BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Cameron se va întâlni cu Rohani, o premieră pentru relaţiile iraniano-britanice din 1979

    Această întâlnire, care va avea loc cu ocazia Adunării Generale a ONU la New York, va fi prima discuţie bilaterală între un premier britanic şi un preşedinte iraian de la revoluţia islamică iraniană din 1979.

    Cameron va încerca să ralieze Teheranul la coaliţia internaţională împotriva extremiştilor sunniţi din cadrul grupării Stat Islamic (SI). Ianul a respins deja o cerere de cooperare americană în acest sens.

    Relaţiile dintre Marea Britanie şi Iran, izolat multă vreme din cauza tensiunilor generate de programul său nuclear, s-au îmbunătăţit într-o oarecare măsură după închiderea ambasadei britanice la Teheran, determinată de luarea ei cu asalt de către manifestanţi în 2011.

    David Cameron a afirmat săptămâna trecută că este hotărât să urmărească extremiştii din cadrul SI, “indiferent de cât timp va fi nevoie”. Această organizaţie este responsabilă de uciderea unui angajat umanitar britanic. Statul Islamic controlează zone întinse din Irak şi Siria, unde a masacrat sute de persoane.

    Avansul său în ultimele zile în nord-estul sirian a determinat peste 130.000 de persoane, în principal kurzi, să se refugieze în Turcia.

    Statele Unite, care desfăşoară atacuri aeriene în Irak din 8 august, şi ţările arabe aliate au bombardat marţi pentru prima dată poziţiile islamiştilor SI din Siria.

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.

  • Moscova acuză Washingtonul că vrea să “taie legăturile economice” dintre UE şi Rusia

    “Practic tot ceea ce fac radicalii şi extremiştii ucraineni (…) primeşte un cec în alb de la Statele Unite“, a declarat Serghei Lavrov, citat într-un comunicat emis de diplomaţia rusă, într-un interviu pentru postul TV Centru.

    “Washingtonul a dovedit în mai multe rânduri că obiectivul său este să agraveze cât mai mult această criză, cu scopul de a folosi Ucraina ca pe monedă de schimb în noua sa tentativă de a izola şi slăbi Rusia“, a apreciat ministrul rus de Externe.

    El a denunţat, de asemenea, eforturile Statelor Unite vizând, în opinia sa, să “bată un cui între Rusia şi Europa”.

    “America vrea să profite de situaţia actuală ca să taie legăturile economice dintre Europa şi Rusia“, cu scopul de a impune UE livrările sale de gaz, al căror preţ este net superior gazului rus, a declarat Serghei Lavrov.

    Washingtonul doreşte “să-şi asigure condiţiile cele mai favorabile în cadrul negocierilor privind crearea unui parteneriat transatlantic comercial şi de investiţii”, a apreciat el.

    Astfel, Statele Unite “încearcă să impună Europei livrări de gaz lichefiat american la preţuri care nu pot să fie concurenţiale raportat la preţul gazului rus”, a precizat ministrul.

    El a acuzat totodată UE că este “pregătită să-şi sacrifice economia (pe altarul) politicii”, subliniind că Bruxelles-ul a decis să pregătească o nouă serie de sancţiuni vizând Rusia, pe 5 septembrie, în ziua în care a fost semnat la Minsk un acord asupra unui armistiţiu în Ucraina, “înainte de orice mulţumită unei iniţiative a preşedintelui rus Vladimir Putin”.

    Însă “sunt sigur că acest lucru va trece. Voci raţionale se aud deja în cadrul UE. Noi nu credem absolut deloc că această îndepărtare poate deveni strategică” în relaţia dintre Moscova şi Bruxelles, a apreciat Lavrov.

    “Rusia este interesată ca parteneriatul nostru strategic cu Uniunea Europeană să se consolideze şi dezvolte“, a subliniat el.

  • Medvedev AMENINŢĂ: Rusia ar putea ÎNCHIDE spaţiul aerian ca răspuns la noi sancţiuni occidentale. Iată un risc de rupere a sistemului securităţii în lume

    Statele occidentale “trebuie să fie întrebate dacă vor exista noi sancţiuni, dar, dacă vor exista sancţiuni în domeniul energetic ori restricţii suplimentare impuse sectorului nostru financiar, vom fi nevoiţi să răspundem în mod asimetric”, a declarat şeful Guvernului rus, dând ca exemplu în acest sens “restricţii în sfera transporturilor”, relatează agenţia rusă de presă Itar-Tass, în pagina electronică.

    “Noi pornim de la faptul că avem relaţii amicale cu partenerii noştri, aşa că cerul este deschis deasupra Rusiei pentru zboruri. Dar dacă suntem restricţionaţi, va fi nevoie să răspundem”, a continuat el.

    “Dacă transportatorii occidentali ocolesc spaţiul nostru aerian, acest lucru ar putea să conducă la falimentul multor companii aeriene care se clatină la marginea prăpastiei în lupta pentru supravieţuire”, a subliniat Medvedev.

    El a apreciat, însă, că ar fi o opţiune proastă. “Am vrea că partenerii noştri să-şi dea seama de acest lucru”, a continuat el, exprimându-şi regretul faţă de faptul că Occidentul a impus deja o serie de sancţiuni Moscovei în criza din Ucraina.

    “Speram ca partenerii noştri să fie mai inteligenţi”, a apreciat şeful Guvernului rus. Un război al sancţiunilor nu aduce pacea în Ucraina, ci, din contră, ameninţă sistemul global de securitate, a apreciat Medvedev. “Cei mai mulţi politicieni îşi dau seama de acest lucru”, a apreciat el. “Cu toate acestea, există o anumită inerţie în gândire şi, din păcate, o dorinţă de a utiliza forţa în relaţiile internaţionale”, a adăugat Medvedev.

    “Noi ştim că iniţial sunt impuse sancţiuni economice, dar ele sunt urmate de sancţiuni politice ca răspuns, iar acţiunile politice nu sunt simetrice, sunt mai rele. Iată un risc de rupere a sistemului securităţii în lume”, a declarat premierul rus.

    “Sper că omologii noştri occidentali nu aspiră la acest lucru şi că nu există nebuni printre decidenţi”, a continuat el, subliniind că “sancţiunile au întotdeauna două tăişuuri” şi că, “în general, nu aduc rezultate pozitive”. El a citat exemplul Chinei, căreia i-au fost impuse sancţiuni în 1989, dar care nu au afectat dezvoltarea economiei ţării. Chinezii “şi-au folosit resursele interne”, a notat premierul rus.

    Uniunea Europeană (UE) este “pregătită să revină” asupra sancţiunilor pe care intenţionează să le impună Rusiei, dacă armistiţiul din estul Ucrainei este “durabil” şi/sau dacă negocierile de pace încep, a declarat duminică preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy.

    Această nouă serie de sancţiuni, finalizată vineri de către ambasadorii UE, include atât măsuri consolidate privind accesul pe pieţe de capitaluri, apărare, bunuri cu dublu uz civil şi militar şi tehnologii sensibile, cât şi o nouă listă cu nume de persoane vizate de o blocare a averii şi interdicţia de a le fi emise vize europene.

     

  • Rusia ironizează NATO: Fotografii cu tancuri de jucărie, postate pe Twitter – FOTO

    Fotografiile sunt însoţite de mesajul: “Ultimele dovezi ale NATO referitoare la trupele ruse care invadează Ucraina au fost dezvăluite! Se pare că sunt mai convingătoare ca niciodată”, scrie Ambasada Rusiei alaturi de fotografia cu tancurile de jucarie, postate pe contul de Twitter, relatează Russia Today în pagina electronică.

    Mesajul reprezintă un răspuns la publicarea de către NATO a unor imagini din satelit prezentate drept “dovada” implicării militare a Rusiei în conflictul din Ucraina. Mai multe fotografii date publicităţii la 28 august de NATO arată un convoi militar al armatei ruse în zona Krasnodon, din Ucraina.

    Un “război” virtual al hărţilor şi fotografiilor a fost declanşat pe Twitter, la 27 august, după ce Reprezentanţa Canadei la NATO a publicat o hartă pe contul său de Twitter, pe care Rusia apare cu roşu şi cu numele scris mare (“Rusia”), iar Ucraina apare cu albastru şi cu menţiunea “Nu este Rusia”. Imaginea era însoţită de comentariul: “Geografia poate fi dificilă. Iată un ghid pentru soldaţii ruşi care se pierd şi pătrund «accidental» în Ucraina”. În replică, Delegaţia rusă la NATO a difuzat propria hartă, pe Twitter, în care Crimeea este parte integrantă a Rusiei. “Pentru a ne ajuta colegii canadieni să recupereze în privinţa noii geografii a Europei”.

     

  • SUA şi Iranul vor relua joi discuţiile în programul nuclear iranian

    Delegaţia americană, condusă de adjunctul secretarului de Stat Bill Burns şi subsecretarul de Stat Wendy Sherman, va purta negocieri cu oficiali iranieni, joi şi vineri, la Geneva, a anunţat Departamentul de Stat într-un comunicat difuzat miercuri seara.

    “Aceste consultări bilaterale vor avea loc în cadrul negocierilor nucleare P5+1 conduse de înaltul reprezentant UE Cathy Ashton”, arată comunicatul.

    Iranul şi ţările din grupul 5+1 (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) ar fi trebuit iniţial să reia negocierile în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

    Ele au încheiat la Geneva un acord nuclear interimar pe şase luni cu posibilitate de reînnoire, care a intrat în aplicare la 20 ianuarie. În iulie, ele şi-au oferit alte patru luni, până pe 24 noiembrie, pentru a ajunge la un acord definitiv care să permită garantarea caracterului exclusiv paşnic al programului nuclear iranian în schimbul ridicării totale a sancţiunilor occidentale şi ale ONU care asfixiază economia iraniană de mai mulţi ani.

    Puterile occidentale şi Israelul suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arma atomică, în timp ce Teheranul afirmă că programul său nuclear este pur civil.

    Iranul este “optimist” în ceea ce priveşte un acord internaţional pe tema programului său nuclear înainte de data limită de 24 noiembrie, a afirmat marţi ministrul adjunct iranian al Afacerilor Externe, Abbas Araghchi.

    Statele Unite au impus vineri un nou set de sancţiuni împotriva a peste 25 de entităţi şi companii, precum şi a unor persoane acuzate că favorizează programul nuclear iranian şi că susţin “terorismul” cu obiectivul de a “menţine presiunea” asupra Teheranului.

     

  • Donald Tusk, desemnat preşedintele Consiliului European. Federica Mogherini va fi şefa diplomaţiei UE

    Tusk, în vârstă de 57 de ani, membru al partidului conservator european PPE, era deja considerat marele favorit pentru a-i succeda lui Van Rompuy la preşedinţia Consiliului.

    Această nominalizare va trimite un mesaj de fermitate Rusiei, în timp ce Polonia, o fostă membră a blocului comunist, face parte dintre ţările care susţin ferm Ucraina de la începutul crizei.

    Federica Mogherini, în vârstă de 41 de ani, actualul ministru italian de Externe, considerată însă mai puţin fermă faţă de Rusia, era de asemenea creditată cu şanse mari de a obţine postul de şef al diplomaţiei europene.

    Ea provine din Partidul Democrat italian, membru al familiei socialiste europene.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Donald Tusk, desemnat preşedintele Consiliului European. Federica Mogherini va fi şefa diplomaţiei UE

    Tusk, în vârstă de 57 de ani, membru al partidului conservator european PPE, era deja considerat marele favorit pentru a-i succeda lui Van Rompuy la preşedinţia Consiliului.

    Această nominalizare va trimite un mesaj de fermitate Rusiei, în timp ce Polonia, o fostă membră a blocului comunist, face parte dintre ţările care susţin ferm Ucraina de la începutul crizei.

    Federica Mogherini, în vârstă de 41 de ani, actualul ministru italian de Externe, considerată însă mai puţin fermă faţă de Rusia, era de asemenea creditată cu şanse mari de a obţine postul de şef al diplomaţiei europene.

    Ea provine din Partidul Democrat italian, membru al familiei socialiste europene.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Bashar al-Assad “nu poate fi un partener în lupta împotriva terorismului”, afirmă Francois Hollande

    “Conflictul (sirian) s-a extins în Irak, ţară care se confrunta deja cu diviziuni, conflicte interreligioase şi instabilitate, astfel că gruparea Stat Islamic a găsit o breşă, pentru că terorismul se hrăneşte din haos”, a afirmat liderul de la Paris, în discursul anual susţinut în faţa ambasadorilor francezi, care fixează principalele linii ale diplomaţiei Franţei.

    “Această grupare ameninţă atât Bagdadul, cât şi Kurdistanul irakian, atacă minorităţi, creştinii din Irak, yazidi şi alţii”, a adăugat el, subliniind că Franţa a livrat arme “forţelor aflate în prima linie în lupta împotriva SI”.

    “O alianţă este necesară, însă trebuie ca lucrurile să fie clare: Bashar al-Assad nu poate fi un partener în lupta împotriva terorismului”, a subliniat Francois Hollande.

    Gruparea sunnită Stat Islamic, care a apărut în Siria pe fondul războiului civil dintre rebeli şi regimul lui Bashar al-Assad, a proclamat la sfârşitul lunii iunie un “califat” în regiunile controlate de grupare în Siria şi Irak, unde a lansat la 9 iunie o ofensivă de amploare la nord de Bagdad.

    Regimul de la Damasc s-a arătat dispus să coopereze cu Washingtonul, care a lansat o serie de raiduri aeriene împotriva grupării Stat Islamic în Irak, însă a subliniat că orice atac pe teritoriul Siriei trebuie să se facă în colaborare cu Guvernul sirian.

    Statele Unite au anunţat luni că urmează să desfăşoare zboruri de recunoaştere în spaţiul aerian al Siriei în eventualitatea lansării raidurilor aeriene împotriva militanţilor islamişti, însă preşedintele Barack Obama nu a luat deocamdată nicio decizie în acest sens.

     

  • Barack Obama şi americanii felicită Republica Moldova de Ziua Independenţei

    “Aplaud poporul moldovean pentru angajamentul faţă de integrarea europeană. Numeroase oportunităţi se deschid mulţumită liberalizării vizelor şi ratificării recente a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE)”, afirmă secretarul de Stat american în acest mesaj, în care promite că “Statele Unite vor continua să vă ajute să beneficiaţi deplin de aceste oportunităţi”.

    “Statele Unite rămân în continuare angajate faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a (Republicii) Moldova”, subliniază Kerry, în contextul crzei ucrainene, adăugând că “vom continua să jucăm un rol activ în negocierile privind soluţionarea conflictului din (regiunea moldoveană separatistă prorusă) Transnistria” şi promiţând că Washingtonul va ajuta această fostă republică sovietică “să-şi clădească un viitor mai sigur şi mai prosper”.

    Kerry evocă, în comunicat, vizita pe care a efectuat-o la începutul lui decembrie 2013 în Republica Moldova, angajamentul Chişinăului de a promova democraţia şi angajamentul Washingtonului de a ajuta ţara să-şi atingă “întregul potenţial democratic, inclusiv prin asistenţă americană în vederea îmbunătăţirii mediului judiciar moldovean”.

    Şeful diplomaţiei americane, evocă totodată întâlnirea cu premierul Iurie Leancă şi vizita la pe care a efectuat-o atunci la pivniţele Cricova, citând “un export care a făcut (Republica) Moldova cunoscută în întreaga lume”.

    “Aşa cum am spus atunci, voi sunteţi cei care vă definiţi viitorul, prin speranţele şi aspiraţiile pe care le aveţi”, afirmă Kerry, citat în comunicat.