BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Robor la 3 luni încheie săptămâna în creştere: vineri, indicele fost cotat la 8,12%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 8,12%, în urcare cu 1 punct bază faţă de joi, când a fost cotat la 8,11%, arată datele publicate de BNR.

    La începutul săptămânii, pe 1 august, indicele afisa o valoare de 8,01%. Evoluţia ROBOR a consemnat săptămâna aceasta o zi în care indicele a făcut un mic pas în urmă,  după o perioadă constantă de creştere.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a rămas constant, la 8,23%, evoluţie similară şi în cazul indicelui ROBOR la 12 luni, care a fost de 8,34%

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR are programată pentru astăzi cea de-a şasea şedinţă de politică monetară din 2022, iar analiştii anticipează con­­tinuarea înăspririi politicii monetare, majoritatea esti­mând majorarea dobânzii-cheie cu cel puţin 0,75 puncte procentuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, având în vedere nivelul ridicat al inflaţiei.

    Există şi analişti care văd po­sibilă creşterea ratei cu 1 punct procentual, până la 5,75%.

    În iulie BNR a majorat dobânda-cheie de la 3,75% până la 4,75%. Rata anuală a inflaţiei a depăşit 15% în iunie.


     

     

  • Banca Angliei doreşte să adopte cea mai mare creştere a dobânzii din ultimii 25 de ani

    Factorii politici ai Băncii Angliei vor fi sub presiune să accelereze ritmul înăspririi monetare atunci când se vor reuni săptămâna aceasta, urmând exemplul stabilit de Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală a SUA, scrie Financial Times.

    Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a precizat că o creştere de 0,5 puncte procentuale a ratelor dobânzilor se va număra „printre opţiunile pe bază” atunci când comitetul de politică monetară se va întâlni joi. BoE a majorat ratele dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale începând din decembrie, dar s-a angajat în iunie să acţioneze „în forţă”, dacă este necesar, ca răspuns la presiunile inflaţioniste mai persistente.

    Analiştii spun că decizia va fi bine echilibrată, întrucât factorii de decizie politică cântăresc presiunile inflaţioniste necruţătoare împotriva riscurilor crescânde de recesiune. 

    „După ce BCE şi Fed au înregistrat creşteri ample la întâlnirile din iulie, este probabil ca Banca Angliei să simtă o presiune similară”, a declarat Amarjot Sidhu, economist la BNP Paribas.

    Philip Shaw, de la Investec, a spus că BoE „ar putea simţi teama unei crize de credibilitate dacă este percepută ca fiind în urma colegilor săi”.

    FMI, care şi-a redus previziunile de creştere globală săptămâna aceasta, a indicat Regatul Unit drept una dintre ţările în care perspectivele pentru inflaţie s-au înrăutăţit cel mai mult. Acesta a îndemnat factorii de decizie să ia „măsuri decisive”, chiar dacă vor afecta creşterea, locurile de muncă şi salariile pe termen scurt – argumentând că o abordare graduală ar duce pur şi simplu la o ajustare mai greoaie mai târziu.

    Inflaţia, care a atins 9,4% în iunie, a crescut până acum, în mare măsură, în conformitate cu prognozele băncii centrale din mai. Dar cea mai recentă creştere a preţurilor la gaze înseamnă că noile previziuni ale BoE vor arăta, probabil, o creştere a inflaţiei la nivelul de peste 10%, depăşind aşteptările iniţiale pentru venirea sezonului rece. 

  • Piaţa financiară din Ungaria este în situaţie critică: Banca Naţională a fost nevoită să majoreze din nou dobânda de referinţă, de la 9,75% la 10,75%, în încercarea de a opri căderea forintului

    Banca Naţională a Ungariei a majorat marţi dobânda de referinţă de la 9,75% la 10,75%, pe fondul creşterii inflaţiei şi al devalorizării monedei naţionale.

     ”Principalul obiectiv al Magyar Nemzeti Bank (Banca Naţională Ungară) este să atingă şi să menţină stabilitatea preţurilor”, se arată în comunicatul instituţiei.

