BusinessMagazin

Tag: dispozitive

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Samsung a suspendat temporar producţia de Galaxy Note 7

    Samsung a suspendat temporar producţia de Galaxy Note 7, potrivit unei surse citate de Bloomberg.

    Gigantul sud-coreean are probleme cu gestionarea rechemării celor 2,5 milioane de dispozitive vândute, iar între timp apar tot mai multe rapoarte de telefoane care iau foc sau explodează.

    Mişcarea Samsung vine după ce noile modele de Note 7, oferite clienţilor ca înlocuitor pentru primul model problematic, au luat foc de asemenea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se poate prăbuşi avionul dacă nu închidem telefoanele când zburăm?

    Motivul pentru care însoţitorii de zbor solicită închiderea telefoanelor mobile la aterizare şi decolare are legătură cu interferenţa electronică cu echipamentele de zbor pe care folosirea simultană a mai multor dispozitive ar putea-o genera, potrivit declaraţiilor unui fost pilot american citat de Reader’s Digest.

    ”În cazul în care, spre exemplu, 12 persoane decid să sune pe cineva înainte de aterizare, instrumentele mele de ghidare vor oferi indicatori falşi, care ar putea spune că ne aflăm la o înălţime mai mare decât suntem”, spune Jim Tilmon, un fost pilot al American Airlines.

    Pilotul a explicat şi motivele pentru care însoţitorii de zbor solicită depozitarea laptopurilor la aterizare şi decolare.

    „În ce priveşte laptop-urile, nu vă punem să le depozitaţi  din cauza interferenţei electronice, ci din cauza faptului că acestea s-ar transforma în adevărate proiectile dacă le ţineţi în braţe, în cazul unor turbulenţe. Nu cred că îşi doreşte cineva să fie lovit de un MacBook cu 200 de mile/oră. Nu încercăm să vă întrerupem distracţia când vă cerem să vă scoateţi căştile din urechi. Vrem doar să ne auziţi în cazul unei urgenţe.”

  • Facebook de România – doi tineri români au dezvoltat o nouă reţea socială pentru „meditaţii”: „Credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm se află lipsa educaţiei”

    Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen, doi tineri care au studiat la Facultatea de Matematică-Informatică din Cluj-Napoca, au dezvoltat Five, o aplicaţie care pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea să interacţioneze cu cei care au interese comune cu ale lor sau, din contră, cu utilizatori mai experimentaţi în anumite domenii şi de la care ar putea primi „meditaţii”.

    Cei doi tineri apreciază că au investit în dezvoltarea aplicaţiei aproximativ 25.000 de euro, sumă în care spun că sunt incluse atât timpul investit, cât şi celelalte costuri aferente – publicitate, servere, dispozitive.

    În ce priveşte monetizarea platformei, spun că în prezent prioritatea lor se concentrează pe dezvoltarea unui produs bun, astfel că în prezent aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platforma AppStore. „Nu ne gândim foarte mult la monetizare în adevăratul sens al cuvântului, urmând business model-ul “a la” Twitter. Depinde foarte mult de tracţiune şi de investitorii pe care o să îi atragem.” Pentru primul an de funcţionare şi în lipsta unei investiţii semnificative, se aşteaptă la cel puţin 100.000 de utilizatori activi.

    Profilul fiecărui utilizator care se înscrie în aplicaţie este construit în jurul a două mari secţiuni – lucruri la care el se pricepe şi lucruri de care este interesat. Spre exemplu, un utilizator priceput la programare şi sport, pasionat în acelaşi timp de muzică şi care doreşte să cânte la pian, are posibilitatea să caute prin intermediul aplicaţiei, în zona care se află, persoane care se pricep să cânte la pian. Din toate aceste persoane, utilizatorul poate să aleagă să se întâlnească cu una dintre ele într-un anumit loc şi să discute problemele cu care se confruntă în demersul de a învăţa să cânte la pian. 

    Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an de zile, din cauza faptului că amândoi erau angajaţi şi urmau în acelaşi timp şi cursurile din cadrul programului masteral la care sunt înscrişi. „Lipsa timpului a fost cel mai dificil aspect legat de dezvoltarea aplicaţiei, fiind destul de dificil să balansăm volumul mare de muncă la care am fost supuşi şi în acelaşi timp să avem şi o viaţă cât de cât normal”, spun cei doi tineri. Totodată, dezvoltarea aplicaţiei a fost îngreunată şi din cauza faptului că nu au avut în echipă un designer. „A fost mai mult un proces laborios în care am folosit metoda <trial and error> până când am fost relativ mulţumiţi de rezultat; am fost sfătuiţi de David Stroe, unul dintre cei mai buni designeri din zona noastră care ne-a îndreptat initial către un conceptu în jurul căruia am construit aplicaţia.”

    La dezvoltarea aplicaţiei au lucrat doar Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen.Cei doi au urmat studiile Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul primului an de facultate, Dobrean a început să lucreze în cadrul unei companii care dezvolta aplicaţii web, ajungând într-un final să evolueze spre realizarea de aplicaţii pentru dispozitivele care folosesc sisteme de operare de la Apple  (iOS, tvOS, macOS, watchOS).

    „Pasiunea pentru aplicaţiile mobile a venit din faptul că e mult mai uşor să îţi vezi progresul, după o zi de muncă în general reuşeşti să faci să se mişte ceva pe ecran, practic te simţi mai apropiat de utilizator şi simţi că deciziile tale pot să îi facă ziua mai bună. Cât despe aplicaţii web enterprise, poţi să îţi petreci zile întreci lucrând la o funcţionalitate ascunsă în spatele unui buton asupra căruia nu ai niciun cuvânt de spus în felul în care arată sau unde este amplasat şi, de cele mai multe ori, nu va fi folosit”, descrie el diferenţa dintre dezvoltarea de aplicaţii pentru telefon şi web enterprise.

    Dragoş Dobrean urmează în prezent cursurile programului masteral de Sisteme distribuite din cadrul UBB Cluj şi este angajat într-o companie unde dezvoltă diverse soluţii pe platformele iOS şi watchOS.

    Răzvan Chelemen a avut un prim contact cu industria software în anul doi de facultate, când a participat la un program ce avea ca scop învăţarea platformei iOS din cadrul unei companii. A urmat un internship acolo, iar apoi un altul într-o altă companie, unde s-a şi angajat. Primii paşi făcuţi în direcţia obţinerii unei investiţii pentru aplicaţia Five sunt câteva prezentări făcute în cadrul mai multor evenimente dedicate din Cluj-Napoca, dar şi-au propus să aplice şi la câteva acceleratoare de start-up-uri şi să-i şi contacteze pe investitorii care ar putea fi interesaţi de produsul lor.

    „Investitorii pe care îi ţintim noi sunt oamenii care nu se concentrează doar pe profitul de la sfârşitul lunii sau al anului, ci mai degrabă de cei care cred în ideea noastră şi doresc să facă ceva pentru ca întrega societate să devină mai educate. Noi credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm este lipsa educaţiei, iar investiţia în această ramură este una care, pe lângă un câştig financiar, aduce şi un câştig reflectat în generaţiile următoare, cât şi amprenta ta la realizarea unei lumi educate faţă de cea în care te-ai născut”, explică tinerii. Ei spun că iau în calcul discuţiile şi cu investitorii străini – „Nu cred că localizarea geografică reprezintă un impediment, cât timp sunt oameni care cred la fel de mult ca şi noi în ideea noastră.”

  • Maşinile conectate se vor transforma în maşini de făcut bani

    Un studiu recent al companiei Gartner previzionează că numărul maşinilor conectate aflate în circulaţie va ajunge în 2020 la 250 de milioane, iar apetitul în creştere pentru conectarea cât mai multor dispozitive confirmă previziunile. Dar conectivitate înseamnă, înainte de toate, trafic de date, iar marii operatori au început deja lupta pentru cota de piaţă.

    Trebuie să începem cu o scurtă explicaţie: conceptul de maşină conectată se referă la maşinile care sunt dotate cu dispozitive precum bluetooth, receptor wi-fi şi de reţele precum 3G sau 4G. Astfel, maşinile conectate sunt maşinile care fac parte din universul Internet of Things, în care toate dispozitivele sunt legate şi pot comunica între ele.

    În următorii trei ani, maşinile conectate vor ajunge la o rată de adopţie similară cu cea a sistemului GPS; în acel moment, sistemul metric folosit în mod uzual se va transforma din ARPU (average revenue per user – venit mediu pe utilizator) în ARPC (average revenue per car – venit mediu pe maşină). Luând piaţa americană de smartphone-uri ca punct de referinţă, putem observa că veniturile nu mai sunt la nivelul anilor precedenţi: vânzările de terminale au înregistrat o scădere de 6,5% în 2015 faţă de 2014; în Europa scăderea a fost chiar mai accentuată, de 10,8%.

    Această tendinţă se datorează unui cumul de factori, cei mai importanţi fiind saturarea pieţei şi instabilitatea economică. În vreme ce schimbarea telefonului pentru unul mai nou a ieşit de pe lista de priorităţi, alte dispozitive conectate par să aducă venituri tot mai mari operatorilor. Chris Antlitz, analist în cadrul firmei de cercetare de piaţă în domeniul tehnologiei TBR, spune: „Vedem că piaţa pe care activează marii operatori este saturată, aşa că aceştia încearcă să pătrundă în zona IoT“. Şi acest lucru pare să le reuşească: AT&T a depăşit un miliard de dolari în venituri doar din zona IoT, în vreme ce Verizon a generat venituri de 690 de milioane de dolari pe acelaşi segment.

    Câteva cifre care merită amintite sunt legate de trafic: potrivit Cisco Visual Networking Index 2016, traficul global de date mobile a crescut cu 74% faţă de anul trecut, ajungând la peste 3,7 exabiţi pe lună – un exabit înseamnă un miliard de gigabiţi. În ultimii zece ani, consumul de date a crescut de 4.000 de ori – iar asta explică apetitul în creştere al operatorilor pentru a aborda noi pieţe.

    Conectivitatea maşinilor este importantă şi din punct de vedere tehnic: cele mai multe maşini au în jur de 150 de microprocesoare ce formează subsistemele folosite pentru a rula diferite comenzi. O mare parte dintre acestea ar putea însă dispărea în momentul în care maşina ar fi conectată la un sistem online – ceva similar, dacă vreţi, modului în care funcţionează laptopurile Chromebook. Acestea nu au aplicaţii instalate, ci le rulează în momentul în care sunt conectate la internet. Una din temerile exprimate destul de frecvent este justificată: ce se întâmplă dacă reţeaua nu mai funcţionează? Iar răspunsul este că o astfel de întrerupere trebuie tratată ca orice altă defecţiune a maşinii: până la urmă, câţi dintre noi ştiu să repare un calculator de bord, prezent pe majoritatea modelelor produse după anul 2000?

    „Cred că lumea automobilelor se va schimba, oamenii vor să fie mai conectaţi, în România am şi realizat modelul Duster connected by Orange care a avut mult succes. Nu cred că are rost să pui tot felul de extraopţiuni costisitoare. E important să evoluezi şi să oferi această posibilitate – de a fi în permanenţă conectat; desigur, la un preţ rezonabil“, spunea Yves Caracatzanis, CEO al Renault România, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. Noua Duster Connected by Orange, de care vorbea Caracatzanis, a fost prima maşină conectată produsă sub umbrela francezilor de la Renault. Noutatea principală a modelului a fost astfel reprezentată de sistemul Wi-Fi integrat asigurat de Orange: cei care au cumpărat o maşină Duster din acea ediţie au avut  incluşi 12 GB de trafic pe lună la viteze 4G, timp de 24 de luni; la hotspot-ul instalat în maşină se pot conecta până la 10 dispozitive simultan.

    Vorbind de maşinile conectate, un aspect important este durata de viaţă şi adaptarea la tehnologiile actuale: această duratăar trebui să fie mult mai mare decât în cazul telefoanelor, pentru că maşinile nu sunt bunuri cu o perioadă de folosinţă scurtă. Şi în vreme ce acesta este un aspect ce va trebui cu siguranţă luat în calcul de producători, avantajele unei maşini conectate sunt şi ele destul de evidente. În primul rând este vorba de suprafaţă: în cazul unui telefon mobil, spaţiul fizic ce poate fi folosit pentru interacţiunea dintre om şi aparat este unul redus: practic ecranul telefonului. În cazul unei maşini, posibilităţile sunt aproape nelimitate.

    În al doilea rând, vorbim despre puterea de procesare. Dacă tehnologia cloud a transformat telefoanele mobile, accesând practic de la distanţă tehnologia necesară procesării, maşinile pot fi dotate cu un centru de date portabil. Astfel, viteza de procesare ar creşte în mod semnificativ fără a modifica prea mult designul şi fără a se reduce spaţiul interior.

    Un alt lucru extrem de important este managementul bateriei: cu toţii ştim cât de repede se poate epuiza bateria unui telefon, mai ales atunci când dispozitivul rulează aplicaţii de localizare. Această problemă dispare în interiorul unei maşini – nu pentru că bateria maşinii ar fi suficientă, ci pentru că localizarea prin GPS este o funcţie deja integrată în calculatorul de bord.

    Dacă părţile bune sunt evidente, nu trebuie însă ignorate şi cele mai puţin bune, aşa cum ar fi securitatea cibernetică. Atunci când hackerii atacă un telefon, pagubele – oricât de mari ar fi – nu vor pune niciodată în pericol viaţa proprietarului, cel puţin nu în mod direct; acest lucru se schimbă însă drastic în cazul maşinilor, iar lipsa unor măsuri eficiente încetineşte destul de mult dezvoltarea industriei în această direcţie.

    Creşterea conectivităţii este un fenomen cu impact din ce în ce mai mare, iar modificarea industriei auto în această direcţie nu mai stă sub semnul întrebării. Cine va profita cel mai mult de aceste noi schimbări este încă neclar, dar companiile care vor reuşi să îmbine nevoia de conectivitate cu cerinţele individuale vor avea cu siguranţă o şansă în plus.
     

  • Cât de inteligente au devenit casele în care locuim

    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente – ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului. Auzim des termeni precum “casă inteligentă” sau “internet of things”, dar  conceptele nu spun prea mare lucru până la momentul în care produc schimbări palpabile. Cum devine, aşadar, o casă inteligentă? Care sunt cele mai utile  dispozitive pentru casă? Şi cât costă să ne facem casa “mai deşteaptă”?

    Dacă în urmă cu puţină vreme ideea de casă inteligentă ducea cu gândul mai curând la filme decât la realitate, studiile publicate recent arată că peste 25 de miliarde de dispozitive vor face parte din IoT până în 2020, o bună parte fiind probabil folosite pentru îmbunătăţirea activităţilor din casă. Icontrol Networks arată că oameni din toate grupurile demografice (în special milenialii şi cei din generaţia X) sunt tot mai încântaţi de ideea de a locui într-o casă inteligentă. Potrivit unui studiu comandat de ONU, până în 2020, rata caselor cu acces la internet va ajunge la 69% la nivel global, iar gradul de penetrare al smartphone-urilor va atinge 75%.

    În România vorbim de o piaţă care a ajuns anul acesta la 16 milioane de euro. La nivel global însă valoarea pieţei de produse şi servicii dedicate smart home va ajunge la 43 de miliarde de dolari în 2020, o valoare de aproape trei ori mai mare decât cea din anul 2014, potrivit datelor Statista. Dat fiind interesul în creştere pentru astfel de produse, este foarte probabil ca şi alte industrii tangenţiale să profite şi să genereze venituri din ce în ce mai mari. Cursa pentru dominarea IoT este tot mai încrâncenată, iar companiile fac eforturi substanţiale pentru a nu rămâne în urmă. Samsung, spre exemplu, a anunţat la CES că 90% din produsele lansate în următorii doi ani vor avea abilitatea de a se conecta la internet. „Toate nebuniile ajung inteligente – prin State am văzut, de exemplu, apă inteligentă. Evident, nu cred că e ceva legat prin bluetooth, dar ideea e că totul devine într-un fel sau altul «smart». La un moment dat nu o să poţi să mai cumperi ceva care nu e smart, asta o pot spune cu siguranţă. Un exemplu foarte clar e dat de televizoare: nu mai poţi să cumperi modele noi care nu sunt smart, pentru că nu se mai produc“, spune Alexandru Bălan, chief security researcher la Bitdefender.

    În vreme ce conectivitatea la internet şi smartphone-urile par a fi principala forţă din spatele gradului tot mai mare de adopţie a caselor inteligente, sincronizarea dispozitivelor şi abilitatea acestora de a îmbunătăţi viaţa utilizatorului vor deveni principalele motive pentru care oamenii îşi vor automatiza casa.

    „O casă inteligentă înseamnă, în primul rând, conectivitate. Un pas major pe care l-am făcut noi, consumatorii, în ultimii ani în această direcţie a fost trecerea de la telefoanele mobile clasice la smartphone-uri. Conectându-se prin intermediul internetului, acestea au devenit o adevărată platformă de comunicare, socializare, informare, dar şi de control al gadget-urilor inteligente, inclusiv a celor de acasă“, spune şi Codruţa Marin, key account manager consumer channel în cadrul Philips Lighting România. Diferenţa dintre o casă inteligentă şi una clasică, consideră ea, constă în utilizarea unor electrocasnice şi dispozitive care sunt practic conectate la un „hub“ central şi controlate prin acesta, prin intermediul smartphone-ului, al tabletelor sau al calculatoarelor. În ultimii ani, locuitorii caselor inteligente îşi ajustează potrivit preferinţelor proprii nivelul de temperatură, de lumină, folosesc diferite camere de filmat pentru monitorizarea locuinţei şi diferiţi senzori de prezenţă, mişcare etc. pentru a spori securitatea. „Tot mai des, controlăm aceste dispozitive de la distanţă, le programăm, stabilim notificări sau alarme şi le utilizăm uşor prin aplicaţii dedicate. Sistemele clasice utilizate într-o casă inteligentă dobândesc un design tot mai prietenos astfel încât să devină parte integrantă din decorul de acasă.“

    Mirela Ursu, senior smart home product manager în cadrul Orange, spune că „soluţiile pentru case inteligente au apărut recent pe piaţa locală, Orange fiind primul şi, pentru moment, singurul operator care oferă o astfel de soluţie integrată, cu senzori de tipul pulg and play, în România“. Orange Smart Home a fost lansată în februarie 2016, iar reprezentanta companiei spune că feedbackul primit de la clienţii soluţiilor prezentate pe platforma Orange Smart Home este folositor pentru dezvoltarea altor funcţionalităţi.

    Mirela Ursu spune că această nişă de piaţă era accesibilă până acum câteva luni doar persoanelor care dispun de resurse financiare considerabile sau care au cunoştinţe tehnice avansate. „Din studiul realizat înainte de lansarea comercială a soluţiei, clienţii români au nevoie de control şi conectivitate, pentru mai mult confort. Soluţia Orange Smart Home include un sistem de senzori wireless gestionaţi printr-o aplicaţie dedicată ce poate fi accesată de pe telefon, tabletă sau laptop. Pachetul propus include doi senzori la alegere, un dispozitiv central la care aceştia sunt conectaţi, un SIM de date mobile pentru conexiunea de urgenţă, notificări nelimitate pe e-mail şi SMS şi acces la aplicaţie ce permite monitorizarea şi controlul casei de la distanţă.“

    Pachetul de bază poate fi completat cu senzori suplimentari, ce pot fi achiziţionaţi separat: senzor pentru uşă/fereastră, senzor de fum, senzor de inundaţie, senzor de mişcare, priză inteligentă, cameră Wi‑Fi. „Orange Smart Home face parte dintr-un context mai amplu, în care promovăm soluţiile de digitalizare şi automatizare atât acasă, cât şi la birou“, afirmă Mirela Ursu. Soluţiile machine-to-machine pot fi folosite de firme pentru eficientizarea proceselor de lucru şi automatizare, prin crearea unui mediu de comunicaţii pentru echipamente, fără a mai fi necesară intervenţia unui operator uman. Domeniile în care sunt implementate astfel de soluţii sunt extrem de variate, de la monitorizarea flotelor auto, soluţii de vending, contorizare şi monitorizare de reţele de utilităţi, senzori de calitatea mediului până la soluţii complexe de automatizare a proceselor industriale şi de analiză big-data. „Aceste dezvoltări, integrate cu reţelele noastre avansate de date mobile, Wi-Fi şi fixe şi extinse la nivel de comunităţi, reprezintă structura pe care dezvoltăm conceptul nostru de smart city. În acest fel, facem pasul de la case şi afaceri inteligente către oraşele inteligente ale viitorului. Lucrăm la implementarea acestui concept în câteva dintre oraşele din România, deja fiind implementate componente în Bucureşti, Cluj‑Napoca, Caransebeş, Sibiu, pentru a menţiona doar câteva“, mai spune reprezentanta Orange.

  • Cum au transformat doi tineri o cutie de lemn într-o companie de 8 miliarde de dolari

    Fitbit, compania producătoare de dispozitive wearable, creşte de la an la an, cu 149% mai precis. În 2015 compania a avut venituri de 711.6 milioane de dolari, scrie site-ul wearable.com

    Totul a început în 2007. Fitbit a fost creată de James Park şi Eric Friedman, oamenii care au văzut potenţialul în utilizarea senzorilor în dispozitive mici, purtabile. Au reuşit să obţină o finanţare de 400.000 de dolari, dar nu era îndeajuns, aşa că au mers de la un investitor la un altul cu o cutie de lemn unde erau ascunse o plăcuţă cu circute şi senzori.

    În 2008, după prezentarea de la TechCrunch, Park şi Friedman sperau să primească 50 de precomenzi. Într-o singură zi au primit 2.000.

    Compania a lansat primul dispozitiv la finalul anului 2009, livrând în jur de 5000 de unităţi şi au mai primit alte 20.000 de comenzi.Pentru următorul pas au mai obţinut o finanţare de la Brad Field şi s-au parteneriat cu Best Buy pentru a-şi vinde produsele în magazinele retailerului american.

    De-a lungul anilor, produsele au primit noi senzori şi noi funcţionalităţi, iar Fitbit a vândut doar anul trecut 21,4 milioane de dispozitive. Potrivit CNN, compania valorează acum 8 miliarde de dolari.

     

  • Tânăra care a descoperit accidental bateria care ar putea rezista pentru totdeauna

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Irvine din California au inventat o batierie ce ar putea fi încărcată de sute de mii de ori fără a-şi pierde autonomoia, astfel oamenii nu vor mai fi nevoiţi să înlocuiască bateriile din dispozitivele lor. Viaţa laptopurilor, telefoanelor, maşinilor sau chiar navelor spaţiale s-ar prelungi considerabil.
     
    May Le Thai, candidat PhD al universitatii, a explicat că ea şi colegii ei au folosit nanowire, un material de câteva mii de ori mai subtire decat un fir de păr, foarte conductiv şi cu o suprafaţă suficient de mare pentru a sustine date şi transfer de electroni. Acest material a mai fost folosit de oamenii de ştiinţă în dezvoltarea bateriilor, dar problema este că filamentele sunt fragile şi nu ţin procesului de încărcare şi descărcare, astfel într-o baterie normală, filamentele se expandează şi se sparg.
     
    Cei de la universitatea Irvine au rezolvat problema învelind un nanowire de aur într-o capsulă de dioxid de mangan şi plasând-o apoi într-un gel similar cu plexiglas-ul pentru a îmbunătăţi fiabilitatea. Toate aceste lucruri au fost realizat accidental!
     
    May Le Thai a testat această descoperire de peste 200.000 de ori de-a lungul a trei luni şi nu a detectat o deteriorare a capacităţii sau puterii bateriei. 
     
    “Mya se juca când a învelit totul cu un gel foarte subţire şi a început ciclul. A descoperit ca adăugând gelul putea să realizeze ciclul de sute de mii de ori fără să se piardă din capacitatea bateriei. Este o nebunie pentru că de obicei aceste lucruri “mor” dupa 5.000-7.000 de cicluri în cel mai bun caz” a spus profesorul departamentului de chimie de la UCI, Reginald Penner.
     
    Această descoperire are potenţial să revoluţioneze toate gadgeturile din prezent.

  • Cât costă iPhone 7 în Europa şi cât de mult s-au ieftinit modelele mai vechi

    Odată cu lansarea noului iPhone 7, Apple a ajustat întreaga gamă de dispozitive cu iOS, renunţând la anumite modele şi îmbunătăţind alte modele mai vechi, modificând în acest proces şi preţul acestora.

    Singurul produs cu 16 GB spaţiu de stocare din ofertă rămâne micul iPhone SE, restul de smartphone-uri şi tablete pornind acum de la 32 GB în toate variantele, potrivit Go4it.

    Cum era de aşteptat, Apple vine cu preţuri considerabil mai mari decât în Statele Unite ale Americii, unde preţul unui iPhone SE de 16 GB porneşte de la 399 dolari americani. Ce-i drept, în SUA, preţurile sunt afişate fără TVA, fiecare stat în parte stabilind valoarea taxelor individual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INFOGRAFIC: 23 de feluri în care poţi cheltui banii plătiţi pentru un ceas golden Apple

    Cu preţuri care pornesc de la 10.000 de dolari şi ajung la 17.000 de dolari, ceasurile golden Apple au stârnit diverse discuţii. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, iată 23 de feluri în care pot fi cheltuiţi aceiaşi bani.