VEZI AICI IMAGINE DE LA GALA CEO AWARDS
Revista Business Magazin a acordat, joi seara, premiile celor mai admiraţi CEO din România. Dragoş Pavăl, CEO al Dedeman, a primit titlul de “Cel mai admirat CEO din România”.
SERGIU BIRIŞ, Co-Founder & CEO Zonga, cel mai tânăr admirat
RAUL CIURTIN, presedinte Albalact, cel mai admirat producător
IULIAN STANCIU, CEO Emag, cel mai admirat comerciant
LUDWIK SOBOLEWSKI, CEO Bursa de Valori Bucuresti, spectacular new entry
Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?
Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.
Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.
”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.
Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.
Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.
Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.
Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?
Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.
Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.
”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.
Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.
Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.
Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.
La finele lunii decembrie, acţionarii Rosal Grup, unde Honorius Prigoană are o participaţie de 67%, au aprobat vânzarea către Dedeman a unui teren cu o suprafaţă de circa 50.000 de metri pătraţi, situat în localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov. Tranzacţia urmează să fie semnată în luna februarie.
Cele două companii au semnat şi un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului cu preţul “global, ferm şi nemodificabil”, de 25 de milioane de lei, la care se adaugă TVA, rezultând un preţ de 140 de euro/metru pătrat.
Terenul vândut de familia Prigoană este cel pe care construise în toamna lui 2012 complexul expoziţional Exporom, închis ulterior. Firma Exporom a fost dizolvată şi lichidată la sfârşitul anului trecut, la cererea acţionarilor.
În preţul plătit de Dedeman intră şi cei 15.000 de metri pătraţi de hale construite de familia Prigoană pe terenul respectiv.
Potrivit unor surse din piaţa de bricolaj, Dedeman ar urma să construiască pe terenul achiziţionat un centru logistic.
Nici reprezentanţii Dedeman şi nici Honorius Prigoană nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.
Dedeman a mai cumpărat, la sfârşitul anului trecut, tot de la Rosal Grup, aproape trei hectare de teren situat în sectorul 3 din Bucureşti, valoarea tranzacţiei fiind de 5,9 milioane de euro, cu TVA (160 euro/metru pătrat).
Cele cinci loturi de teren intravilan, în suprafaţă totală de 29.700 metri pătraţi, sunt situate pe Strada Dudeşti – Pantelimon, în sectorul 3 al Capitalei, unde funcţiona sediul central al companiei de salubritate Rosal.
Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este deţinută de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul 2013 cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).
Reţeaua Dedeman din România numără 40 de magazine, anul trecut fiind deschise patru unităţi, la Sibiu, Deva, Bucureşti (Colentina) şi Târgu-Jiu. În afară de magazinul din Colentina (sector 2), inaugurat la începutul lunii septembrie, retailerul mai deţine în Bucureşti alte două unităţi, în apropiere de Şoseaua Giurgiului (sector 4) şi pe Valea Cascadelor (sector 6).
Compania a anunţat anterior că vrea să ajungă la o reţea de 50 de magazine în România până la finele acestui an.
Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, reţeaua a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina.
Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice. An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008.
„Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.
Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. A durat mai bine de zece ani până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni şi şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere.
Dragoş Pavăl face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.
Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:
* Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .
Cele cinci loturi de teren intravilan, în suprafaţă totală de 29.700 metri pătraţi, sunt situate pe Strada Dudeşti – Pantelimon, în sectorul 3 al Capitalei, unde funcţionează sediul central al companiei de salubritate Rosal.
Preţul convenit între părţi este de 160 euro/metru pătrat plus TVA.
Honorius Prigoană, fiul omului de afaceri Silviu Prigoană, deţine 67% din capitalul Rosal Grup, diferenţa fiind în posesia altor doi acţionari.
Nici reprezentanţii Dedeman şi nici Silviu Prigoană sau fiul său nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.
Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este deţinută de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).
Reţeaua Dedeman din România numără 40 de magazine, în acest an fiind deschise patru unităţi, la Sibiu, Deva, Bucureşti (Colentina) şi Târgu-Jiu. În afară de magazinul din Colentina (sector 2), inaugurat la începutul lunii septembrie, retailerul mai deţine în Bucureşti alte două unităţi, în apropiere de Şoseaua Giurgiului (sector 4) şi pe Valea Cascadelor (sector 6).
“Strategia noastră de a construi cel puţin câte un magazin în fiecare sector din Bucureşti se concretizează astăzi cu un nou pas. Până în 2015 dorim să acoperim complet cel mai important oraş al ţării, să reducem distanţele, să fim mai accesibili, mai apropiaţi de clienţii noştri”, declara în septembrie Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman.
Compania a anunţat anterior că vrea să ajungă la o reţea de 50 de magazine în România până la finele anului viitor.
Dragoş Pavăl a fost pe coperta Business Magazin în 2010, anul în care urma să devină nu numai liderul din piaţa de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Antreprenorul băcăuan a construit reţeaua de bricolaj Dedeman, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri de de 2,67 miliarde de lei (606 milioane euro) şi un profit net de peste 288 de milioane lei (65,2 milioane euro).
Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, Dedeman a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina. Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice.
An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008. „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.
Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere şi a durat mai bine de zece ani până a ajuns la formatul actual de magazin.
Dedeman Colentina are o suprafaţă de peste 12.000 metri pătraţi, 205 angajaţi şi cuprinde peste 45.000 produse. Lucrările au fost finalizate la mai puţin de o lună de la inaugurarea magazinului din Deva.
“Strategia noastră de a construi cel puţin câte un magazin în fiecare sector din Bucureşti se concretizează astăzi cu un nou pas. Până în 2015 dorim să acoperim complet cel mai important oraş al ţării, să reducem distanţele, să fim mai accesibili, mai apropiaţi de clienţii noştri”, a declarat Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman.
Până la finalul lunii septembrie, compania Dedeman va finaliza şi construcţia terenului de tenis aferent inaugurării unui nou magazin, conform parteneriatului cu Simona Halep. Noul teren de tenis va fi amplasat în parcul Lacul Tei.
Următorul magazin Dedeman va fi deschis la Târgu Jiu.
Cu acest ritm de extindere, reţeaua va ajunge la un număr de 50 de magazine până la sfârşitul anului 2015, menţionează Dedeman.
Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este controlată de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul 2013 cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).
Compania are în prezent 39 de magazine şi două centre logistice, în care lucrează peste 7.200 de angajaţi.
“Urmează să mai construim în România încă 13 magazine”, a declarat preşedintele companiei, Dragoş Pavăl, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării unui parteneriat între retailer şi jucătoarea de tenis Simona Halep. Dedeman a anunţat că vrea să lanseze, în colaborare cu Federaţia Română de Tenis, un proiect prin să finanţeze construcţia sau amenajarea unui teren de tenis pentru fiecare magazin nou construit.
“În acest an vom finanţa construirea a trei terenuri, iar în următorii ani vom finanţa construirea diferenţei de zece terenuri. Evident că ne-am făcut nişte calcule, pentru că aşa se procedează, şi am estimat ca buget pentru amenajarea unui teren suma de 30-35.000 de euro”, a spus Pavăl, răspunzând unei întrebări.
Dedeman a deschis în martie al 37-lea magazin al reţelei naţionale, la Sibiu, în urma unei investiţii de circa 13 milioane euro, şi urmează să mai inaugureze în 2014 alte trei unităţi, la Bucureşti (în cartierul Colentina), Deva şi Târgu Jiu. Bugetul de investiţii al companiei din acest an este de 65 milioane euro. Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este controlată de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl.
Dedeman Bacău, afacerea din retailul de bricolaj a fraţilor Pavăl din Bacău, a devenit în 2013 liderul companiilor create de antreprenori români, cu afaceri de 2.679 mil. lei (606 mil. euro) şi aproape 7.000 de angajaţi, depăşind pentru prima dată Oscar Downstream (Alin Niculae) şi Interagro SA (Ioan Niculae).
Interagro SA, compania din agricultură a lui Ioan Niculae, a fost liderul firmelor cu acţionariat majoritar românesc în 2012 şi 2011, poziţie pe care a mai ocupat-o şi RCS&RDS în 2010, dar şi Grup Servicii Petroliere în 2009, după cum arată datele centralizate de ZF.
„Îndrăznim să visăm la afaceri de un miliard de euro, dar atingerea acestui rezultat depinde de cât de bine va merge economia. Pentru următorii trei ani ne propunem să terminăm extinderea în România, în special în Bucureşti, unde vrem să ajungem la cea mai mare cotă de piaţă cu cel puţin şase magazine. Dar în următorii trei ani vom face şi un pas major în afara ţării. Extinderea reţelei este cea care ne-a permis să creştem, iar criza, prin ieftinirea terenurilor, ne-a ajutat în acest sens. A fost şansa noastră cu care probabil te întâlneşti o singură dată în viaţă“, a spus pentru ZF Dragoş Pavăl.
Topul companiilor controlate de antreprenori este un demers pe care ZF îl realizează încă din 2008 pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi care ia în calcul doar entităţile fiscale şi nu grupurile.