Tag: domenii

  • Proprietarii de domenii “.ro” vor plăti o taxă anuală de reînnoire

    “Taxa anuală de înregistrare şi reînnoire a unui nume de domeniu «.ro» se stabileşte, la propunerea Registrului, prin ordin al ministrului pentru societatea informaţională. Data de la care se va percepe această taxă pentru numele de domenii nou înregistrate este data de publicare a ordinului în Monitorul Oficial. Pentru numele de domenii existente înregistratorii au obligaţia reînnoirii acestora în termen de maximum trei luni de la data publicării ordinului în Monitorul Oficial”, se arată într-un proiect de hotărâre de guvern privind înregistrarea domeniilor “.ro”.

    În prezent, costul pentru un domeniu “.ro” este 51,26 dolari, plus TVA, conform datelor disponibile pe http://www.rotld.ro/.

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, prin introducerea taxei pe perioadă determinată (anuală) RoTLD va beneficia de informaţii actualizate în ceea ce priveşte domeniile active, domeniile folosite şi cele nefolosite, şi va putea debloca domeniile achiziţionate şi nefolosite în vederea punerii la dispoziţia utilizatorilor a dreptului de folosinţă a numelor respective.

    “Ca urmare a analizei tendinţelor şi practicilor pe pieţele internaţionale şi luand in considerare cheltuielile cu mentenanţa, costurile pentru asigurarea securităţii datelor, investiţiile necesare pentru echipamente dedicate şi teste de penetrare, cheltuielile de întreţinere cu baza de date pusă în serviciul public în vederea interogării datelor (Whois), s-a concluzionat că în acest moment este necesară schimbarea politicii în domeniul înregistrării numelor de domenii în România prin introducerea taxei pe perioada determinata (taxa anuală)”, se mai spune în nota de fundamentare.

    Potrivit proiectului de act normativ, numele de domenii “.ro” sunt înregistrate pentru o perioadă determinată de mimin un an, care ulterior poate fi prelungită prin reînnoire. Perioada maximă pentru care se poate face înregistrarea sau reînnoirea unui nume de domeniu .ro este de doi ani.

  • Inovaţia, o ţintă în mişcare

    Economic – Presiunea tot mai mare pe nevoia de inovaţie este determinată de ciclurile tot mai scurte de viaţă a produselor, de creşterea pirateriei şi de tranziţia de la economia industrializată la economia bazată pe cunoaştere. Schimbările care au loc în modelele de inovare, deja vizibile în mediul de lucru, includ scheme flexibile de muncă, de outsourcing şi un număr tot mai mare de profesionişti în regim freelancer. Se observă schimbări ale tiparelor de inovaţie în funcţie de spaţiul geografic şi o deplasare a centrului de greutate către ţările în curs de dezvoltare. Inovarea cunoaşte o accelerare rapidă în aceste ţări şi este determinată de avantajele de cost.

    Tehnologic – Aplicaţiile Web 2.0  produc schimbări importante în modelele de inovare, pe măsură ce permit o împărtăşire tot mai extinsă a cunoştinţelor şi o creştere a accesibilităţii şi uşurinţei colaborărilor la scară locală şi globală. Inovaţii sunt aşteptate să apară dinspre noul val de tehnologii sustenabile şi noile dispozitive tehnologice tot mai ieftine, mai puternice şi mai uşor de utilizat.

    Social – Creşterea abilităţilor şi a dorinţei oamenilor de a se implica tot mai mult în social media şi instrumente de colaborare schimbă modul de gândire în privinţa împărtăşirii de cunoştinţe, a colaborării şi a realizării invenţiilor. Un alt factor de influenţă este individualizarea, prin creşterea ambiţiei indivizilor de a se exprima şi de a influenţa astfel designul produselor şi/sau schimbarea funcţionalităţii soluţiilor şi serviciilor, ţinând cont de nevoile lor. A fi inovativ este văzut drept ceva pozitiv din punct de vedere social, ceva care te face atractiv pentru un număr tot mai mare de persoane.

    Mediu – Creşterea gradului de conştientizare a schimbărilor climatice, creşterea îngrijorărilor sociale şi folosirea ineficientă a resurselor determină schimbări în modelele de inovare. Companiile devin tot mai conştiente de legătura directă dintre câştiguri şi reputaţie. Inovarea reprezintă un proces prin care organizaţiile generează idei pe care le valorifică punându-le în practică. Aceste idei permit schimbarea care creează valoare răspunzând la nevoi încă nesatisfăcute ale clienţilor. Comunicarea şi demonstrarea valorii aduse sunt condiţii obligatorii în procesul de adoptare a inovaţiei.

    La nivel organizaţional, pentru ca inovaţia să devină realitate, este necesar să fie susţinută de doi factori decisivi: Inovatorul – al cărui profil e caracterizat de determinarea cu care îşi doreşte să rezolve problemele – şi Sponsorul – cel care este în măsură să identifice valoarea unui proiect înainte de a fi implementat şi este perseverent în a promova schimbarea. Din interacţiunea acestor doi factori rezultă un cadru al inovării. Iar acest cadru, de cele mai multe ori, este oferit pentru a marca fazele, cerinţele şi modul cum inovaţia poate fi încurajată.

    La nivel macro, inovaţia este măsurată prin modul în care o caracteristică a unui serviciu sau produs al companiei generează o noutate în lumea înconjurătoare, pe piaţă sau în industrie. La nivel micro, aceasta este măsurată prin noutatea produsului sau serviciului pentru companie sau pentru client. În primul caz, este vorba de factori exogeni, precum nivelul de familiaritate al inovaţiei din perspectiva publicului şi a industriei. În al doilea caz, inovaţia este elementul de noutate adus unui produs al unei companii şi al unei categorii de clienţi ai companiei.

    În inovaţia macro, discontinuităţile care rezultă nu sunt dependente de strategia sau de structura companiilor, baza de cunoştinţe sau de disponibilitatea sa de resurse (de exemplu, World Wide Web). În cazul inovaţiei la nivel micro, pot să apară discontinuităţi în strategia de marketing sau de cercetare-dezvoltare a companiei, în lanţul de aprovizionare sau de distribuţie sau chiar pe zona de vânzări.

    Cu toate acestea, capacitatea de inovare a unui produs este condiţionată de capacităţile şi competenţele companiei (de ex. IBM, pentru a dezvolta o capacitate de producţie a automobilelor electrice, şi-ar induce perturbări şi discontinuităţi în activitate; General Motors nu ar fi în aceeaşi situaţie). Discontinuităţile care rezultă de aici depind de strategia sau de structura firmei, de competenţele ei, de baza sa de cunoştinte sau de resurse. Inovaţia se dezvoltă în lumea reală la fel ca în minţile noastre, conducând către o nouă realitate. Inovaţia este omniprezentă şi nu lasă nimic neatins.

    Ea are loc simultan în diverse domenii, sectoare sau industrii şi atrage după sine dezvoltarea unui întreg vocabular. Prin integrarea diverselor sfere – cum ar fi pieţele, competitorii, dezvoltările tehnologice -, inovarea dă naştere unor noi şcoli de gândire. În ceea ce priveşte modelele de business şi tehnologiile concurente, tot mai multe părţi implicate, cum ar fi companiile, universităţile, laboratoarele de cercetare şi chiar şi publicul larg pot să-şi exprime punctul de vedere.

    Din multitudinea de idei şi gânduri, companiile optează pentru diferite abordări, pe care le articulează în strategii şi planuri, având la bază modelul mental stabilit al organizaţiei. Din contextul mai larg şi în funcţie de nevoi, o companie ar trebui să înveţe cum să identifice contextul, modelele organizaţionale şi capacităţile sale pentru a incuba inovaţia.



    CONSTANTIN MĂGDĂLINA
    (Knowledge Management Officer, Marketing – EY România)

     

     

  • LOCURI DE MUNCĂ: Peste 12.000 de posturi vacante, dintre care 1.296 pentru absolvenţi de studii superioare. În ce domenii se fac angajări

     Potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele ANOFM sunt înregistrate vineri 12.076 de locuri de muncă, astfel: Bucureşti – 2.208, Cluj – 1.179, Iaşi – 587, Argeş – 564, Ilfov – 523, Braşov – 492, Timiş – 438, Arad – 425, Gorj – 392, Satu-Mare – 377, Buzău – 349, Hunedoara – 336, Harghita – 326, Sibiu – 326, Neamţ – 311, Prahova – 277, Olt – 241, Constanţa – 232, Vâlcea – 222, Mureş – 208, Bihor – 180, Bistriţa-Năsăud – 178, Covasna – 176, Dolj – 141, Alba – 134, Maramureş – 132, Vaslui – 132, Giurgiu – 113, Călăraşi – 112, Dâmboviţa – 108, Brăila – 99, Vrancea – 90, Galaţi – 87, Teleorman – 78, Suceava – 68, Botoşani – 63, Tulcea – 61, Sălaj – 40, Ialomiţa – 37, Mehedinţi – 16, Caraş-Severin – 15, Bacău – trei.

    La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1.296 locuri de muncă, după cum urmează: 126 – analist servicii client, 114- programator, 47 -inginer de sistem software, 33- inginer mecanic, 25 – inginer producţie, 22 – manager, 18- manager proiect, 17 -proiectant inginer mecanic, 16- analist, 16- consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală etc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google a lansat un serviciu online de consultanţă live în diferite domenii

     “Ce aţi spune dacă, prin intermediul unui singur click, aţi putea primi ajutor pentru rezolvarea unor probleme de IT, repararea unei conducte sparte sau rezolvarea temei pentru acasă?”, i-a întrebat pe blogul său un responsabil al grupului american, Udi Manber, pe utilizatori.

    Noul serviciu, denumit Helpouts, le propune utilizatorilor sprijinul prin intermediul unor sesiuni de consultanţă video. Acest serviciu este centrat în prezent pe opt domenii: Artă şi Muzică; Computere şi Electronice; Gastronomie; Educaţie şi Carieră; Modă şi Frumuseţe; Fitness şi Nutriţie; Sănătate; Casă şi Grădină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să faci pentru un job bine plătit în 2014

    “SE OBSERVĂ O CREŞTERE A VOLUMULUI DE RECRUTĂRI EXTERNE, DIN AFARA COMPANIEI, peste media generală de 14,1%, pe de o parte în sectoarele în creştere cum este cel IT&C, cu o rată de recrutare externă de circa 40%, şi pe de altă parte în sectoarele caracterizate printr-o rată mare a fluctuaţiei, cum sunt retailul, cu aproape 39%, bunurile de larg consum, 18%, şi producţia industrială, cu o rată de recrutare externă de aproape 19%”, spune Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de consultanţă şi audit PwC România şi şef al departamentului de consultanţă în HR din cadrul companiei. Estimările realizate pe baza studiului Saratoga 2013, care analizează eficienţa capitalului uman, rămân valabile şi pentru începutul anului viitor, scenariu confirmat şi de unii recrutori şi directori de resurse umane.

    Întrebarea pe care o adresează cel mai des candidaţii se referă la ce competenţe trebuie să dezvolte şi pentru ce post pot să aplice pentru a fi siguri că ies din rândul şomerilor sau că reuşesc să îşi schimbe jobul la final de an sau în primele luni ale lui 2014.

    „Sigur că IT-ul continuă să fie sectorul care va angaja şi anul viitor cei mai mulţi oameni. Procesele de recrutare vizează atât poziţii de suport, cât şi de programatori sau de manageri, pentru că foarte mulţi dezvoltatori străini de top care au intrat pe piaţa locală în ultimul timp şi-au externalizat în România şi «stratul» de middle management”, precizează Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane APT.

    De altfel, chiar directorul de resurse umane al dezvoltatorului local de software TotalSoft susţine că, anul viitor, compania va avea nevoie în continuare de programatori şi de consultanţi de business. Principalele condiţii sunt ca aceştia să îşi asume mai multe responsabilităţi, să poată lucra în echipă, să înţeleagă nevoile clienţilor şi să cunoască limbajele de programare.

    „În ceea ce priveşte poziţiile de programatori, avem nevoie de oameni care să cunoască programe precum Java, .NET sau SharePoint, lucruri care nu se învaţă în şcoală. Prin urmare, oamenii buni din acest punct de vedere sunt o raritate. Şi avem nevoie şi de consultanţi de business, dar specializaţi pe anumite domenii. Spre exemplu, avem nevoie de analişti de business pentru producţie, pentru distribuţie sau retail, dar vrem oameni care să identifice nevoile clientului şi care să vină şi cu soluţii pentru acesta. Trebuie să gândească procesele de business şi să ofere nişte soluţii informatice„, explică Brânduşa Fecioru, director de HR al TotalSoft.

    Salariile din IT, deşi nu vor înregistra anul viitor creşteri semnificative, după cum spune Mirela Marinescu, îşi păstrează poziţia în fruntea clasamentului industriilor care îşi plătesc cel mai bine angajaţii. Spre exemplu, un programator junior câştigă de două ori mai mult decât salariul mediu net pe economie (de aproximativ 360 de euro) în fiecare lună şi odată ce capătă o experienţă de câţiva ani poate ajunge să câştige şi 2.000 de euro net pe lună.

    PRINTRE POZIŢIILE CEL MAI CĂUTATE DE ANGAJATORI PE FINAL DE AN ŞI VALABILE ŞI PENTRU ÎNCEPUTUL ANULUI VIITOR SE NUMĂRĂ ŞI CELE DE BACK-OFFICE, în firme de outsourcing (care au creat în ultimii cinci ani mai mult de 30.000 de locuri de muncă) şi cele de vânzări, în orice domeniu de activitate.

    „Recent am avut cereri din partea unor companii care îşi doreau oameni pentru vânzări de echipamente pentru protecţia muncii, pentru industria de materiale metalice sau chiar anvelope. Practic, orice implică o activitate comercială va genera şi în viitor locuri de muncă. În outsourcing este nevoie de oameni pentru foarte multe tipuri de servicii, pentru că se externalizează numeroase activităţi, în special pe financiar şi contabilitate„, spune Marinescu. Prin urmare, firmele de outsourcing vor deveni anul viitor şansa oamenilor din bănci care şi-au pierdut locul de muncă – în jur de 6.000 numai în ultimul an şi jumătate. 

  • Produse contrafăcute vândute pe internet: Gucci a obţinut despăgubiri de 144,2 milioane de dolari

     Într-o hotărâre din 16 octombrie, judecătorul William P. Dimitrouleas de la Tribunalul Federal din Florida a interzis site-urilor încriminate orice “fabricare, import, promovare, distribuţie, vânzare şi ofertă de vânzare” a contrafacerilor care imită produsele celebrei case de modă italiene. Judecătorul a interzis acelor site-uri să folosească marca şi “orice logo care vizează lăudarea frauduloasă a serviciilor şi produselor lor” şi orice “imitaţie” a mărcii şi le-a ordonat să plătească casei Gucci despăgubiri totale de 144,2 milioane de dolari.

    Judecătorul a ordonat, de asemenea, transferul imediat în proprietatea Gucci US a numelor de domeniu încriminate sau suspendarea lor definitivă. Hotărârea sa se aplică pentru toate acele site-uri. Cele mai multe dintre ele nu mai funcţionau joi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOCURI DE MUNCĂ: Peste 11.600 de posturi vacante. În ce domenii sunt cele mai multe oferte

     Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 11.669 de locuri de muncă.

    Cele mai multe posturi vacante sunt anunţate în Capitală (1.590) şi în judeţele Cluj (1.085), Iaşi (623), Satu Mare (542), Dolj (540), Argeş (423), Braşov (414), Constanţa (398), Hunedoara (365) şi Vaslui (363).

    Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă disponibile sunt: Bacău (şase), Mehedinţi (nouă), Caraş-Severin (27), Suceava (41), Ialomiţa (50), Botoşani, Buzău (câte 66), Dâmboviţa şi Tulcea (câte 68).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Impozitul forfetar nu este o supraimpozitare, l-au cerut şi afaceriştii din alte domenii

     “Nu este un impozit în plus (impozitul forfetar – n.r.), nu vor mai plăti impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot să-l reinvestească, vor lua dividendele, care merg în sistemul de impozitare normal, ca la toată lumea. (…) Cei care au înţeles ce înseamnă tot presează să se aplice. Am solicitări chiar şi de la alte coduri CAEN să introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatură”, a afirmat joi Grapini.

    Ea a arătat că dacă o firmă vizată de impozitul forfetar are şi alte activităţi în afară de codurile CAEN incluse în proiectul de lege, care sunt evidenţiate separat în contabilitate, pentru acelea se va plăti impozitul de 3% pe cifra de afaceri.

    Impozitul forfetar se va plăti trimestrial, astfel că o pensiune care are de plătit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va împărţi această sumă la patru, plătind eşalonat pe fiecare trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile şi costul forţei de muncă au crescut anul trecut. În ce domenii au fost cele mai mari câştiguri

     “Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi economice, valori pozitive înregistrându-se în activităţile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractivă (de 2,1 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (de 2,0 ori), informaţii şi comunicaţii (+92,8%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,3%), administraţie publică (+13,1%), transport şi depozitare (+8,0%). În celelalte activităţi costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe ţară, cel mai scăzut fiind în hoteluri şi restaurante (-45,1%)”, arată INS, într-un comunicat.

    Statistica a publicat şi date privind câştigul salarial mediu în 2012, potrivit cărora câştigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul va avea un Tribunal comercial, pentru litigiile din mediul de afaceri

     Măsura privind constituirea tribunalelor specializate este cuprinsă în proiectul de lege care modifică şi completează Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, document ce a fost aprobat miercuri de Executiv.

    “Proiectul de lege oferă un temei legal, clar şi complet în vederea înfiinţării unor tribunale specializate, în special a unui Tribunal specializat în domeniile societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială şi insolvenţă la nivelul municipiului Bucureşti, ceea ce va asigura atât specializarea judecătorilor, cât şi o mai mare celeritate a judecării cauzelor în domenii sensibile”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

    Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului, Executivul dorind dezbaterea acestuia în regim de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro