BusinessMagazin

Tag: desfăşurare

  • Grupele Campionatului Mondial de fotbal din 2018, după tragerea la sorţi de la Moscova

    Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) a stabilit, vineri, în urma tragerii la sorţi de la Moscova, componenţa grupelor Campionatului Mondial din 2018, care se va desfăşura în Rusia.

    Grupa A: Rusia, Arabia Saudită, Egipt, Uruguay

    Grupa B: Portugalia, Spania, Maroc, Iran

    Grupa C: Franţa, Australia, Peru, Danemarca

    Grupa D: Argentina, Islanda, Croaţia, Nigeria

    Grupa E: Brazilia, Elveţia, Costa Rica, Serbia

    Grupa F: Germania, Mexic, Suedia, Coreea de Sud

    Grupa G: Belgia, Panama, Tunisia, Anglia

    Grupa H: Polonia, Senegal, Columbia, Japonia

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se aflau Tăriceanu şi Dragnea în timpul paradei de 1 Decembrie

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, nu a fost zărit în zona Arcului de Triumf, unde se desfăşoară parada de 1 Decembrie, iar Călin Popescu-Tăriceanu nu a luat loc la tribuna oficială.
     
    Iniţial, potrivit unor informaţii neoficiale, preşedintele Liviu Dragnea, însoţit de ceilalţi lideri ai PSD, urma să meargă pe jos de la sediul central al partidului, aflat pe bulevardul Kiseleff, până la sediul ALDE, aflat în apropierea Arcului de Triumf, unde urmau să se întâlnească cu preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu şi să asiste la paradă din faţa sediului.
     

  • Primarul acestui oraş din România vrea ca nunţile să se încheie la 12 noaptea

    Primarul Reşiţei a declarat că s-a inspirat din ce se întâmplă în ţările dezvoltate, iar această decizie va fi în beneficiul tuturor.

    “În ţările civilzate nu există aşa ceva. Lumea stă până la 12 noaptea şi se duce acasă. Pentru restaurante nu se schimbă nimic, pentru că au aceleaşi meniuri, doar că în loc să se pornească de la opt seara, se porneşte de la două de la trei după-amiaza. Pentru angajaţii din restaurante e mai bine, în sensul că nu stau noaptea. Pentru mire şi mireasă e excelent, că nu stau, cu picioarele umflate în pantofi, până la şase dimineaţa după ultimii beţivani care au rămas în sală. Pentru cei care vin la nuntă au timp să celebreze, nu trebuie să stea până dimineaţa. La ora unu noaptea toată lumea rezonabilă pleacă şi acum acasă”, a afirmat primarul Reşiţei, scrie realitatea.net

     

  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – GALERIE FOTO

    Apocalipsa retailului se desfăşoară în SUA, notează Business Insider. Peste 6400 de magazine se vor închide în SUA în următorul an, iar magazine mari precum Macys, Sears sau JCPenney au închis deja o duzină de locaţii. Plimbatul prin mall-uri este ca şi cum te-ai plimba printr-un cimitir.

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

  • Oana Pellea: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Dar acum? Ce facem? Nimic din nou nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm Poate asta merităm”

    Pe Facebook,Oana Pellea a scris: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Suntem agresaţi de non-valoare, de mitocănie, de mafie, de interese de partid, de lupte pentru putere. Un asalt asupra sănătaţii, educaţiei, culturii, economiei, industriei, agriculturii. Ni se zădărniceşte orice speranţă de normalitate.

    Suntem sufocaţi de ordonanţe de urgenţă şi de modificări de legi. Suntem minţiţi in faţă şi luaţi drept proşti. Ni se măresc preţurile si impozitele atăt de mult încât mărirea de salariu devine o glumă proastă…. Şi, noi ce facem? Nimic. Cand trebuia sa votam…n-am iesit la vot.

    Dar acum? Ce facem? Nimic…din nou…nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm. Acceptăm. Ne certăm între noi apărăndu-ne propriile interese. Suntem martori inerţi şi tacuţi martori ai dezastrului ce se aşterne peste ţară şi peste vieţile noastre. Poate asta merităm”

    Laura Codruţa Kovesi, citată de romaniacurata.ro: Cred că suntem cu toţii conştienţi de gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Cel puţin noi, ca instituţie, atât eu şi colegii mei, cât şi instituţional reacţionăm doar prin metodele şi prin posibilităţile pe care le avem. 

    Simţim cu toţii, cel puţin de peste un an şi jumătate, că suntem efectiv sub un asalt, care se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin încercări de intimidare, că nu-şi ating scopul, prin critici uneori obiective, dar de cele mai multe ori nu, prin acel fenomen de fake-news şi la care noi nu putem să reacţionăm decât instituţional”.

  • FELICITĂRI! România a obţinut cinci premii la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică

    “Medaliile de argint au fost adjudecate de Radu Andrei (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Nicolae Balcescu” din Brăila) şi Robert-Gabriel Păşcălău (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa). Andrei-Horaţiu Eftime (clasa a XI-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Paul-Florin Rebenciuc (clasa a IX-a/Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava) au fost medaliaţi cu bronz, în timp ce George-Pantelimon Prodan (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa) a fost distins cu menţiune”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1.400 de participanţi din 30 de ţări la DefCamp, cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică din Europa Centrală şi de Est

    În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.

    În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră  secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.

    În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.

    Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.

    De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.

    În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.

    Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.

    Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.

  • 1.400 de participanţi din 30 de ţări la DefCamp, cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică din Europa Centrală şi de Est

    În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.

    În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră  secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.

    În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.

    Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.

    De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.

    În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.

    Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.

    Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.

  • Un poliţist a demonstrat că nimeni nu este mai PRESUS DE LEGE după ce şi-a dat singur amendă

    Poliţistul american din Milwaukee David Clarke spune că a parcat maşina de poliţie într-un loc aglomerat, ca urmare a unei ceremonii în desfăşurare şi a fost nevoit să parcheze pe un loc destinat persoanelor cu dizabilităţi. Potrivit lui Clarke, a instruit un coleg ofiţer să mute maşina într-un alt loc, dar cererea nu a fost respectată, prin urmare şi-a scris o amendă.

    ”Regulile sunt aceleaşi pentru membrii echipajului meu ca şi pentru orice alţi şoferi; cu excepţia urgenţelor sau misiunilor oficiale”, a spus Clarke într-un comunicat de presă. Valoarea amenzii a fost de 35 de dolari americani. Clarke spune că a şi donat 200 de dolari unei organizaţii care lucrează cu persoanele cu dizabilităţi.

  • SPP îi răspunde lui Dragnea: Serviciul îşi păstrează neutralitatea legat de factorii politici

    “Serviciul de Protecţie şi Pază îşi desfăşoară activitatea conform legii. Ca întotdeauna Serviciul de Protecţie şi Pază îţi menţine neutralitatea în ceea ce priveşte factorii politici şi nu comentăm afirmaţiile făcute în spaţiul public la adresa SPP”, se arată într-un răspuns al Serviciului de Protecţie şi Pază pentru MEDIAFAX.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut marţi şefului SPP, Lucian Pahonţu, într-o emisiune la România TV, să înceteze să mai convingă membri ai PSD ”să aibă gânduri de mărire”, Dragnea afirmând că Pahonţu este ”vestitorul de serviciu” de la Cotroceni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro