BusinessMagazin

Tag: diaspora

  • Trec alegerile, urmează marea defulare naţională

    Prin urmare, taberele primilor doi clasaţi au început să se întărească în perspectiva finalei din 16 noiembrie, urmărind să capteze cât mai mult din electoratele care au votat cu ceilalţi candidaţi şi să abordeze marele bazin al celor 46,8% din alegători care n-au venit la vot.

    Victor Ponta a preferat tactica alianţelor rapide şi explicite cu foştii lui detractori (Corneliu Vadim Tudor) sau cu foştii susţinători ai lui Traian Băsescu de la precedentele alegeri (Dan Diaconescu) şi i-a atras cu posturi în aparatul guvernamental pe contracandidaţii Călin Popescu-Tăriceanu (prima variantă de prim-ministru, înainte de George Maior de la SRI sau Florin Georgescu de la BNR) şi Teodor Meleşcanu (consilier pe probleme de securitate naţională). În schimb, Klaus Iohannis a declarat din start că îşi doreşte votul direct al cetăţenilor, fără niciun fel de negociere prealabilă cu alte partide sau candidaţi, atât ca să scape de orice şantaj din partea altor candidaţi dispuşi să i se alăture condiţionat, cât şi ca să scape de orice posibilă asociere de imagine cu moştenirea “băsismului”, ca efect al unei alianţe explicite cu Monica Macovei sau Elena Udrea.

    Aparenta lipsă de efort a lui Iohannis de a-şi apropia electoratul “băsist”, grija lui constantă de-a lungul campaniei de a evita atacurile mai dure la adresa contracandidaţilor şi preferinţa pentru calea scrisă în prezentarea programului său (cel mai lung dintre cele întocmite de candidaţi) i-au neliniştit însă pe mulţi alegători de dreapta, de la cei mai combativi, care au reînviat aproape automat suspiciunile de “blat” PSD-ACL, până la cei mai moderaţi, care s-au radicalizat în contextul gravelor nereguli de la secţiile de vot din străinătate.

    Aşa a luat naştere ideea că o înfrângere la urne a lui Iohannis în faţa lui Ponta poate fi preîntâmpinată (sau reparată ulterior) doar prin nişte proteste masive de stradă, un potenţial “Maidan” după model ucrainean sau unguresc, care să pornească de la legitimele proteste actuale în sprijinul alegătorilor din diaspora şi să sfârşească printr-o mişcare care să răstoarne, după caz, fie doar guvernul Ponta, fie “clasa politică ticăloşită” în ansamblu. Abia se terminase primul tur de scrutin şi deja au apărut pe Facebook convocări la proteste programate tocmai pentru 15 noiembrie, ziua dinaintea alegerilor, cu intenţia de a-i stârni pe potenţialii participanţi, mai ales pe cei mai tineri, să-şi imagineze că recreează Revoluţia din 1989: “Dacă atunci l-am dat jos pe Ceauşescu, sigur îl putem rezolva şi pe pămpălăul ăsta” [Ponta, n.r.]. Tactica de mobilizare a unor protestatari prin paralele imaginare între prezent şi epoca Ceauşescu a fost încercată la vremea ei, cu succes, şi de protestatarii contra guvernului Boc în 2012, şi de manifestanţii contra proiectului Roşia Montană în 2013.

    Astfel încât, cu doar câteva zile înainte de al doilea tur, pe cât de linişte era pe frontul confruntării directe şi publice, pe programe, între cei doi prezidenţiabili rămaşi în cursă, pe atât de tensionată devenise atmosfera în media şi pe reţelele sociale, unde au ajuns să se lupte între ele, din nefericire, înseşi electoratele candidaţilor, care şi-au redescoperit cu furie toate opoziţiile posibile dintre ele (urban/rural, cu studii/fără, Vechiul Regat/Transilvania, tineri/bătrâni, mediul privat/bugetari, oameni din ţară/diaspora), spre paguba exclusivă a electoratului în ansamblu şi, cel puţin deocamdată, spre câştigul nimănui.

  • Proteste în toată ţara pentru un VOT CORECT în turul doi. HARTA oraşelor în care românii ies în stradă

    Sâmbătă şi duminică, tinerii din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi, Cluj, Reşiţa, Timişoara, Arad sau Oradea ies în stradă simultan, pentru a-şi arăta solidaritatea românii din diaspora.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Zegrean: CC a primit o cerere de verificare a modului de organizate a alegerilor în străinătate

    Întrebat dacă CC a primit o sesizare referitoare la ce s-a întâmplat la secţiile de vot din străinătate, Zegrean a spus că a fost trimisă o astfel de sesizare, adresată mai multor instituţii.

    Augustin Zegrean a precizat că în această sesizare nu se cere anularea scrutinului din 2 noiembrie, ci să se verifice modul în care au fost organizate alegerile în străinătate.

    “Am primit o sesizare, dar nu o cerere de anulare a scrutinului, ci doar o sesizare care a fost adresată mai multor instituţii ale statului, să se verifice modul în care au fost organizate alegerile”, a spus Zegrean.

    Întrebat dacă CC va analiza această cerere, Zegrean a spus: “În limita posibilităţilor noastre”.

    Românii din străinătate au ieşit, duminică, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

    Duminică seară, la închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

    Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de ştampilele prea puţine. În cele mai multe secţii cu probleme au fost doar trei-patru ştampile de vot. Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

    Duminică după-amiază, Biroul Electoral al secţiilor de votare din străinătate a decis ca declaraţia să poată fi completată şi în afara secţiilor de vot, fapt ce a mai fluidizat procesul de vot, potrivit MAE.

    Premierul Victor Ponta a anunţat că Biroul Electoral Central va dispune, marţi, o serie de măsuri, care vor viza eventuala creştere a numărului cabinelor de vot şi suplimentarea personalului din secţiile de vot şi consulate.

    Ponta a susţinut că procedura de vot “antifraudă”, care presupune completarea tuturor datelor şi un timp mediu de 6-7 minute, este cea care a îngreunat votul pe finalul zilei în oraşe precum Paris, Londra, Munchen, Berlin, Viena şi în unele secţii din Republica Moldova.

    Premierul a mai anunţat că ambasadorii şi consulii României, precum şi preşedinţii secţilor de votare din Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria şi Moldova vor fi convocaţi vineri la Bucureşti, pentru un instructaj legat de noile decizii ale BEC, pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

     

  • Băsescu cere demiterea lui Corlăţean şi Stanoevici pentru situaţia votului din diaspora. Ce răspunde MAE

    Şeful statului “constată, totodată, deficienţe în asigurarea formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere în numeroase secţii de votare din ţară”.

    În aceste condiţii, Traian Băsescu consideră că se impune demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.

    În numeroase secţii de votare din străinătate, cetăţenii români nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe parcursul zilei de duminică ori au fost nevoiţi să aştepte ore întregi la coadă, din cauza ritmului foarte lent de derulare a procedurilor. La unele secţii au fost reclamate insuficienţa numărului de ştampile ori de formulare pentru declaraţii pe propria răspundere (documente introduse anul acesta pentru prima dată şi care a trebuit să fie completate obligatoriu de alegătorii care au votat pe liste suplimentare, spre a evita fraudele bazate pe votul dublu sau multiplu).

    În replică, MAE a emis un comunicat în care arată că a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2009, iar la stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate.

    “De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local. În cazul Republicii Moldova, numărul de secţii a fost majorat de la 13 la 21, în cazul capitalei Franţei, Paris, numărul de secţii a fost dublat, în Marea Britanie numărul secţiilor de vot a crescut de la 8 la 11”, precizează ministerul.

    Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate. Au mai fost expediate: formular proces verbal, 294 buletine de vot anulate,  formulare tabel electoral, timbre autocolante, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea VOTAT, model declaraţie pe proprie răspundere.

    MAE desemnează preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi întocmeşte lista cu propuneri de membri ai acestor birouri. Lista se întocmeşte la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică.

    “MAE nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale. Preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării. De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, justifică MAE.

    Ministerul subliniază că, spre deosebire de votul în ţară, votul în străinătate comportă două elemente suplimentare – completarea de către votant a unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la faptul că nu a votat şi nu va mai vota la altă secţie de vot şi, respectiv, înscrierea votanţilor de către membrii biroului secţiei de votare într-un tabel electoral. “Aceste două operaţiuni implică un timp de votare mai lung decât în cazul votului în ţară. În aceste condiţii, timpul de aşteptare pentru cetăţenii care doresc să îşi exprime votul în străinătate este, din motive obiective, mai mare”, susţine MAE.

    Din această perspectivă, “decizia Biroului Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate de a permite completarea declaraţiei pe proprie răspundere în proximitatea secţiei de votare pentru a fi ulterior semnată în secţie a dus la accelerarea procedurii de vot în străinătate”.

     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Ei pot verifica unde votează şi dacă figurează în listele electorale permanente accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele.

