BusinessMagazin

Tag: design

  • Tot felul de simboluri. Antreprenorii români care rescriu povestea mărţişorului

    Din lemn, din ceramică, din sticlă, din lut, din textile, mărţişoarele au trecut de mult graniţa imaginaţiei, aşa că versiunile puse pe piaţă de noile afaceri antreprenoriale depăşesc chiar şi cele mai creative minţi. Luna martie e după colţ, tradiţia merge mai departe, la fel şi mâinile neobosite ale artiştilor antreprenori care lucrează de zor la colecţii întregi de mărţişoare care mai de care mai speciale. Găsiţi mai jos doar câteva poveşti care stau temelie pentru atelierele din care ies cele mai cool mărţişoare din 2022.

     

    Andreea Tölgyi este artist plastic, a studiat la Universitatea de Arte Vizuale şi Design „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia Ceramică, iar Iza Kiss este istoric de artă şi a absolvit Facultatea de Istorie a Artei la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Împreună au creat, în 2010, Atelierul de Murano, unde prelucrează sticla de Murano la lampă, schiţează şi asamblează bijuterii şi mărţişoare. Produsele Atelierului de Murano se găsesc atât în atelierul fizic din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, cât şi online. Partea de online, spun fondatoarele, a ajutat ca bijuteriile lor să ajungă aproape peste tot în ţară. În atelier, cele două tinere produc bijuterii şi mărţişoare unicat şi tocmai din acest motiv ele şi-au propus ca businessul lor să rămână unul de dimensiuni mici.

    Laura Ungureanu este mintea creativă din spatele Ceramiceanu, un atelier din Timişoara care, când nu produce tot felul de accesorii din ceramică, îşi dedică spaţiul mărţişoarelor. Laura a urmat în 2015 cursurile de design ceramic din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara. Îi plăcea ceramica şi era atrasă de bijuterii, astfel că a căutat o modalitate de a le armoniza pe amândouă, cu un strop de emoţie ca liant între ele. De şase ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei. Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei. Semnificaţia lor este însă inestimabilă.

    Andra Tudor a lăsat în 2015 munca de economistă pentru a se dedica propriului business – Didi Craft, un atelier în care poate produce zilnic circa 30 de cărţi educative, adaptate vârstelor de la şapte luni, la şapte ani. În plus, din atelierul Didi Craft din Târgovişte, ies şi jucării din lemn şi mărţişoare. Antreprenoarea a început să cocheteze cu domeniul producţiei când încă avea statutul de angajat, lucrând ca economist pentru un producător. Ulterior, s-a dedicat businessului, atrăgând fonduri prin programe pentru start-up-uri pentru a dezvolta businessul. La realizarea mărţişoarelor, ea începe să lucreze încă din timpul verii, pentru ca stocurile să fie suficiente în februarie.

    Doi Atomi este numele pe care Sandra Grădinaru l-a dat accesoriilor minuţioase pe care le creează, fie ele brelocuri, semne de carte sau, în această perioadă, mărţişoare. Absolventă de Construcţii, Sandra a lucrat un an în domeniu, apoi şi-a dat seama că, mai mult decât să proiecteze, îi place să creeze, aşa că a schimbat macazul şi a pornit propriul business. Şi-a amenajat un mic atelier, unde prelucrează marochinărie, de la semne de carte, suporturi de căşti şi broşe, până la portcarduri, portofele, rucsacuri şi genţi, o gamă largă de accesorii, iar în această perioadă lucrează de regulă sute de mărţişoare.

    Acum şase ani, Nicoleta Nicşan era proaspătă mamă, locuia într-un apartament cu două camere din zona Tineretului din Bucureşti şi îşi transformase balconul în atelier pentru meşterit mărţişoare din lut. Când cererile au tot crescut, iar volumul de muncă a devenit şi el mai mare, s-a mutat în Mogoşoaia, în judeţul Ilfov, şi şi-a amenajat şi un atelier propriu, unde lucrează astăzi la decoraţiunile şi accesoriile sub brandul Fuioru’ Fermecat. „Am început cu mărţişoarele lucrate din lut, mi-a picat o bucată de lut în mână şi am vrut să văd ce pot face cu el. A fost o joacă, apoi am fost selectată de o companie pentru care a trebuit să realizez 700 de mărţişoare. Am continuat cu accesorii pentru diverse ocazii, seturi pentru botez. Încerc să mă extind pe partea de cadouri lucrate manual”, povesteşte Nicoleta Nicşan. După încheierea concediului de maternitate, Nicoleta şi-a dat demisia de la compania la care lucra şi a început să se concentreze exclusiv pe businessul propriu. Colecţia de mărţişoare din acest an include diverse modele cu flori de primăvară pictate pe lemn. Un mărţişor făcut în atelierul Fuioru’ Fermecat costă 15 lei. „Este cea mai aglomerată perioadă, am primit deja comenzi pentru peste 300 de mărţişoare. Lucrez singură în atelier, ajutoare am doar pentru livrări. Vând pe site, pe Facebook, pe Instagram, iar planul este ca după pandemie să deschid un magazin de cadouri în Mogoşoaia, să facem ateliere pentru copii, să creez o comunitate.” În perioada sărbătorilor de iarnă şi a mărţişorului, o parte importantă din clienţi o reprezintă companiile care oferă cadouri angajaţilor. Dincolo de mărţişoare, Nicoleta Nicşan creează şi lumânări de botez pictate manual, cutii de trusouri, căni, puşculiţe, cutii de amintiri sau decoraţiuni.

    Lutul polimeric este materia primă de bază cu care lucrează Simona Pop, o absolventă de Jurnalism din Cluj, care şi-a format un atelier de design şi producţie ce stă sub brandul Lionbox. Face asta de cinci ani deja şi a dezvoltat un portofoliu care tot creşte de la un an la altul. Simona Pop a descoperit lutul polimeric în 2015 şi a găsit, odată cu el, o pasiune pe care nu ştia că o are. Practic, modelele făcute din acest material au devenit o formă de terapie pe care a adoptat-o instantaneu, iar acum, după ce a acumulat experienţă, l-a cooptat în firmă şi pe soţul ei. Primele ei creaţii au fost mici figurine Dollme, sub formă de pandantive sau broşă. Apoi, la scurt timp, Simona a creat prima colecţie de figurine Dollme pe cană, care au fost apreciate. Astăzi, produsele Dollme şi borcănelele decorate cu dulciuri şi biscuiţi sunt cele mai căutate. În portofoliul Lionbox şi-au făcut loc şi câteva accesorii, introduse mai recent în stoc, dar şi mărţişoare, creând sute de astfel de modele.

    Denisa şi Marcel Puşcaşu căutau, în 2013, o modalitate de a pune în comun cunoştinţele lor în domeniul artei, iar rezultatul acestei dorinţe a căpătat numele Push Design, un atelier de creaţie din Iaşi, în care cei doi confecţionează accesorii, magneţi de frigider, albume foto şi multe alte obiecte în general de dimensiuni mici. Printre ele, evident şi mărţişoare. Toate produsele au la bază trei materiale care pot fi uşor reciclate – lemnul, pielea şi hârtia. În această perioadă, cei doi lucrează la o serie de obiecte care pot fi oferite ca mărţişor.

    După mai mulţi ani în care a lucrat ca arhitect în cadrul unei companii, Roxana Nicolae s-a reorientat către o afacere proprie în producţia de genţi din piele. Din prima bucată de piele a croit câteva poşete pe care le-a vândut rapid printre prieteni şi pe internet, apoi s-a gândit să transforme pasiunea într-un business. A investit apoi câteva sute de euro pentru materiale, echipamente, vopsea şi accesorii şi a început să lucreze manual, în serii mai mari, poşete tip plic. Pentru a-şi vinde produsele, Roxana Nicolae a deschis un magazin virtual, o pagină de socializare şi a continuat să-şi dezvolte afacerea. Genţile şi mărţişoarele Spicul de grâu sunt făcute într-un apartament din zona Dorobanţi, unde a fost deschis şi un showroom, pentru clientele care vor să le vadă înainte de a le comanda. Pielea este adusă din Italia, vopseaua vine din Statele Unite ale Americii, iar o parte din celelalte materiale – precum accesorii, pânza cu care sunt căptuşite genţile, dantelele şi unele aplicaţii – vin din România.

  • Pune publicul la treabă

    Publicul poate fi nu doar îmbiat cu produsele unei mărci, ci şi pus să dea o mână de ajutor la crearea acestora, după cum o arată unii producători de ceasuri, scrie Financial Times. O parte dintre aceşti producători s-a gândit că publicul ar putea veni cu idei noi, apelând la acesta pentru anumite modele şi nu la designerii in-house. Un exemplu ar fi compania belgiană Ressence, care, constatând că oamenii obligaţi să stea în case ajung să treacă şi cărţile de colorat pe lista modalităţilor de relaxare, le-a solicitat în 2020 fanilor mărcii să coloreze un desen cu un model de ceas al său, Type 1 Slim şi să trimită creaţia. În urma concursului, pentru care s-au primit desene de la copii până la persoane din industria orologeră, s-a realizat un ceas care s-a vândut la licitaţie la Hong Kong, banii obţinuţi fiind donaţi pentru cercetări în domeniul Covid-19. La creativitatea publicului a apelat şi compania japoneză Seiko anul trecut, cei interesaţi fiind rugaţi să-şi creeze propriul model de Seiko 5 Sports folosind instrumente de configurare online. Din cele 48.000 de propuneri primite, firma a ales una, transformând-o într-o ediţie limitată de 2021 de bucăţi care s-a epuizat deja.

  • Povestea a două tinere care au reinventat tradiţionala lumânare şi au transformat asta într-o afacere. Cât costă lumânările făcute de ele

    A fost odată ca niciodată o zi de iarnă, în care Adelina şi Cristina se gândeau la ce cadouri le-ar putea face de sărbători celor dragi. S-au hotărât, în final, la o cutie de cadou cu tematică de Crăciun, dar nu găseau lumânarea potrivită pe care să o includă în pachet, una cu design simplu, elegant, de calitate. Aşa că s-au pus pe treabă şi au creat chiar ele lumânările la care visau.

    Ceea ce ne-a făcut să ne dăm seama că asta e pentru noi a fost rapiditatea cu care am ajuns de la dorinţă la a avea efectiv un business. Numele «Moods» (stări – trad.) a venit natural – pentru că suntem persoane cu stări diferite, pentru fiecare există aroma care să ne facă să ne conectăm mai uşor cu noi înşine”, povesteşte Cristina Ujeniuc.

    Ea şi Adelina Strinu deţin fiecare câte 50% din business şi spun că se completează perfect, atât ca personalitate, cât şi ca experienţă. Adelina este manager în domeniul bancar, iar Cristina a testat drumul antreprenoriatului şi în turism. În Unique Moods, au investit gradual şi încă o mai fac, dar până acum calculele au contorizat 15.000 de euro.

    „Din încasările anului trecut, estimăm o cifră de afaceri de circa 16.000 de euro. În 2022, ne dorim să dezvoltăm portofoliul de colaboratori, să scoatem pe piaţă produse noi şi să ne creştem vizibilitatea în online.” Tot anul acesta, cele două antreprenoare şi-au propus să-şi mute atelierul într-un spaţiu nou, mai generos, pentru ideile şi proiectele extinse la care lucrează. Unique Moods şi-a format un public alcătuit din mai multe tipuri de clienţi – fie cumpărători care află despre brand cu ocazia târgurilor sau din mediul online, fie firme care vor să ofere cadouri partenerilor sau angajaţilor, fie magazine fizice partenere din Bucureşti şi nu numai.

    Adelina Strinu este manager în domeniul bancar, iar Cristina Ujeniuc a testat drumul antreprenoriatului şi în turism.

    „În acest moment, colecţia noastră cuprinde lumânări parfumate, odorizante de cameră, «melts» sau cum spunem noi, cutia cu bombonici parfumate, pe care am numit-o Mix Moods. Mai putem adăuga şi lumânarea noastră «mărturie» pentru nunţi şi botezuri.”

    Lumânările parfumate – din ceară de soia şi parfumuri create special pentru cameră, acreditate IFRA (International Fragrance Association) – costă 90 de lei (cele de 160 de grame) sau 120 de lei (de 210 grame). Cutiile Mix Moods, care au aproximativ 200 de grame de ceară de soia, cu aceleaşi parfumuri care se regăsesc şi în lumânări, costă 75 de lei, iar un odorizant de cameră cu solvent pe bază de glicerină este 125 de lei.

    Pandemia a fost şi este în continuare un imbold pentru businessul Cristinei Ujeniuc şi al Adelinei Strinu, aşa că ele turează motoarele pentru dezvoltare în continuare. „Am creat acest business în 2020, iar în ultimul an am avut o creştere semnificativă. Activăm pe un segment de piaţă în creştere, care începe să se educe şi pe care îl educăm şi noi uşor-uşor. Oamenii rămânând mai mult acasă, îşi doresc să-şi creeze un mediu cât mai plăcut, atât prin arome, cât şi prin produse de calitate, nontoxice şi eco-friendly”, spune Cristina Ujeniuc.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Huna – brand de accesorii din piele reciclată şi vegană (Iaşi)

    Fondatoare: Ana Tărnăuceanu

    Cifră de afaceri în 2020: 11.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinul Re-Collections din Bucureşti

    Romanian Fairy Tales – obiecte de inspiraţie tradiţională (Râşnov)

    Fondatori: familia Toma

    Cifră de afaceri în 2021: 10.000 de euro

    Prezenţă: magazine din Braşov şi Bucureşti

    Festival Shop – brand de haine pentru festivaluri (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Grigore

    Investiţii: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală: câteva mii de euro

    Prezenţă: la evenimente şi pe site-urile de socializare

    Country Bread – brutărie (Târgu Mureş)

    Fondator: Cornel Aţelean

    Investiţii: peste 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 2,5 mil. lei (500.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu Mureş

    Plăiuţ – ghid turistic pentru copii (Bucureşti)

    Autoare: Claudia Ciontu

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva magazine fizice din România

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Obligaţi să stea acasă şi neputând să se vadă cu clienţii, diverşi designeri şi arhitecţi şi-au îndreptat creativitatea spre propriile spaţii. Ce a rezultat

    Obligaţi să stea acasă şi neputând să se vadă cu clienţii ca înainte, diverşi designeri şi arhitecţi şi-au îndreptat creativitatea spre propriile spaţii, scrie New York Times. Pe lângă faptul că au avut mai mult timp la dispoziţie decât de obicei, aceştia au avut şi problema adaptării unor proprietăţi în care se refugiau din oraş pentru relaxare utilizării ca locuinţă principală pentru o familie întreagă, cu copii şi chiar nepoţi în unele cazuri.

    Diverşi arhitecţi şi designeri şi-au pus astfel talentele la lucru, construind spaţii unde să poată lucra nederanjaţi, ca în cazul a trei arhitecţi newyorkezi care împărţeau o proprietate şi care şi-au construit trei studiouri de creaţie unite de spaţii comune. Clădirea din lemn are privelişte spre o livadă şi a fost vopsită în culori care amintesc de scoarţa copacilor din jur, iar utilizatorii ei pot lucra la proiecte pentru clienţi din alte ţări.

    Rămas cu mai mult timp liber, un arhitect şi profesor al Parsons School of Design din New York, Peter Matthiesen Wheelwright, şi-a dorit un spaţiu liniştit în care să poată lucra, fie la proiecte din domeniul său de activitate, fie la cărţile pe care dorea să le scrie. A rezultat astfel o mică clădire cât de departe posibil de cea în care locuia familia, cu birou şi loc de dormit, unde proprietarul să se poată bucura de clipe de singurătate.

    Refugiat şi el în afara oraşului, Constantin Boym, proprietar al firmei de design Boym Partners, care a proiectat de la ceasuri pentru Swatch la veselă şi magazine pentru alte companii, şi-a amenajat un mic pavilion în care expune un fals trofeu de vânătoare (cerb), confecţionat din lemn găsit, o expoziţie de căsuţe de păsări în diverse stiluri arhitecturale sau o grădină de roşii. Un arhitect de la firma de arhitectură NBBJ din Seattle, Ryan Mullenix, s-a refugiat în spatele casei sale din suburbiile oraşului din apropiere, Bellevue, unde şi-a construit un birou ca să poată lucra liniştit. Construit în trepte, din lemn şi sticlă, şi aşezat între copaci, biroul poate fi în continuare îmbunătăţit, consideră proiectantul şi constructorul său.

  • După cei şase ani de facultate, un an de pregătire şi doi de doctorat, o tânără a decis că nu este ce îşi doreşte şi a inceput o afacere cu doar 70 de lei cu are câştigă zeci de mii de euro

    Irina Rusu ar fi putut să fie medic veterinar. Asta dacă, după cei şase ani de facultate, un an de pregătire şi doi de doctorat, nu ar fi renunţat mai mult sau mai puţin brusc, pentru că i se părea tot mai dificil să se regăsească în această meserie. S-a regăsit însă într-o altă activitate pe care a transformat-o într-un business.

    În timpul facultăţii, făcusem un curs de design grafic şi am înţeles că asta îmi aduce mai multă plăcere şi mult mai puţin stres, aşa că treptat am făcut acest salt profesional.”

    Aşa a prins contur şi culoare Urban Tale, un atelier unde papetăria, caligrafia şi mesajele personalizate fac casă bună împreună, în Cluj-Napoca. Proiectul a pornit de fapt în februarie 2016, în preajma Zilei Îndrăgostiţilor, cu un set de cartoline în stilul în care Irinei i-ar fi plăcut să cumpere sau să primească.

    „Am fost mereu pasionată de papetărie şi acest prim pas a fost un vis şi o plăcere puse în practică.”

    Investiţia iniţială a fost de fix 70 de lei, cât a costat-o să facă primul set de cartoline cu mesaje mai diferite decât ce se găsea atunci prin librării. Deşi punea toată pasiunea la bătaie, nu a luat prea în serios Urban Tale până anul trecut, când a început să şi câştige din asta, nu doar să reinvestească puţinul pe care îl făcea din vânzări. Până în 2020, Irina era freelancer în graphic design şi social media management, iar Urban Tale a fost mult timp doar un hobby.

    Irina Rusu este one-woman show în acest proiect, făcând totul singură: de la design la poze, de la căutat producţie la împachetat, de la comunicat online la trimis colete. Estimează că din activitatea Urban Tale a avut în 2020 un profit de 20.000 de euro.

    „Urban Tale este un hobby în continuare pentru că reinvestesc aproape tot profitul pentru a crea produse noi mai faine şi mai scumpe. Stocurile costă mult, iar producţia la cantităţi mici este un efort destul de mare. Acum am plătit facturi măricele pentru tricouri brodate, ceşti şi calendare pentru 2022.”

    Urban Tale înseamnă, de altfel, o colecţie întreagă de cartoline cu mesaje, stickere, calendare, plannere, tricouri sau căni, acestea din urmă fiind şi cele mai apreciate, mai ales că pot fi oferite cadou.

    „Am început cu cartoline cu mesaje de dragoste, dar altfel: «Vreau să îmbătrânim împreună» sau «Mi-e bine cu tine» sau «Îmi place cum gândeşti». Acum am lansat stickere, calendare/plannere, tricouri cu mesajele «Let’s make bunul-simţ cool again» sau «Niciodată nu este prea târziu să îţi vezi de treaba ta» sau «Cearcăne de fericire».”

    Aproape totul ia naştere la Cluj, însă tricourile şi ceştile sunt făcute în afara României, în Uniunea Europeană, fiind ulterior personalizate de ateliere locale. Urban Tale funcţionează în proporţie de 90% prin magazinul online şi de 10% prin vânzările prin intermediul colaboratorilor. Printre ei, se numără Bookstory şi Collect Stories de la Cluj.

    „Suntem în căutare de parteneri la nivel naţional – mici magazine şi librării. Aş vrea să avem produsele în magazine fizice unde pot fi pipăite şi observate în realitate, pentru că-s tare faine. Produsele Urban Tale sunt preferate preponderent de femei de peste 20 de ani, mame, studente, antreprenoare şi angajate – femei ca mine – ocupate, dar cărora le place să adauge un pic de time off cu umor în rutina de zi cu zi.”

    Cel mai mic preţ este de 5 lei pentru un sticker şi cel mai scump produs este, în acest moment, tricoul, care costă 145 lei. Irina are planuri măreţe pentru produse mult mai complexe, dar are nevoie de timp pentru a implementa planurile.

    „Lucrez cât de mult îmi permite timpul cu un bebe, aştept să iasă din producţie calendarele pentru noul an şi ceştile pentru părinţi şi bunici. Aveam planuri să lansăm un portofoliu mai mare de produse, dar nu am reuşit. Am apelat şi la ajutor şi colaborez cu cineva pe partea de comunicare şi pregătirea comenzilor. Dacă nu era ea, nu îmi imaginez cum şi dacă aş mai fi continuat toată treaba asta.”

    Despre 2020, Irina spune că a fost un an bun, în ciuda pandemiei. Produsele Urban Tale sunt pentru acasă şi birou, pentru familie şi prieteni, aşa că, chiar dacă oamenii au păstrat o distanţă fizică, micile cadouri de la distanţă au fost încă de interes.

    „Îndemnăm clienţii să trimită cadouri celor dragi direct de pe site. Noi personalizăm cu o notiţă scrisă de mână şi ambalaj drăguţ coletele care urmează să fie oferite cadou şi cred că este util acest lucru. Suntem aproape, chiar dacă păstrăm distanţarea socială.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ciupercărie constructivă

    Pe lângă diversele preparate culinare, ciupercile ar putea ajunge şi în clădiri sub formă de elemente ale acestora, dacă proiectul unei companii londoneze de design care caută noi întrebuinţări materialelor reciclabile are succes. Firma Blast Studio a găsit o modalitate de a utiliza miceliu (aparatul vegetativ al ciupercilor) în imprimante 3D, creând pentru moment nişte coloane de model.

    Coloanele tipărite 3D au în componenţă miceliu de ciuperci şi deşeuri provenite de la paharele de carton pentru cafea recuperate de prin Londra. Miceliul se hrăneşte cu deşeurile şi astfel pe coloană cresc ciuperci care pot fi recoltate şi consumate, scrie Dezeen. Blast Studio lucrează în prezent la adaptarea tehnologiei sale pentru a putea printa 3D un pavilion şi speră ca va putea fi utilizată în viitor la construcţia unor clădiri.


     

  • Într-o lume a fast-fashionului, un antreprenor român şi-a propus să aducă în prim plan calitatea şi să reînvie un trend aproape uitat

    Într-o lume a fast-fashionului, un antreprenor român şi-a propus să aducă în prim plan calitatea şi să reînvie un trend aproape uitat: portul pălăriilor. Care a fost următorul pas?

    La bază, Mihai Drumea este economist, cu peste zece ani de experienţă ca executiv în domeniul farma. Antreprenorul a pornit afacerea Jos Pălăria în 2018, cu o insulă – galerie în Mall Promenada – care încă funcţionează –, sub forma unui business de import de pălării de la marile case de modă din Italia. În iunie 2020 a deschis un prim magazin în cartierul Floreasca.

    A urmat apoi şi un outlet deschis în aceeaşi zonă, „iar pentru acest an avem în vedere continuarea dezvoltării”. Ulterior, a dezvoltat zona de producţie, astfel încât astăzi compania produce pălării sub brandul propriu, în Italia. Prin această afacere, Mihai Drumea şi-a propus să reînvie cultul pălăriilor în România. „Diversitatea şi calitatea produselor sunt cele mai importante atribute care ne recomandă în faţa clienţilor noştri şi care ne-au pus pe harta magazinelor de pălării din Europa, alături de magazine similare din Berlin, Milano şi Paris”, susţine fondatorul. El o are alături în business pe Ligia Munteanu, care a studiat design şi tehnică de manufactură de pălării haute couture în Marea Britanie, unde a făcut şi practică în atelierul unui maestru, „pentru a duce manufactura şi producţia la un nivel de top”.

    De-a lungul timpului, antreprenorul spune că principalele provocări pe care le-a întâmpinat în dezvoltarea businessului sunt cele specifice zonei de retail. „Lucrăm permanent la îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii, la dezvoltarea serviciilor noastre atât în magazine, cât şi în zona de online. Raportul bun preţ-calitate este o prioritate pentru noi, având în vedere că producem în Italia, la cele mai înalte standarde, dar vindem în România, unde piaţa a fost lipsită de această tradiţie a portului pălăriilor. Ne-am lovit, astfel, de multe prejudecăţi, de neîncredere şi de reticenţă.”

    Oamenii, adaugă el, cred multe lucruri despre pălării, şi uneori uită că, la bază, reprezintă un accesoriu vestimentar care iarna te protejează de frig şi vara de soare. „Însă, fiind un accesoriu de cap, este foarte importantă calitatea. Pălăria îşi va pune amprenta pe o ţinută, de aceea trebuie să te reprezinte.” Cât despre greutăţile aduse de pandemie, el spune că a înregistrat o uşoară scădere a creşterii estimate, „însă ne bucurăm să spunem că în fiecare an am avut o evoluţie susţinută şi am dezvoltat afacerea”.

    Drumea este de părere că în primii ani de antreprenoriat, când afacerea nu este încă matură, focusul este mai puţin pe cifre şi mai mult pe îmbunătăţirea proceselor din afacere. „Dacă faci totul din ce în ce mai bine, cifrele vor urma. Pentru acest an estimăm o creştere a veniturilor mai mare decât anul trecut.” În 2020, ultimul an pentru care există date publice disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, firma Mid Financial SRL, în proprietatea căreia se află site-ul jospălăria.com, a înregistrat o cifră de afaceri netă de 1,75 milioane de lei, în creştere de la 1,37 milioane, în 2019.

    Mihai Drumea, fondator, Jos Pălăria: „Raportul bun preţ-calitate este o prioritate pentru noi, având în vedere că producem în Italia, la cele mai înalte standarde, dar vindem în România, unde piaţa a fost lipsită de această tradiţie a pălăriilor. Ne-am lovit, astfel, de multe prejudecăţi, de neîncredere şi de reticenţă.”

    În pandemie a fost dezvoltată şi zona online, şi tot atunci antreprenorul a început să lucreze şi la noul site, atât pe partea de design, cât şi ca funcţionalitate. „Este, în continuare, un proces în plină dezvoltare şi ne dorim să oferim în online aceeaşi asistenţă profesionistă de care se bucură toţi clienţii noştri din magazine.” Pe site sunt plasate comenzi din toată ţara, iar acum antreprenorul are în vedere şi extinderea pe piaţa internaţională. Direcţiile de extindere, spune el, sunt multiple pentru businessul pe care îl conduce. „Lucrăm la deschiderea celui mai frumos showroom al nostru de până acum. Ne dorim cu adevărat să construim un nou loc în care clienţii să se poată bucura de tot ceea ce oferă domeniul pălăriilor.” În continuă dezvoltare şi creştere spune că este şi zona de producţie locală, unde sunt folosite tehnici de tradiţie britanică. „Vom putea realiza aici unele piese şi chiar prelua comenzi speciale. Această zonă va fi dedicată exclusiv pălăriilor şi accesoriilor de cap pentru evenimente, pentru că este complicat să egalezi nivelul şi calitatea producţiei italiene realizând în acelaşi timp un volum mare. Ne dorim apoi extinderea pe piaţă internaţională, iniţial prin mediul online”, conturează Drumea planurile de viitor. În prezent, echipa companiei numără peste zece persoane, fiind compusă deopotrivă din angajaţi şi colaboratori. „Dezvoltarea ne face să fim permanent în căutarea altor membri care să se alăture echipei noastre.”

    Antreprenorul consideră că principalul atu al companiei este diversitatea. „Considerăm că oricine ar putea să deţină în garderobă o pălărie, dar aceasta trebuie aleasă ţinând cont de caracteristicile fiecăruia, aşa că venim în întâmpinarea clienţilor noştri cu un portofoliu de peste 500 de modele.” Potrivit lui, afacerea are deja o plajă largă de clienţi, atât tineri în căutarea unui accesoriu de cap foarte modern sau o şapcă în stil Peaky Blinders (serial TV despre o familie de gangsteri din anii 1900, din Anglia), cât şi domni care vor să asorteze o pălărie la geacă sau costum, şi doamne cu diferite gusturi, de la simple pălării fedora de stradă, până la adevărate opere extravagante, menite să strălucească la evenimente speciale. „Fiecare fizionomie găseşte la noi pălăria potrivită. Preţurile reflectă întotdeauna calitatea şi sunt date de materialul folosit şi de manufactură. Pălăriile de eveniment sunt o categorie aparte, unde manufactura este minuţioasă şi elaborată, iar preţul reflectă aceste aspecte. Ne mândrim cu o relaţie foarte bună cu brandul Borsalino, de la care clienţii noştri găsesc la noi ultimele colecţii, inclusiv colecţiile lor capsulă.”

    Pălăriile, despre care vorbeşte cu multă pasiune, reprezintă, potrivit lui Drumea, un accesoriu de nelipsit în vacanţe, la terase sau pe plajă. Dar nu numai, şi asta pentru că pot fi purtate oricând, în funcţie de destinaţie şi ţinută. „La o ţinută sport se asortează o şapcă sau o pălărie sport, la o ţinută elegantă se alege ceva mai pretenţios. Recomandarea noastră este ca fiecare să îşi construiască o garderobă de pălării în acelaşi fel în care se procedează cu pantofii, curelele sau cu genţile.” Astfel, explică antreprenorul, plecând de la stilul fiecăruia de viaţă, se aleg pălăriile de bază – de exemplu, una neagră sau maro casual, apoi se construieşte în funcţie de nevoi: o pălărie de plajă, o pălărie albă pentru terase, o pălărie cu bor mare pentru un plus de feminitate, o şapcă din piele sau tweed pentru domni şi una din piele întoarsă, ajungând până la articolele destinate evenimentelor speciale, pălăriile de eveniment, fascinatoarele şi alte accesorii de cap cu structură complexă. „Sunt tot mai mulţi cei care poartă pălării, pentru că a fost un accesoriu uitat o perioadă, însă odată ce a fost redescoperit, te cucereşte definitiv.” Acest accesoriu, susţine Drumea, îţi completează ţinuta, îţi poate schimba starea şi mereu oferă un plus de design în aspectul fiecărei persoane. „Pălăriile sunt o adevărată bucurie, atât pentru noi, cei care ne ocupăm de acest business, cât şi pentru clienţii noştri, care ne poartă produsele.”

  • Inaugurările anului

    Anul 2022 nu va fi lipsit de proiecte arhitecturale spectaculoase, dat fiind că o serie de noi clădiri urmează să fie finalizate pe durata sa. Printre acestea se numără, conform Dezeen, fabrica de îmbuteliere şi sediul companiei de băuturi răcoritoare San Pellegrino, proiectat de Bjarke Ingels Group şi amplasat într-o vale muntoasă din Italia, gândite să amintească de arhitectura tradiţională italiană prin galeria exterioară şi arcade. În SUA este programată inaugurarea, în decembrie, a primei faze a The ReefLine, un parc subacvatic de sculpturi situat în apropiere de Miami Beach, lucrările expuse susţinând şi fiind înconjurate de module din beton care vor avea rol de recif artificial. În capitala Taiwanului, Taipei, va fi dat în folosinţă în luna martie un alt proiect spectaculos: un centru destinat artelor spectacolului, dotat cu trei săli de teatru sub formă de corpuri geometrice ataşate cubului central de sticlă al clădirii.


     

  • Transformare prin inovare

    Digitalizarea remodelează activitatea din fiecare sector al economiei, atât la nivel local, cât şi la nivel global, pe măsură ce jucătorii din diferite domenii adoptă şi integrează cele mai noi tehnologii. În acest context, compania Leviatan Design a decis să investească semnificativ în ultimii ani pentru a implementa în activitatea din sectorul construcţiilor inovaţii precum automatizări de procese, tehnologie mobilă de comunicare şi procesare a datelor, dar şi echipamente de ultimă generaţie precum scannere 3D, drone sau Microsoft HoloLens.

     

    În domeniul construcţiilor tehnologiile au pătruns destul de greu şi poate mult mai târziu decât în celelalte. Chiar dacă digitalizarea în acest sector economic a avut un ritm mult mai lent faţă de alte industrii – dată fiind inerţia destul de mare, dar şi complexitatea ridicată a operaţiunilor din domeniu – dezvoltarea accelerată a aplicaţiilor informatice reprezintă cu siguranţă principala sursă de suport în abordarea şi transformarea procesului de proiectare şi de execuţie în domeniul construcţiilor”, a explicat Maria Vasi, coordonator birou structuri în cadrul Leviatan Design, în timpul videoconferinţei „Cele mai inovatoare companii din România 2021 – Cum accelerăm inovarea în România?”, organizată în parteneriat cu BAT şi Leviatan Design.

    Compania Leviatan Design este un furnizor de soluţii integrate de inginerie civilă şi construcţii de la concept până la realizare. Aceasta este una dintre primele companii din domeniu care a spus un „da” răspicat progresului tehnologic şi care a început să implementeze cele mai noi inovaţii în propriile procese. „În ultimii trei ani am implementat tehnologii de ultimă generaţie care au implicat alocare de resurse financiare undeva între 500.000 şi 1 milion de euro, reprezentând tehnologie, software, dar şi partea de training. Investiţia în tehnologie şi în instrumente de automatizare reprezintă una dintre priorităţile noastre”. Astfel, compania a digitalizat toate procesele de proiectare şi a implementat platforme şi soluţii care au eficientizat atât procesul de proiectare, cât şi urmărirea lucrărilor.

    Printre acestea se numără automatizările de procese, big data, tehnologia mobilă de comunicare şi procesare a datelor, dar şi echipamente precum HoloLens sau scannere 3D.

    „Adaptarea la noua paradigmă tehnologică a fost posibilă prin ghidarea activităţii noastre în funcţie de noile instrumente IT şi de adoptarea conceptelor metodologiei de lucru BIM (Building Information Modeling) – care reprezintă un mod colaborativ de lucru în baza căruia ne-am pus şi noi crearea tuturor paşilor de lucru în procesul de proiectare şi de urmărire a lucrărilor”. Concret, Leviatan Design utilizează un mediu comun de date pentru partajarea şi stocarea informaţiilor de care au nevoie toţi membrii echipei în orice moment. Totodată, cu ajutorul acestui mediu comun de date compania partajează documentele legate de procesele de proiectare. „Această modalitate de lucru integrată şi digitală pe care o avem deja implementată de mai mulţi ani a devenit foarte utilă şi extrem de apreciată de către toţi specialiştii noştri pe perioada lockdownului, dar şi ulterior. Această validare a modalităţii de lucru, dar şi evoluţia percepţiei generale asupra digitalizării în compania noastră au permis chiar şi la nivel de management al schimbării o acceptare mult mai mare din partea colegilor”.

     

    Cu tehnologia în teren

    Concepte precum realitate virtuală, realitate augmentată sau realitate mixtă îşi fac loc din ce în ce mai mult în viaţa cotidiană a businessului, iar Leviatan Design foloseşte conceptul de realitate mixtă în mod integrat cu mediul de lucru colaborativ. „Ce reprezintă în practică? Se încarcă modelul 3D în software-ul echipamentului HoloLens, utilizatorul îşi pune pe cap casca cu ochelarii, iar pe lentilele ochelarilor sunt proiectate hologramele modelului 3D. În funcţie de specialitate şi de locul în care sunt utilizaţi ochelarii – pot fi utilizaţi atât în biroul de proiectare pentru coordonare, dar şi pe situl lucrării în şantier – se pot vedea detaliile proiectului, arhitectură, structură, compartimentări, design”.

    Prin urmare, beneficiarul poate avea o viziune mult mai clară asupra modului în care va arăta proiectul la finalizare şi poate veni cu feedback către echipele de proiectare încă din etapele incipiente ale proiectului. Mentalitatea de inovaţie a dat roade în cadrul companiei, spune Maria Vasi, întrucât Leviatan Design a resimţit o evoluţie puternică într-un timp scurt în urma adoptării celor mai sofisticate tehnologii din domeniu. „Acest lucru a contribuit la setarea unei noi viziuni la nivelul companiei, şi anume am demarat un proiect intern de R&D cu o echipă de programatori în vederea stabilirii unui nivel îmbunătăţit, customizat, dedicat nevoilor noastre pentru automatizare şi interconectarea datelor în vederea recentrării efortului de proiectare de pe proces pe creativitate. În acest moment în activitatea de proiectare se consumă mult timp pentru modelare, concept, pentru toate informaţiile necesare proiectării şi realizării produsului cerut de beneficiar, şi acest timp îndelungat scurtează automat procesul de creaţie”.

    O altă tehnologie adoptată de Leviatan Design este scanarea laser 3D, care vine în ajutorul oricărui inginer, arhitect sau specialist implicat, în contextul în care se pot scana miliarde de puncte ale terenului, ale mediului de construcţie sau ale oricărui element. Toate acestea generează o suprafaţă virtuală care poate fi importată în programele de proiectare BIM. Astfel, se obţine o imagine exactă a întregului ansamblu, iar procesul se eficientizează. „Care este scopul implementării tuturor acestor tehnologii? Prin implementarea modului colaborativ de lucru, a tehnologiilor de realitate mixtă şi a celor de scanare 3D, punem bazele integrării conceptului de «digital twin» în cadrul procesului de proiectare. Acesta va constitui proiectul aşa cum a fost executat, să poată fi pus la dispoziţia beneficiarului pentru a folosi la capacitate maximă software-urile de facility management.

    Astfel, prin integrarea modelului 3D din teren cu modelul 3D proiectat completăm această dimensiune digital twin a standardului BIM”. Pentru context, conceptul de digital twin reprezintă un model virtual al unui proces, produs sau serviciu, care poate implica senzori ce furnizează date în timp real şi poate integra elemente precum IoT, inteligenţă artificială şi analiză software. Datele colectate contribuie la crearea modelului virtual şi ajută la vizualizarea produsului final. „La ce ne ajută crearea acestei dimensiuni de digital twin? Ajută la reducerea costurilor de exploatare şi a consumului de energie, aspecte care vor constitui în mod uzual aproximativ 90% din costul total al clădirilor, atât în faza de investiţie, cât şi în faza de exploatare, conform estimărilor actuale. (…) Vizăm atingerea obiectivului de a livra clădiri şi proiecte inteligente şi inteligent proiectate, care să respecte standardele actuale de susenabilitate şi viitoarele standarde referitoare la clădiri cu o amprentă de carbon neutră”.

     

    Procesul de inovare

     Maria Vasi a contribuit şi la dezbaterea din cadrul videoconferinţei, unde s-a discutat despre poziţia României de „inovator emergent” în cadrul European Innovation Scoreboard 2021, tabloul de bord al inovării în UE. Ea consideră că această poziţie este legată şi de natura procesului de inovare, care este unul îndelungat. „Procesul inovativ pentru a fi implementat în cadrul unei companii implică şi necesită foarte mult timp, investiţii majore, alocări suplimentare de resurse şi timp, iar drumul de la idee la punerea în practică nu se întâmplă de pe o zi pe alta, nu se întâmplă automat, şi acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care ritmul de inovare în domeniul construcţiilor este unul lent.

    Chiar şi pentru optimizarea unui flux de lucru simplu este un proces îndelungat până ca acesta să ajungă să aducă plus valoare, însă pentru noi ca şi companie din domeniul construcţiilor acest proces a devenit aproape indispensabil, pe de o parte datorită provocărilor ridicate de pandemie şi pe de altă parte datorită faptului că digitalizarea reprezintă viitorul şi nu ne putem digitaliza fără a realiza procesul de inovaţie”.

    O altă temă importantă în ceea ce priveşte inovaţia şi mecanismele inovării ţine de adopţie, în contextul în care oamenii sunt cei care trebuie să fie deschişi către utilizarea celor mai noi tehnologii. „Pe toată perioada de implementare a acestor tehnologii am constatat că majoritatea specialiştilor sunt deschişi la adoptarea de noi tehnologii atunci când văd avantajele, dacă uşurează anumite etape din proces, dacă automatizează anumite etape.

    Astfel, noi am pus bazele unui proces foarte bine pus la punct de analizare a ideilor, de studiere a celor mai bune tehnologii, de verificare a paşilor de implementare, de stabilire a acestora în acord cu nevoile firmei şi cu rezultatele pe care le dorim”. Totodată, Leviatan Design a implementat în procesul de lucru o secţiune de „lecţii învăţat”, ceea ce înseamnă că la finalul fiecărui proiect specialiştii care au participat sunt încurajaţi să identifice problemele care au apărut, să propună şi să vină cu soluţii de îmbunătăţire, astfel încât procesul este îmbunătăţit continuu, iar specialiştii sunt încurajaţi să identifice ce mai poate fi automatizat în activitatea companiei.

    În ceea ce priveşte modul în care poate fi încurajată inovarea în sectorul construcţiilor, Maria Vasi a recomandat constituirea unor grupuri de lucru care să aducă la aceeaşi masă toate părţile implicate, de la sectorul public, până la sectorul privat şi cel academic. „Putem recomanda constituirea de grupuri de lucru din care să facă parte atât companiile cu experienţă practică de lucru, companiile emergente din tehnologie, cât şi reprezentanţii industriilor care au rol operaţional în domeniul construcţiilor. Totodată, ar fi foarte important ca în aceste grupuri de lucru să participe şi decidenţii din instituţiile cu rol de reglementare şi reprezentanţii universităţilor de profil. Aceste grupuri ar putea să stabilească proiecte-pilot cu obiective clare, care apoi să fie testate localizat, iar concluziile şi lecţiile învăţate din aceste proiecte pot aduce o ameliorare şi o implementare mult mai rapidă a digitalizării în construcţii.”

  • Mâncarea din decor. Cum pot servi alimentele în amenajarea casei

    Situaţia din ultimii doi ani a schimbat multe lucruri, printre care şi percepţia oamenilor asupra locuinţei lor. Obligaţi să stea în casă mai mult decât altădată, aceştia au realizat că aceasta li se pare cam goală, chiar dacă anterior doriseră un decor minimalist, şi au decis să o mai umple.

    Pe lângă schimbările în materie de mobilier, care a devenit mai colorat şi mai ornamentat, s-au înregistrat şi schimbări în materie de decoraţiuni, fiind acum la mare căutare cele care amintesc de mâncare şi băutură, scrie The New York Times.

    Se poartă astfel fructe şi legume artificiale confecţionate din plastic sau diverse materiale, lumânări în formă de fructe şi legume ori brânzeturi şi prăjituri, iar un brand american de bijuterii de lux, Mociun, a adăugat în oferta sa decoraţiuni care arată ca nişte pahare de vin vărsate ori îngheţată care se topeşte.

    Mai mult, o artistă japoneză şi-a valorificat experienţa de pe vremea când lucra într-o brutărie, lansând o gamă de lămpi, Pampshade Lamps, confecţionate din pâine şi produse de patiserie, pe care le comercializează în toată lumea.