor, scăderea puterii de cumpărare, ceea ce experimentăm de trei ani încoace, au schimbat multe lucruri în economie şi în societate.

    Având în vedere că timpul trece mult mai repede când se produc evenimente neaşteptate, suntem în toamna lui 2023, mulţi vor fi loviţi de pachetul fiscal de majorări de taxe şi impozite al premierului Marcel Ciolacu, iar economia nu mai creşte.

    Întrebarea este ce va fi de acum înainte, nu pentru noi şi nici pentru o parte din generaţia millennials, ci pentru cei din generaţia Z (1997-2012) şi cei care vor veni din generaţia Alfa (2010-prezent).

    Nu ştiu dacă aceste generaţii vor beneficia de oportunităţile unice pe care le-am avut noi şi o parte din generaţia millennials. Mă îndoiesc că economia României mai poate să crească de opt ori în două decenii, de la 320 de miliarde de euro acum la 2.400 de miliarde de euro.

    Având în vedere că această creştere economică va deveni din ce în ce mai limitată, nici salariile nu vor mai avea o creştere spectaculoasă. Poziţiile bune din companii sunt deja ocupate, generaţia X trebuie să iasă la pensie ca să elibereze locurile, iar primii urmaşi sunt cei din generaţia millennials. Noile modele de business ale companiilor se vor baza pe automatizare, digitalizare, inteligenţă artificială, ChatGPT etc.

    Pentru că noi scădem din punct de vedere demografic, companiile încearcă să ne înlocuiască cu roboţi, aplicaţii şi cine ştie ce va mai veni. Este adevărat că generaţia Z începe cu un nivel salarial mult mai ridicat faţă de cât au generaţia X sau generaţia millennials, dar creşterea nu va mai fi atât de spectaculoasă.

    Intrăm într-o nouă paradigmă a unor creşteri salariale mult mai mici, a înlocuirii oamenilor cu altceva, plus că se schimbă retorica socială şi politică. Profitul nu mai este privit cu ochi buni, iar în aceste condiţii companiile nu vor mai avea rate de creştere exponenţiale. 

    Generaţia X şi generaţia millennials, mai mult cei din afară, au beneficiat de democratizarea bursieră a companiilor, au primit acţiuni gratuite şi au putut să cumpere acţiuni în propriile companii, când valoarea acestora era mult mai redusă. Mulţi au făcut bani din această explozie a pieţelor bursiere.

    Pentru că nu vor mai beneficia de creşteri salariale mari, pentru că nu vor avea acces cât sunt tineri la poziţii superioare de management, pentru că nu mai vin investiţii străine atât de multe care să deschidă perspective noi pentru joburi, pentru că acest cost al vieţii este din ce în ce mai mare, ne vom trezi că generaţiile care vin din spatele nostru vor fi extrem de frustrate, vor fi extrem de nervoase şi la un moment dat vor dori să „pună mâna pe furcă”.

    Accesul lor la achiziţia unor locuinţe va fi din ce în ce mai dificil pentru că preţul apartamentelor va creşte, pentru că dobânzile vor fi mai mari, iar la polul opus salariile nu vor avea acelaşi ritm de creştere.

    Ca un exemplu, în IT salariile nu mai cresc ca în trecut, ci dimpotrivă. În alte industrii companiile încearcă să înlocuiască oamenii cu roboţi şi echipamente, ceea ce într-un fel sau altul se va întâmpla. Aşa că joburile disponibile vor fi în retail, HoReCa, construcţii, agricultură, domenii care înseamnă mai puţin confortul unui birou cu o cafenea la parter.

    Din punct de vedere politic, noua generaţie va evita partidele tradiţionale care au condus România şi va căuta noile extreme. În aceste condiţii, ne vom trezi într-o altă paradigmă economică, politică şi socială. Ce va aduce ea, vom vedea. Noi vom fi deja la pensie. 

  • Vânzările în creştere ale medicamentelor împotriva obezităţii ar putea pune în pericol economia Danemarcei: La 410 miliarde de dolari, capitalizarea de piaţă a Novo Nordisk depăşeşte PIB-ul anual al Danemarcei de 400 de miliarde de dolari. Oficialii cred că o dependenţă excesivă faţă de compania farmaceutică va dăuna pe viitor ţării nordice

    Vânzările în creştere ale produselor farmaceutice susţinute de celebrităţi au stârnit teama că economia Danemarcei riscă să aibă o soartă similară cu cea a Finlandei, a cărei dependenţă excesivă de Nokia a dus la un deceniu pierdut, atunci când notorietatea producătorului de telefoane s-a prăbuşit, scrie Financial Times.

    Ozempic, un tratament pentru diabet pe care celebrităţile îl iau pentru a slăbi, şi Wegovy, un medicament împotriva obezităţii, au propulsat Novo Nordisk în poziţia de cea mai valoroasă companie europeană, fenomen care a împiedicat ca Danemarca să intre în recesiune.

    La 410 miliarde de dolari, capitalizarea de piaţă a Novo Nordisk este acum mai mare decât PIB-ul anual al Danemarcei, care a fost de 400 de miliarde de dolari anul trecut, ceea ce a stârnit îngrijorarea oficialilor şi a oamenilor de afaceri că soarta ţării a devenit prea strâns legată de o singură companie.

    „Considerăm că în Danemarca avem o economie cu două viteze: industria farmaceutică – şi restul”, a declarat Thomas Harr, economist şef la banca centrală a Danemarcei. „Pe cale de consecinţă, există riscul să tragem concluzia eronată că economia ţării funcţionează mai bine decât în realitate”.

    „Novo are un succes fulminant, lucru excepţional pentru companie şi acţionarii săi. Cu toate acestea, pentru Danemarca, fenomenul în cauză poate fi foarte periculos dacă, la un moment dat, succesul companiei va lua sfârşit”, a declarat un important director de afaceri. „Finlanda s-a ales cu un deceniu catastrofal atunci când notorietatea celor de la Nokia a apus”.

    După ce a cunoscut succesul în timpul primului boom al telefoanelor mobile, profiturile Nokia s-au prăbuşit dramatic începând cu anii 2000, după lansarea iPhone-ului.

    La apogeu, compania de telecomunicaţii a asigurat un sfert din veniturile din impozitul pe profit din Finlanda şi a reprezentat 4% din PIB. Cu această reducere drastică, economia ţării nordice a întâmplinat mari dificultăţi în a înregistra creşteri după anul 2010.

    Timp de mai bine de un deceniu, Novo Nordisk s-a numărat printre cele mai mari companii din Danemarca. Dar în ultimii ani, evaluarea, profiturile şi vânzările sale au crescut vertiginos – mai întâi datorită succesului Ozempic şi apoi al produsului farmaceutic Wegovy, care vizează direct obezitatea.

    Economia Danemarcei a crescut cu 1,7% în prima jumătate a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022. Dar, excluzând sectorul farmaceutic – care este dominat de Novo Nordisk – PIB-ul ar fi scăzut cu 0,3%.