    Orice inadvertenţă între datele oferite de Registrul electoral şi cele reale poate fi semnalată de către alegători primarilor sau direct AEP, la numărul de telefon 021 310 0767. Alegătorii au posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau cu adresa de reşedinţă.

    Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat.

    Bucureştenii cu domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector.

    Cetăţenii români care nu se află în ţară în ziua alegerilor îşi exercită dreptul de vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

    Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2014/alegeri_prezidentiale/2014.10.08_sectii_de_vot.pdf. De asemenea, MAE a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps. Harta este disponibilă aici: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Mai multe informaţii privind desfăşurarea în străinătate a alegerilor prezidenţiale sunt disponibile accesând secţiunea de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/prezidentiale-2014, precum şi de pe site-urile misiunilor diplomatice.

    Alegătorii netransportabili, deţinuţii, bolnavii internaţi în spitale care solicită urna specială trebuie să depună cereri scrise la secţia de votare până cel mai târziu în preziua alegerilor. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizată la secţiile de votare organizate în străinătate.

    Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

  • Congresul românilor de pretutindeni, blocat de metodologie. Stanoevici: Nu fac estimări privind data

    După ce la 10 septembrie, parlamentari din comisiile pentru românii de pretutindeni au cerut demisia lui Bogdan Stanoevici pentru modul de organizare a Congresului românilor de pretutindeni în 30 noiembrie, miercuri Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor l-a chemat pe ministrul delegat la o nouă rundă de discuţii pe această temă.

    Deputaţii au criticat metodologia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni privind organizarea Congresului, susţinând că multe prevederi nu sunt legale.

    Stanoevici a explicat că metodologia trimisă la Parlament este doar o propunere, o variantă de lucru, care nu va putea fi utilizată dacă nu este aprobată de cele Camere, care, potrivit legii, organizează şi finanţează Congresul românilor de pretutindeni.

    Ministrul a mai spus că există un acord de principiu al Camerei Deputaţilor şi al Senatului pentru acest Congres, iar premierul Victor Pona a promis că fondurile necesare vor fi deblocate.

    El le-a reproşat deputaţilor faptul că acest Congres ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu mult timp, dar în 7 ani nu s-a făcut nimic. “Şi acum, când s-a trezit Stanoevici să aplice legea, dintr-o dată nu e bine. Nu prea mai ştiu ce să fac”, s-a plâns el.

    Pe de altă parte, Stanoevici i-a creionat deputatului PNL Mircea Dolha relaţia pe care o are cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, asigurându-l pe parlamentar că nu este în conflict cu şeful diplomaţiei. “Nu ştiu de unde aţi scos-o. Lucrăm împreună şi comunicăm la telefon, chiar şi acum când dânsul este în SUA şi eu sunt aici în România. L-am sculat de dimineaţă şi dânsul mi-a răspuns fără nicio problemă pentru că e o relaţie pe care o avem de la început”, a explicat Stanoevici relaţia sa cu Titus Corlăţean.

    Preşedintele Comisiei, democrat-liberalul Mircea Lubanovici a opinat că metodologia ar fi trebuit trimisă celor două Camere, iar acestea să aibă un răgaz de 30 de zile pentru analize şi pentru amendamente, după care să fie pusă în dezbatere publică pentru alte 30 de zile.

    În ceea ce priveşte delegaţii la Congres, deputatul PDL a propus ca organizarea unor congrese pe regiuni în urma cărora să fie desemnaţi participanţii din partea comunităţilor române din diaspora.

    Ministrul delegat a precizat că deja s-au făcut schimbări la prima propunere de metodologie, în urma unor sugestii de la românii din străinătate.

    Totodată, el a spus că procesul de numire a delegaţilor nu a început, în replică la acuzaţiile deputaţilor care susţin că la mai multe consulate şi ambasade s-au depus plicuri cu propuneri în acest sens.

    Maria Grecea (PNL) s-a întrebat dacă acest Congres nu are un scop electoral, deoarece membrii Comisiei au făcut, în trecut, multe intervenţii, privind organizarea sa, dar de fiecare dată li se spunea că nu sunt bani. Şi l-a provocat pe ministru să spună dacă este “de partea băieţilor buni sau răi”.

    Deputaţii au criticat şi faptul că a fost aleasă data de 30 noiembrie pentru organizarea evenimentului, suspectând tot scopuri electorale. “Nimeni nu a stabilit, s-a propus (…) Noi ne-am gândit poate în mod stupid că data de 30 noiembrie e potrivită”, pentru că atunci e ziua românilor de pretutindeni şi pentru că e după alegeri, a explicat Stanoevici.