    Majorarea de astăzi vine după ce MNB a crescut pe 12 iulie dobânda de referinţă cu 2 puncte procentuale, de la 7,75% la 9,75%.

    În luna iunie, rata anuală a inflaţiei a ajuns în Ungaria la 11,7%, iar preţurile alimentelor erau cu 20% peste nivelul din perioada similară din 2021.

    Forintul ungar s-a devalorizat constant în ultimele luni, cursul fiind marţi de circa 400 forinţi/euro. 

    Moneda ungară era cotată la 369 forinti/euro la începutul anului, cursul ajungând la un minim de 355 forinti/euro la începutul lunii februarie. La începutul lunii iulie, cursul urcase la un maxim de 410 forinţi/euro.

    Măsura luată de Banca Naţională a Ungariei încearcă să stabilizeze preţurile şi să tempereze temerile investitorilor, pentru a păstra sursele de finanţare.

    În România, dobânda de referinţă a BNR este de 4,75%.

     

  • Robor la 3 luni, din nou în creştere: luni, indicele a fost cotat la 7,51%. De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu 16%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 7,51%, în urcare cu 15 puncte bază faţă de vineri, când a fost cotat la 7,36%, arată datele publicate de BNR.

    De la începutul lunii, când Robor la trei luni a înregistrat valoarea de 6,47%, indicele s-a majorat cu 16%.

    Tot luni, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a atins  7,66% de la 7,54% vineri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 7,73% de la 7,68%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 2,65% pentru T1/2022.

     

  • Robor la 3 luni adaugă o nouă zi de creştere: marţi, indicele a fost cotat la 7,16%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 7,16%, în urcare cu două puncte bază faţă de începutul săptămânii, când a fost cotat la 7,14%, arată datele publicate de BNR.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a atins valoarea de 7,32% de la 7,29% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 7,42 de la 7,40%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală.

     


     

     

  • Blestemul geografiei. Cum facem să avem şi o „alianţă financiară“ pe lângă cea politico-militară? Aflată la 400 de kilometri de război, România se împrumută de la aliaţii săi din NATO cu cea mai mare dobândă din UE, de 9%

    ♦ „Sfântul Frankfurt“, noua capelă de rugăciune a  finanţiştilor europeni, aflat la 2.300 de kilometri de Moscova, îi împrumută pe nemţi la o dobândă de 1%, pe cehi cu 5%, pe unguri cu 9,1%, iar pe români cu 9,3% – diferenţă direct proporţională cu distanţa de linia frontului ♦ Nu doar economia, ci şi politica este de vină. Cristian Preda, decanul Facultăţii de ştiinţe politice a UB: Când ai un premier şi un ministru de finanţe pe care nu-i cunoaşte nimeni în UE, ce aşteptări să ai?

    Dobânda creşte proporţional cu distanţa pe care  debit­orul o are faţă de centrul financiar al Europei, o Europă într-o transformare pe care nimeni nu o anticipa acum cinci ani. De ce ne împrumutăm cel mai scump din UE, când lumea occidentală vrea, după cum spune, ca România să fie solidă şi bine înarmată? Cu România pe post de pilon de stabilitate şi printre primele bastioane de apărare ale lumii occidentale, nu ar trebui ca accesul la finanţare să fie facilitat, tocmai pentru a-şi putea împlini rolul de pilon de susţinere?

    Dacă pe plan militar, de exemplu, România a fost printre primele ţări întărite, pe pieţele financiare situaţia este la polul opus, pentru că dobânzile la care se împrumută România au crescut constant şi sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Or, puterea unei ţări stă tocmai în puterea ei economică şi financiară. „O să vedeţi că, istoric, România a avut un risc de ţară foarte ridicat comparativ cu alte state din Europa. În principiu riscul vine din dezechilibre macro, atunci când ai un deficit de cont cu­rent în creştere şi care a trecut de mult linia roşie“, a răspuns la ZF Live economistul Laurian Lungu, fondator al think-tank-ului Consilium Policy Advisors Group.

     

    Cu toate acestea, situaţia de acum este de excepţie şi, cu toate că accesul la finanţare mai ieftină înseamnă şi întărirea ţării, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani în moneda locală, barometrul costului de finanţare a unei ţări, este de 9,3% în România. Anul trecut, în iulie, România se împrumuta cu o dobândă de sub 4%. La mijlocul lui februarie, înainte de invazia rusă din Ucraina, dobânda era de 5,6%, iar acum este aproape 9,3%. Spre comparaţie, Bulgaria se împrumută cu 2,7%, Polonia cu 6,8% şi Ungaria cu 9,1%.

    Laurian Lungu, economist: 

    Se vorbeşte foarte des în aceste zile de acest soft landing. Băncile centrale, ca şi guvernele, se gândesc să crească rata dobânzii astfel încât să lupte împotriva inflaţiei dar nu atât de accelerată astfel încât să trimită economia în recesiune. Însă acest echilibru este foarte fragil, cred că va fi dificil de realizat, adică să aduci inflaţia sub control fără să intri într-o recesiune. Contează cât de adâncă este recesiunea, cât de mult va ţine, deci sunt foarte multe întrebări la ora actuală la care vom afla răspunsul pe parcursul trimestrului următor.“

     

    „În astfel de condiţii de incertitudine, de conflict la graniţă, riscul de ţară al unui stat evoluează într-un sens negativ, adică riscul perceput de către investitori creşte. Atunci când eşti aproape de un conflict, când eşti afectat de acest conflict, când ai fragilităţi macroeconomice de tip deficite şi datorie, astfel de percepţii pot să apară, percepţii de risc ridicat. Atunci când riscul asociat cu un stat este ridicat, şi dobânda cerută de creditori va creşte pe măsură“, a spus, la ZF Live, Liviu Deceanu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Babeş -Bolyai, Cluj-Napoca.

    Doar atât? Nu, spune Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Cauzele situaţiei de faţă nu ţin doar de pieţe – lacome şi hrăpăreţe, după cum le ştim -, dar şi de factorul politic.

    Dacă vorbim de factorul politic, sunt trei cazuri ce explică această situaţie, spune el.

    Prima din explicaţii e că România nu are niciun plan de aderare la zona euro.

    „Această indecizie ne clasează într-o categorie cu totul specială: a) Nu ştim dacă aderăm; b) Nu ştim când aderăm, dacă aderăm; c) Peste tot este împrăştiată o ceaţă şi nimeni nu mai înţelege care va fi parcursul acestei ţări.“

    A doua explicaţie, spune Preda, care a fost zece ani membru în Parlamentul European, înainte de a reveni la catedra de Stiinţe Politice a UB: „Dacă nu te cunoaşte nimeni, eşti un nimeni.“

    „Uitaţi-vă la premierul Ciucă. Cu cine s-a întâlnit el de când a preluat mandatul? Uitaţi-vă la ministrul de finante, dl Câciu. Ati auzit de vreo întâlnire a acestori domni cu omologii lor din străinătate? Eu nu am auzit ca ministrul nostru de finanţe să se fi întâlnit cu vreun ministru de finanţe din ţările UE. Credeti că pieţele nu văd asta? Toată lumea trage de Draghi (premierul Italiei ñ n. red.) şi speră ca el să rămână premier. Pentru că oamenii de afaceri şi politicienii ştiu că se pot sprijini pe el. Pentru că ştiu cine este, îi ştiu trecutul, trecutul bun. Ciucă? Cine este premierul României, dacă nimeni nu-l cunoaşte?“

    Pieţele sunt lacome şi nu-ţi vor veni în ajutor, daca, în mijlocul drumului, aluneci pe o coaja de banană, spune Preda. Dar afacerile sunt afaceri. Ţările nu sunt amendate de pieţele financiare doar pentru că sunt în spatele liniei frontului, precum este România, în acest moment. Sunt amendate în cea mai mare parte pentru lipsa lor de credibilitate.

    Şi aici vine şi a treia parte a „canonului“ pe care România nu-l respectă, spune Preda. Există o frază în Apocalipsa biblică („Revelaţie“, în greacă) care sună aşa: „Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.“ Faptul că România nu este „nici rece“ şi „nici în clocot“, ci este doar „căldicică“ o face vulnerabilă.

    „Da, această opţiune – nici rece nici în clocot – este o slăbiciune cumplită. România este «căldicică». Despre Viktor Orban, în Ungaria, ne-am lămurit, e mai aproape de Rusia – problema va fi rezolvată cumva. Polonia este de partea Ucrainei, trup şi suflet şi, prin poziţia ei, s-a apropiat de UE, în ciuda disputelor trecute. România?  Numeni nu ştie ce vrea. În partidele din România ranchiuna antiucraineană este limpede – cauzele sunt istorice. Aşa că politica României este „căldicică“, spune Cristian Preda.

    Pe scurt, despre poziţia României în plan politic şi în faţa pieţelor financiare: nu avem niciun calendar pentru aderarea la euro. Oamenii noşti politici nu sunt cunoscuţi aproape de nimeni în Europa. PNRR se încheie în 2026 – absorbi bine, nu absorbi, ura şi la gară. Iar noi vorbim de schimbarea PNRR. Ţările UE îşi fac planuri pe ani de zile. Noi? Pe trei luni: preţul la beniznă (cinci bani pe litru compensaţie), preţul compensat la energie, spune Preda.

    „Desigur ca pieţele sunt lacome. Desigur că pieţele nu iartă. Dar, aşa cum demonii pot fi domoliţi, şi pieţele pot fi domolite. Pentru asta, însă, trebuie să priveşti domonul pieţei în ochi. Or, dacă pe tine, prim-minstru de opt luni, nu te cunoaşte nimeni la Bruxelles, pe tine, ministrul al finanţelor, nu te cunoaşte nimeni la Londra atunci ce vreţi? Într-o mare măsură, chestiunea preţului împrumutului este una de credibilitate. Suntem azi în cea mai proastă situaţie politică din 1992 încoace“, crede decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.

    România are în acest moment o datorie echivalentă cu circa 50% din PIB, sub nivelul de avarie de 60% din PIB, dar în creştere faţă de 2019, când era de 35% din PIB. Italia, cu o datorie publică de peste 150% din PIB, de exemplu, se împrumută la o dobândă de 3,3%. 

    „Economişti nu se uită doar la dimensiunea datoriei, care evident că este relevantă, dar şi la sustenabilitatea datoriei suverane a unei ţări. Avem exemple în economia internaţională de ţări cu o datorie raportată la cifra de peste 200%, precum Japonia, care continuă să ramburseze. Acolo sunt şi anumite particularităţi, dar au o economie sănătoasa la exporturi“, spune Liviu Deceanu. 

    Costul de finanţare este şi în strânsă legătură cu modul în care sunt cheltuiţi apoi banii. Cu cheltuieli bugetare de salarii şi pensii echivalente a aproape 22% din PIB, cheltuielile cu salariile, pensiile şi dobânzile au însemnat 93% din veniturile bugetului de stat.

    „Contează ce faci cu banii respectivi pentru că, dacă te datorezi pentru a plăti salarii, pensii, în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos. Dacă te îndatorezi pentru investiţii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot să fie pe măsură şi sustenabilitatea să aibă de câştigat“, mai spune Liviu Deceanu.

    Liviu Deceanu, economist: 

    Contează ce faci cu banii respectivi pentru că, dacă te îndatorezi pentru a plăti salarii, pensii, în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos. Dacă te îndatorezi pentru investiţii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot să fie pe măsură şi sustenabilitatea să aibă de câştigat.

     

    În contextul unei inflaţii care nu s-a mai văzut de zeci de ani în toată lumea, băncile centrale au crescut ratele dobânzilor de politică monetară sau dobânzile-cheie. Şi Banca Naţională a României (BNR) a început să opereze creşteri mai agresive de dobânzi, cu un punct procentual la ultima şedinţă de politică monetară, dar este încă rezervată să se ducă prea sus, pentru că dobânzile prea mari pot crea recesiune. De asemenea, şi Fed, banca centrală a SUA, a început să crească mai puternic dobânzile de referinţă. În schimb, Banca Centrală Europeană (BCE), nu a mai operat o creştere de dobândă-cheie din 2011. Economiştii se aşteaptă la o creştere în şedinţa de politică monetară de săptămâna aceasta şi întrebarea este cum va afecta şi costul de finanţare a României.

    „Evident, creditarea va fi afectată atunci când rata dobânzii este mai mare. Finanţarea este necesară pentru dezvoltarea economică, deci va trebui găsit acel fine tunning, acel echilibru care va permite pe de o parte şi un control al inflaţiei, dar nu vom pune frână creşterii economice, investiţiilor, firmele au nevoie de credit în continuare pentru a putea să se dezvolte şi este o chestiune esenţială“, mai spune Liviu Deceanu.

    În acest moment, rata dobânzii de politică monetară a BNR este de 4,75%, iar estimările economiştilor sunt, în general, ca aceasta va creşte la 6% în 2022. 

    „Părerea mea este că în continuare Banca Naţională în România sau Banca Centrală Europeană în zona euro vor fi prudente, nu vor ridica într-o mare măsură rata dobânzii pentru a nu afecta creşterea economică, spre deosebire de Statele Unite acolo unde poate politica a fost mai agresivă, mai puternică“, mai spune Deceanu. 

    Cheia, spun economiştii, este la dozajul creşterii dobânzilor, pentru că o creştere prea agresivă ar arunca economia în recesiune, iar o creştere prea prudentă nu ar opri inflaţia. Laurian Lungu este de părere că echilibrul dintre creşterea dobânzilor şi păstrarea creşterii economice este foarte fragil.

    „Se vorbeşte foarte des în aceste zile de acest soft landing. Băncile centrale, ca şi guvernele, se gândesc să crească rata dobânzii astfel încât să lupte împotriva inflaţiei dar nu atât de accelerată astfel încât să trimită economia în recesiune. Însă acest echilibru este foarte fragil, cred că va fi dificil de realizat, adică să aduci inflaţia sub control fără să intri într-o recesiune. Contează cât de adâncă este recesiunea, cât de mult va ţine, deci sunt foarte multe întrebări la ora actuală la care vom afla răspunsul pe parcursul trimestrului următor.“

  • Cum se aplică noul moratoriu de amânare a ratelor. La ce credite se capitalizează dobânda? Ministerul Finanţelor a publicat normele metodologice

    Debitorii, atât persoane fizice, cât şi companii, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele care au fost acordate până la data de 30 aprilie 2022 inclusiv, pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată.

    Creditul pentru care se solicită acordarea facilităţii nu trebuie să se încadreze în categoria creditelor revolving, inclusiv cele de tipul cardurilor de credit, al descoperitului de cont şi al liniilor de credit acordate debitorilor persoane fizice şi debitorilor persoane juridice.

    Debitorii pot beneficia o singură dată de suspendarea obligaţiilor de plată pentru fiecare împrumut.

    Perioada pentru care se acordă facilităţile de suspendare la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori, se stabileşte pe baza opţiunii debitorului şi este cuprinsă între minimum 1 lună şi maximum 9 luni.

    Perioada maximă de rambursare a obligaţiilor de plată aferente creditului poate fi extinsă cu o perioadă aferentă suspendării obligaţiilor de plată.

    Dobânda datorată de debitor se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare. Comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se plătesc conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare.

    Capitalizarea dobânzii atrage majorarea soldului creditului existent la finele perioadei de suspendare cu dobânda datorată de debitor, calculată pe perioada suspendării la soldul creditului rămas de rambursat, cu excepţia creditelor ipotecare contractate de persoane fizice, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, pentru care dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.

    În cazul creditelor ipotecare Prima Casă/ Noua Casă creditorul poate acorda facilitatea de suspendare a obligaţiei debitorului de plată a ratelor aferente creditului acordat în cadrul Programului ”Prima casă/Noua casă” sub formă de graţie totală la plata creditului ipotecar (rate de principal, dobândă, comisioane, variante combinate ale acestora), pe perioada stabilită si descrisă în norme.

    La această creanţă dobânda este 0% şi plata de către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

    Rambursarea dobânzilor amânate la plată în cazul creditelor acordate în cadrul programului ”Prima casă/Noua casă” – dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.

    “Plata de către debitor a creanţei reprezentând dobânda totală aferentă perioadei de suspendare la plată acordată conform prevederilor OUG nr.90/2022 se va face eşalonat, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare, în 60 de rate lunare egale, fără perceperea de dobândă pentru componentele creditului pe perioada suspendării”.

    Poate beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului acordat în cadrul programului ”Prima casă/Noua casă” care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, beneficiarul Programului ”Prima casă/Noua casă” afectat financiar, direct sau indirect de situaţia gravă generată de criza actuală determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina, sub condiţia transmiterii solicitării către creditor cel mai târziu în termen de 30 de zile de la data emiterii de către BNR a reglementărilor prevăzute la art.7 din OUG nr.90/2022.

    Facilităţile prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.90/2022 se pot acorda debitorilor până la atingerea limitei de vârstă la sfârşitul perioadei de creditare prelungite.

    Când solicită amânarea ratelor, persoanele fizice trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

    Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

     

  • Italia redevine ţintă pentru pieţele financiare. Investitorilor le este teamă că italienii nu pot să facă faţă creşterilor de dobândă. Guvernul de la Roma este la un pas să cadă

    O criză a pieţelor financiare concentrată pe Italia ar putea aduce cea mai dură criză din istoria zonei euro, potrivit Bloomberg.

    Ar putea deveni realitate chiar temerile economiştilor care profesau în urmă cu mai bine de două decenii – la naşterea monedei unice – că datoriile Italiei, a treia cea mai mare econmie din zona euro, prezintă riscuri la adresa stabilităţii întregului bloc.

    Acest scenariu a devenit din ce în ce mai posibil săptămâna aceasta, în contextul în care guvernul condus de Mario Draghi este aproape de colaps. Premierul italian se pregăteşte să demisioneze, întrucât un partener din coaliţia de guvernare a ameninţat că se va retrage. Toate acestea ar putea declanşa următorul nivel al crizei.

    O astfel de evoluţie ar pune presiune pe Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, astfel încât banca centrală să vină cu o soluţie pe termen scurt. Mai mult, o astfel de evoluţie ar sublinia încă o dată nevoia pentru un nou acord politic pentru zona euro.

    Dovezile legate de vulnerabilitatea Italiei au început să apară luna trecută, când perspectivele unor costuri de finanţare mai mari au făcut ca randamentul titlurilor de stat pe 10 ani să ajungă la peste 4%, pentru prima dată din 2014. Asta i-a determinat pe mulţi investitori să înceapă să vândă. 

    Randamentele pe titlurile de stat au mai scăzut între timp, după ce Banca Centrală Europeană a promis că va crea un punct de rezistenţă, însă întregul context pune presiune pe banca centrală, care nu poate creşte costurile de creditare fără a crea şi un instrument prin care să prevină urmările propriilor politici monetare.

    Ieri, euro a ajuns la parietatea dolarului pentru prima dată din 2002, în contextul în care investitorii pariază că dobânzile vor continua să crească în SUA.

  • Veştile proaste curg lanţ pentru români: După o serie de scumpiri vine şi anunţul care duce la “explozia” ratelor celor care au credite

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 7,05%, în creştere faţă de miercuri, când indicele a atins 6,99%.

    La începutul lunii iulie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 6,47%, în timp ce la începutul lunii iunie acesta era cotat la 5,99%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 7,05%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală. Săptămâna trecută BNR a decis să majoreze dobânda-cheie de la 3,75% la 4,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an. Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 2,65% pe baza datelor dinT1/2022. 

     

     

  • Robor la 3 luni, tot mai aproape de pragul de 7%: marţi, indicele a fost cotat la 6,93%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marţi la 6,93%, în urcare cu şase puncte bază faţă de începutul săptămânii, când a fost cotat la 6,87%, arată datele publicate de BNR.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a atins valoarea de 7,12% de la 7,06% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 7,28% de la 7,24%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală.

    Săptămâna trecută, BNR a majorat dobânda-cheie de la 3,75% la 4,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an.