Sunt unele zile atât de aglomerate încât singurul lucru pe care ţi-l doreşti, în pauza de masă, e să dormi câteva minute.
Dacă se întâmplă să lucrezi în Dubai, visul a devenit realitate: un restaurant pune la dispoziţia clienţilor o cameră de siestă.
Sunt unele zile atât de aglomerate încât singurul lucru pe care ţi-l doreşti, în pauza de masă, e să dormi câteva minute.
Dacă se întâmplă să lucrezi în Dubai, visul a devenit realitate: un restaurant pune la dispoziţia clienţilor o cameră de siestă.
Atlasglobal Airlines a lansat astăzi primul zbor pe ruta Istanbul – Cluj-Napoca, Cluj-Napoca – Istanbul. Compania aeriană a adăugat o nouă destinaţie în reţeaua europeană, lansând zboruri şi din Cluj-Napoca. Această decizie este parte a obiectivelor de dezvoltare şi stabilirea zborurilor spre destinaţii strategice de către compania aeriană Atlasglobal.
Zborul din Cluj-Napoca spre Istanbul este programat de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi vineri, din Aeroportul Avram Iancu Cluj-Napoca către Istanbul Atatürk International Airport. Zborurile cu plecări din Istanbul au loc la 10:10, cu sosire la Cluj-Napoca la ora 12:00, în vreme ce zborurile din Cluj-Napoca sunt cu plecări de la ora 12:50 şi cu sosire în Istanbul la 14:35. Zborurile Atlasglobal Airlines din Cluj-Napoca – Istanbul au preţuri de pornire de la 79 euro/ dus-întors.
Reprezentanţii Atlasglobal declară că începând cu luna septembrie vor oferi posibilitatea ca turiştii să se bucure de zboruri pe ruta Cluj-Istanbul 7 zile pe săptămână.
Pasagerii Atlasglobal pot alege zborul Cluj-Napoca – Istanbul şi să conecteze astfel cu oraşe din Turcia precum Izmır, Bodrum, Antalya, Adana, Gaziantep, Kayseri ve Trabzon şi internaţionale precum Kuwait, Tehran, Doha, Tbilisi, Erbil, Sulaymaniyah, Bagdat, Dubai (Sharjah), Bishkek, Yerevan, Nizhnekamsk şi Nicosia, cu un orar de transfer convenabil.
Atlasglobal, compania aeriană prezentă pe piaţă din 14 martie 2001, cu sediul în Turcia, este licenţiată pentru transportul de pasageri şi mărfuri, intern şi internaţional, lansând primul zbor în iunie 2001.
Îmbrăcată tot timpul în haine la modă şi cu un make-up imaculat, Ling Lang este mereu văzută la mesele unor cafenele şi restaurante de lux, participând la diverse petreceri şi evenimente sociale împreună cu prietenele sale sau călătorind în locuri scumpe precum Tokyo sau Dubai. Ea este una dintre vedetele online-ului -cunoscute şi după pseudonimul Wang Hong – iar imaginea sa online nu are doar scopul de a impresiona, ci reprezintă o adevărată afacere.
Există două tipuri de celebrităţi pe internet în China – cele care creează conţinut original, cum ar fi Papi Jiang, care a fost odată cenzurată de către autorităţile chineze pentru utilizarea excesivă a limbajului licenţios în videoclipurile sale şi „fashionistele”. Ling Lang intră la cea de-a doua categorie – se axează pe vânzarea de haine şi cosmetice pe Taobao, cel mai mare site de cumpărături online din China. Fashionistele lucrează ca modele pentru propriile lor magazine online, iar unii dintre follower-ii lor devin cei mai fideli clienţi.
Ling Ling, activă de peste 10 ani în online, are peste 300.000 de follower-i pe Weibo şi spune că nu a planificat să devină o celebritate pe internet. „La început erau doar forumuri online. Postam poze şi scriam în fiecare zi şi foarte mulţi oameni au început să-mi acorde atenţie”, spune ea. Când avea 18 ani, Ling Ling şi-a deschis un magazin de îmbrăcăminte în Shanghai, dar şi-a dat seama curând că faima sa în online i-ar creşte considerabil mai mult afacerile.
„Cu un magazin online eşti capabil să ajungi la clienţi din întreaga ţară. De exemplu, am foarte mulţi clienţi în Beijing şi Guangzhou”, spune ea. Magazinul său online generează aproximativ 300.000 de yuani vânzări în fiecare lună, iar numărul se poate dubla în timpul festivalurilor. Dar aceste numere nu i-au potolit ambiţia, aşa că vedeta online a semnat un contract cu Top Hot, un site de tip „incubator” ce are rol de „trainer” pentru celebrităţile online.
Incubatoare precum Top Hot instruiesc celebrităţi în devenire pe internet, care au talent în fotografie, make-up şi performance. De asemenea, le ajută să-şi găsească locuri de muncă specifice. În schimb, preiau o parte din câştigurile lor. Janet Chen, fondatoarea Top Hot, a declarat că celebrităţile internetului le-au depăşit deja pe cele din showbiz deoarece „sunt cu picioarele pe pământ şi mai abordabile”. Fondatoarea spune că Top Hot a semnat deja acorduri de cooperare cu 30.000 de celebrităţi ale internetului.
Atlasglobal Airlines a lansat astăzi primul zbor pe ruta Istanbul – Cluj-Napoca, Cluj-Napoca – Istanbul. Compania aeriană a adăugat o nouă destinaţie în reţeaua europeană, lansând zboruri şi din Cluj-Napoca. Această decizie este parte a obiectivelor de dezvoltare şi stabilirea zborurilor spre destinaţii strategice de către compania aeriană Atlasglobal.
Zborul din Cluj-Napoca spre Istanbul este programat de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi vineri, din Aeroportul Avram Iancu Cluj-Napoca către Istanbul Atatürk International Airport. Zborurile cu plecări din Istanbul au loc la 10:10, cu sosire la Cluj-Napoca la ora 12:00, în vreme ce zborurile din Cluj-Napoca sunt cu plecări de la ora 12:50 şi cu sosire în Istanbul la 14:35. Zborurile Atlasglobal Airlines din Cluj-Napoca – Istanbul au preţuri de pornire de la 79 euro/ dus-întors.
Reprezentanţii Atlasglobal declară că începând cu luna septembrie vor oferi posibilitatea ca turiştii să se bucure de zboruri pe ruta Cluj-Istanbul 7 zile pe săptămână.
Pasagerii Atlasglobal pot alege zborul Cluj-Napoca – Istanbul şi să conecteze astfel cu oraşe din Turcia precum Izmır, Bodrum, Antalya, Adana, Gaziantep, Kayseri ve Trabzon şi internaţionale precum Kuwait, Tehran, Doha, Tbilisi, Erbil, Sulaymaniyah, Bagdat, Dubai (Sharjah), Bishkek, Yerevan, Nizhnekamsk şi Nicosia, cu un orar de transfer convenabil.
Atlasglobal, compania aeriană prezentă pe piaţă din 14 martie 2001, cu sediul în Turcia, este licenţiată pentru transportul de pasageri şi mărfuri, intern şi internaţional, lansând primul zbor în iunie 2001.
Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.
În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?
„Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.
De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.
„Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.
Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.
La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.
Şeicul Hamdan bin Mohammed bin Rashid Al Maktoum, prinţul de 32 de ani al Dubaiului are o viaţă fabuloasă – vânează, se plimbă prin toată lumea, practică mult sport, mănâncă la cele mai luxoase restaurante şi stă într-un palat.
El este fiul lui Mohammed bin Rashid Al Maktoum, primul ministru al Emiratelor Arabe şi monarhul Dubaiului, unul dintre cei mai bogaţi oameni de viţă nobilă din lume.
Tânărul are o mulţime de hobby-uri. Este un poet renumit, care a publicat sute de poezii sub numele de Fazza, este pasionat de echitaţie, domeniu unde a câştigat mai multe premii, incluzând o medalie de aur la jocurile olimpice asiatice. Un alt hobby al tânărului este vânatul.
Acesta este cunoscut şi pentru acţiunile caritabile şi filantropice fiind şi patronul centrului de autism din Dubai, pe care-l finanţează cu bani sau donând echipamente medicale. De asemenea, participă şi încurajează copii şi persoanele cu handicap să facă sport.
Hamdan bin Mohammed bin Rashid a spus că toate aventurile prin care a trecut l-au pregătit pentru a conduce ţara.
Au trecut mai bine de 20 de ani de când Lucia Prăjişteanu a intrat în aventura antreprenoriatului, după ce a câştigat experienţă ca angajată în vremea facultăţii. Este proprietara Zorky’s Planet, locul de joacă din AFI Palace Controceni, din Capitală, şi al spaţiului Miramagica din Herăstrău.
De formaţie profesor de sport, nu a profesat niciodată în domeniu, dar spune că „sportul te învaţă foarte multe lucruri despre disciplină, atingerea obiectivelor şi colectivitate“. De folos i-a fost mereu – şi ca angajată, dar şi ca antreprenoare – talentul său de vânzătoare, cu care, crede ea „te naşti sau nu“.
Are şi o reţetă care o ajută să fie permanent mulţumită de ceea ce clădeşte în carieră: „mi-am stabilit mereu o ţintă accesibilă şi sunt foarte fericită când o depăşesc“. În esenţă, obiectivul său principal este ca afacerea să fie „pe plus“; şi admite că nu-i place să facă planuri, iar un exemplu este că nu se hotărăşte niciodată mai devreme de luna decembrie cum anume să-şi petreacă revelionul, iar între destinaţiile de vacanţă preferate enumeră Londra, Dubai, Atena.
Stockholm se află pe primul loc în topul Ericsson City Index, top ce măsoară performanţa a 41 de oraşe din întreaga lume din două perspective: dezvoltarea sustenabilităţii urbane şi maturitatea IT&C.
Stockholm este oraşul care se află pe primul loc în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilităţii urbane, urmat îndeaproape de Copenhaga, Helsinki şi Paris. În acelaşi timp, Londra este pe primul loc din punct de vedere al maturităţii IT&C, înaintea oraşului Stockholm, care se află pe locul doi.
Oraşele care au avansat semnificativ în topul Ericsson comparativ cu cel din 2014 sunt Barcelona, Istanbul şi Jakarta, iar Hong Kong, Moscova şi Dubai au căzut în clasament. În general, oraşele cu o maturitate scăzută în IT&C au tendinţa să se maturizeze mai rapid decât oraşele cu o maturitate crescută în IT&C, lucru care indică prezenţa unui efect de recuperare.
Alte aspecte importante semnalate de acest raport sunt:
• Există o corelare pozitivă între dezvoltarea socială şi economică şi creşterea maturităţii IT&C.
• IT&C nu este important doar pentru progresul socioeconomic, ci poate contribui la o dezvoltare mult mai sustenabilă.
• Planificarea dezvoltării oraşelor inteligente va fi esenţială pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale Naţiunilor Unite. Spre exemplu, unele oraşe vor fi instrumentale pentru implementarea acţiunilor climatice, reducerea sărăciei, îmbunătăţirea nivelului de trai şi al educaţiei, cât şi creşterea gradului de incluziune socială şi financiară.
„UN-Habitat estimează că 70% din populaţia planetei va avea domiciliul în zone urbane până în 2050”, a spus Erik Kruse, Head of Ericsson Network Society Lab. „Multe iniţiative de tip smart city până la această dată au folosit IT&C să optimizeze existenţa sistemelor şi comportamentelor, spre exemplu transportul inteligent.”
„În acest sens, oraşele trebuie să-şi regândească structurile deja existente pentru a profita de întregul potenţial IT&C şi a se asigura că „inteligent” este, de fapt, şi sustenabil. Viitorul oraşpermanent conectat este caracterizat de colaborare, participare şi mobilitate”, a adăugat Kruse.
Bucureştiul nu a fost inclus în acestă cercetare.