    Vicepreşedintele Comisiei, Mircea Dolha, a dorit să ştie cine este acest “noi” şi a întrebat, din nou, de ce s-a ales 30 noiembrie.

    “Domnule Dolha, e obositor la un moment dat, dar sunteţi simpatic (…) Nimeni nu a stabilit data Congresului, s-a propus această dată din motivele pe care vi le-am enumerat”, a replicat Bogdan Stanoevici.

    “Nu a fost stabilită de nişte noi oculţi din spatele uşilor închise. A fost propusă. De câte ori să vă spun chestia asta?”, a mai spus ministrul delegat.

    Deşi au stabilit că e bine să lucreze împreună pentru a face “lucruri minunate”, după discuţie Mircea Dolha a declarat, într-o conferinţă de presă, că îşi menţine cererea de demitere a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni.

    Senatorul PNL a spus că, de la precedenta întâlnire, ministrul “a dat înapoi” şi şi-a revizuit demersul “ilegal şi arbitrar” de a organiza primul Congres al românilor de pretutindeni “în mod discreţionar”, cu scopul de a-i folosi pe participanţi drept “agenţi electorali”.

    “Am stopat acest derapaj grav al ministrului Stanoevici”, a spus Dolha.

    El a spus însă că îşi menţine “doleanţa” ca ministrul care face “doar un ritual de actorie” să fie demis, deoarece “aduce grave deservicii întregii comunităţi de români”. În plus, va adresa o întrebare şi o interpelare, săptămâna viitoare, premierului Victor Ponta pe acest subiect, susţinând că nici unii colegi din arcul guvernamental nu sunt de acord cu acest ministru.

    De cealaltă parte, Bogdan Stanoevici a declarat presei că aşteaptă ca noua propunere de metodologie să primească acordul celor două Camere.

    Referitor la data organizării, ministrul delegat a fost rezervat. “Nu mai fac niciun fel de estimare, nu pot să spun decât că noi, în continuare, lucrăm la pregătirea acestui Congres şi în măsura în care cele 2 Camere îl vor aproba şi vor semna organizarea acestui Congres la data de 30 noiembrie, acest Congres se va organiza. Dacă se va decide altfel, Camerele hotărăsc”, a spus Stanoevici.

    Ministrul a respins şi acuzaţiile de încercare fraudării alegerilor, prin convingerea participanţilor la Congres să aducă voturi PSD. “E absurd. Conform unor procente de reprezentativitate, tot la nivel de propunere, s-a ajuns la o sumă de 200 şi ceva de membri care să reprezinte diferitele comunităţi (…) Credeţi că cei 200 şi ceva pot să schimbe ceva în alegerile prezidenţiale? E absurd (…) Logic, 200 şi ceva de oameni nu pot schimba votul unui popor”, a punctat Stanoevici.

  • PDL reclamă modul de organizare a secţiilor de votare în străinătate: Se pregăteşte fraudarea masivă

    “Deja Guvernul Ponta pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor în Diaspora. Pe de o parte, prin dirijarea alegătorilor către consulatele generale pe care le-a organizat în această zonă, iar pe de altă parte prin desfiinţarea unor secţii de votare în comunităţile unde există foarte mulţi români”, a declarat Viorel Badea într-o conferinţă de presă.

    El a spus că, deşi a rămas acelaşi număr de secţii de votare ca la alegerile prezidenţiale din 2009, “adevărata acrobaţie electorală pe care încearcă să o facă guvernul Ponta” este aceea că secţiile de votare din comunităţile unde există foarte mulţi români au fost desfiinţate şi au fost înfiinţate noi secţii de votare în comunităţile “care practic nu sunt bine reprezentate la nivel numeric”.

    Viorel Badea a dat ca exemplu situaţia din Italia şi din Portugalia, arătând că în Torino, unde sunt 40.000 de cetăţeni români, din două secţii de votare a rămas una, în schimb fiind suplimentat numărul secţiilor de votare la Triestre, în condiţiile în care aici trăiesc doar 1.500 de români.

    El a arătat că în Portugalia au fost desfiinţate secţii de votare în zonele cu comunităţi de 10.000 de români, dar s-a înfiinţat o secţie de votare într-o staţiune turistică unde nu sunt nici români care să lucreze în acea zonă în noiembrie.

    “De asemenea, în Republica Moldova au fost înfiinţate secţii de votare în localităţi unde există majoritari rusofoni, mulţi dintre ei neavând cetăţenie română. Aşa că din punctul nostru de vedere se pregăteşte o fraudare la acest nivel. Totodată, pentru a amorţi vigilenţa comunităţii de români, actualul guvern a venit cu o temă falsă, şi anume congresul românilor de pretutindeni, încercând să reorienteze atenţia comunităţilor din Diaspora spre un eveniment care nu are nici legitimitate, nici forţă de reprezentare”, a mai spus Viorel Badea.

    Senatorul PDL a arătat că Guvernul trebuie să organizeze secţii de votare în acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români.

    “Evident că atragem atenţia actualului Guvern să treacă rapid la refacerea Ordinului 1839/2014 prin care a înfiinţat aceste secţii de votare şi mai ales să facă astfel încât identificarea şi organizarea secţiilor de votare să fie făcute în deplin acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români. Credem că prin actualul mod de organizare a secţiilor de votare se doreşte blocarea posibilităţii comunităţilor de români de a-şi exprima dreptul la vot. Nu e pentru prima dată când PSD face acest lucru”, a mai spus senatorul PDL.

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale este de 294, egal cu cel stabilit în 2009, faţă de precedentul scrutin prezidenţial fiind majorat, de la 13 la 21, numărul de secţii organizate în Republica Moldova.

    Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României.

    Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului a fost publicat în Monitorul Oficial.

    MAE informează, într-un comunicat, că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin.

    “Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare”, menţionează sursa citată.

    Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.

    Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.

    “În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, se mai arată în comunicat.

    MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.

    “În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.

    Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.

  • Băsescu: Le mulţumesc românilor din afară care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă

    “Avem o tradiţie spirituală care dovedeşte, mai ales prin limba română, că aparţinem unui spaţiu de civilizaţie europeană şi sunt convins că, atât timp cât vom fi capabili să transmitem de la o generaţie la alta bogăţia limbii române şi valorile care i-au consfinţit perenitatea în cultura europeană şi universală, putem să fim mândri de identitatea noastră şi de contribuţia pe care o putem avea împreună la viitorul marii familii europene”, arată preşedintele în mesajul său.

    “Doresc să le mulţumesc românilor din ţară şi mai ales celor aflaţi în afara graniţelor care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă şi pentru a păstra tradiţia şi obiceiurile de acasă”, a continuat şeful statului.

    “Nu este uşor, şi, de cele mai multe ori, păstrarea şi cultivarea limbii materne sunt rodul unor eforturi pe care le apreciez în mod deosebit. De asemenea, doresc să îi felicit pe cei care fac din limba română subiectul unor performanţe culturale prin care întreaga ţară şi poporul român devin cunoscute întregii lumi.”

  • Băsescu: Le mulţumesc românilor din afară care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă

    “Avem o tradiţie spirituală care dovedeşte, mai ales prin limba română, că aparţinem unui spaţiu de civilizaţie europeană şi sunt convins că, atât timp cât vom fi capabili să transmitem de la o generaţie la alta bogăţia limbii române şi valorile care i-au consfinţit perenitatea în cultura europeană şi universală, putem să fim mândri de identitatea noastră şi de contribuţia pe care o putem avea împreună la viitorul marii familii europene”, arată preşedintele în mesajul său.

    “Doresc să le mulţumesc românilor din ţară şi mai ales celor aflaţi în afara graniţelor care fac eforturi pentru a vorbi limba maternă şi pentru a păstra tradiţia şi obiceiurile de acasă”, a continuat şeful statului.

    “Nu este uşor, şi, de cele mai multe ori, păstrarea şi cultivarea limbii materne sunt rodul unor eforturi pe care le apreciez în mod deosebit. De asemenea, doresc să îi felicit pe cei care fac din limba română subiectul unor performanţe culturale prin care întreaga ţară şi poporul român devin cunoscute întregii lumi.”

  • Ponta a participat pentru scurt timp la slujba de la Mănăstirea Putna, plecând la Cacica

     Victor Ponta a ajuns la Mănăstirea Punta în jurul orei 10.00, el mergând până acolo pe jos de la primărie, prin mulţime, unde s-a oprit să vorbească cu oamenii.

    Înainte de a intra în mănăstire, premierul a fost oprit de un tânăr din Republica Moldova, care i-a cerut să facă mai multe pentru Republica Moldova, Ponta răspunzându-i că peste două săptămâni va fi semnat contractul pentru gazoductul Iaşi-Ungheni.

    Tânărul a insistat şi i-a cerut lui Ponta crearea unei structuri pentru Republica Moldova, acesta răspunzându-i că există un ministru delegat pentru românii din diaspora. Bărbatul i-a mai spus premierului că are un proiect de lege în acest sens, Ponta răspunzând: “Cu mare drag pentru Republica Moldova”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro