BusinessMagazin

Tag: decizie

  • Era unul dintre cei mai bogaţi oameni din România cu un imperiu de 600 de milioane de euro şi 16.000 de angajaţi, dar a pierdut totul după ce a făcut o greşeală uriaşă

    Cei mai mulţi antreprenori romani preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    O poveste cu adevărat spectaculoasă are omul de afaceri Gelu Tofan, care era în anii 90 şi la începutul anilor 2000 unul dintre cei mai importanţi antreprenori din România. Grupul Tofan opera mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, cu o cifră de afaceri netă de circa 600 de milioane de dolari; 16.000 de oameni lucrau în cadrul grupului.

    Antreprenorul român a făcut însă o greşeală, după cum el însuşi spune, având prea multă încredere într-un executiv, care a fraudat mai multe companii din cadrul grupului. Drept urmare, mai multe firme au intrat în faliment şi executare silită. Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, urmare a războiului pe care îl purta cu fostul său angajat, apoi a avut mai multe probleme de sănătate.

    Acum povesteşte calm ce anume a dus la prăbuşirea imperiului pe care îl controla în trecut. „Numai în divizia de anvelope lucrau în jur de 10.000 de oameni. Din afară nu prea se vedea, dar afacerile erau practic împărţite în două”, povesteşte Gelu Tofan. Pe de o parte activităţile de transport şi cele de producţie a anvelopelor, divizie în care era partener cu grupul financiar japonez Nomura, care avea 49% din grup iar Tofan şi câţiva minoritari deţineau 51%.

    O altă divizie a afacerilor, în care Nomura nu era implicată, reunea activităţi variate – morărit şi panificaţie, presă (grupul Monitorul, Caţavencu), o firmă de comunicaţii prin satelit şi altele mai mici în care mai lucrau câteva mii de oameni. „Vorbim de peste 16.000 de oameni. Indiferent cât de mare, puternic, pregătit, deştept eşti, este clar că nu poţi să conduci zeci de companii, independente, multe dintre ele deschise – Danubiana, fabricile mari de morărit şi panificaţie, două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău, ambele preluate în 2001 de Michellin”.

    Cetate Deva, Panerom Timişoara, Mopan Suceava, enumeră omul de afaceri, erau societăţi deschise, cotate la bursă, cu mulţi acţionari iar antreprenorul spune că pusese la punct un mecanism de administrare care se baza pe „schema clasică”: consiliu de administraţie, adunare generală, consiliu director, cu împărţirea şi repartizarea sarcinilor, cu limite de competenţă. „Am multe exemple de oameni extrem de competenţi, oneşti, care au făcut performanţă.

    Au fost mai mulţi cei oneşti decât ceilalţi. Vârful negativ a fost Rădulescu, despre care ulterior am constatat că el nu a fost decât un pion, o piesă a unui angrenaj care a făcut din distrugerea Tofan un obiectiv în sine. Probabil toată treaba aceasta a avut legătură şi cu politica”, spune Gelu Tofan.O vreme a colaborat cu Teodor Stolojan, după încheierea mandatului acestuia la Banca Mondială şi înainte de intrarea în politică, iar Tofan spune că „am făcut afaceri împreună.

    Experienţa a fost una pozitivă de ambele părţi”. Omul de afaceri este încredinţat că a ajuns în postura de victimă pe de o parte din pricina lăcomiei umane, a celui care i-a fost angajat, iar pe de altă parte din pricina sprijinului reprezentanţilor din mediul politic de care a beneficiat Rădulescu. „Pe lângă suma de bani în sine au mai luat în vizor şi o ţintă politică, adică Stolojan.

    Cumva dublu câştig pentru grupul sprijinit şi încurajat de unii lideri PSD”, povesteşte cu oarecare detaşare omul de afaceri.
    Cum a ajuns totuşi anterprenorul într-o poziţie vulnerabilă în faţa lui Ştefan Rădulescu, care ulterior a primit două condamnări la închisoare, cu executare, de câte cinci ani, pentru delapidare şi, respectiv, devalizarea societăţii Transporturi Auto Astra, parte a grupului Tofan? Rădulescu i-a fost prezentat în 1994, în perioada în care derula o campanie de lichidare de stocuri, iar la prima discuţie i s-a părut „modest din toate punctele de vedere.

    L-am trimis la vânzări unde au făcut contractul cu el şi nu numai că a respectat înţelegerea, dar a vândut mai mult şi a plătit mai repede decât am agreat. Deci a fost foarte bun”. Ulterior, afacerile antreprenorului s-au dezvoltat tot mai mult şi avea nevoie de un control strict al costurilor în departamentul de transporturi, care avea peste 100 de maşini.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

     

     

     

     

     

     

  • Senatorul AUR care crede că „femeia poate fi cel mult dorită, în niciun caz admirată”, dat afară din Uniunea Scriitorilor

    „Conducerea Uniunii Scriitorilor din România a luat act cu stupoare de declaraţiile politice radicale pe care dl Sorin Lavric, proaspăt parlamentar, le-a făcut, cu privire la cadrul democratic în care se desfăşoară viaţa politică din ţara noastră”, aşa începe comunicatul de presă transmis de conducerea Uniunii Scriitorilor din România.

    Uniunea Scriitorilor a decis să-l dea afară pe proaspătul parlamentar AUR, Sorin Lavric, după cum se arată în comunicatul de presă transmis: „Menţionăm că, în urma implicării sale politice, relaţiile contractuale ale dlui Sorin Lavric cu Uniunea Scriitorilor din România şi revista “România literară”, în mod firesc şi necesar, iau sfârşit”.

    „Ca uniune de creatori în domeniul literar, Uniunea Scriitorilor din România este o instituţie democratică, reunind scriitori din toate etniile care trăiesc în ţara noastră, ale căror drepturi le apără şi le promovează. Uniunea nu face politică partizană”.
     

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care i-a retras autorizaţia şi a amendat-o în 2017 după scandalul privind Pilonul II

    ♦ ASF a sancţionat-o pe Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, cu amendă de 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei, după ce a avertizat clienţii în 2017 privind o posibilă naţionalizare a pensiilor Pilon II ♦ NN a fost sancţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF ♦ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins în 26 noiembrie 2020 recursul ASF ca „nefondat“.

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi, a câştigat definitiv procesul împotriva Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), autoritatea de reglementare care a sancţionat-o financiar şi i-a interzis să ocupe o funcţie executivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca „nefondat“, după ce Curtea de Apel Bucureşti anula în toamna anului 2018 sancţiunile ASF pentru Raluca Ţintoiu.

    „Respinge recursul for­mulat de pârâta Auto­ri­tatea de Supraveghere Fi­nanciară împotriva sen­tinţei civile nr.4114 din 16 oc­tombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de con­ten­cios admi­nis­trativ şi fiscal, ca ne­fondat“, potrivit in­for­ma­ţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a ICCJ a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Practic, hotărârea ICCJ vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bu­cu­reşti lua decizia să anu­le­ze sanc­ţiunea prin care Raluca Ţintoiu a fost amen­dată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea auto­ri­zaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plătească fostei şefe a NN Pensii dau­ne morale în valoare de 1.000 de euro, po­trivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă. Iar ASF a făcut re­curs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-au anulat sancţiu­nile aplicate de autoritate Ralucăi Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii.

    Sancţiunile dure ale ASF au venit în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare adminis­tra­tor de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionali­zare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii, având-o pe Raluca Ţintoiu la con­ducere, a creat mare agitaţie la nivel politic, chiar liderul PSD de la acel mo­ment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“. În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, ceea ce s-a şi întâmplat.

    ASF avându-l atunci în funcţia de pre­şedinte pe Mişu Negriţoiu şi ca vice­pre­şedinte responsabil de zona pen­si­ilor private pe Ion Giurescu a convocat o şedinţă de urgenţă al cărei rezultat a fost sancţionarea Ralucăi Ţintoiu şi a NN Pensii.

    În timp ce Raluca Ţintoiu a fost pedepsită cu interzicerea de a mai ocupa o funcţie de conducere în piaţa financiară nonbancară, dar şi cu o amendă de 100.000 de lei, NN a fost sanc­ţionată cu o amendă de 750.000 de lei, cea mai mare amendă din istoria ASF. NN Pensii, o companie deţintă de gru­pul olandez NN, nu a contestat decizia ASF, plătind amenda.

    Vicepreşedintele Ion Giurescu, care a anunţat sancţiunile într-o con­ferinţă de presă fulger, a afirmat că NN a făcut o greşeală impardonabilă şi că administratorul a recunoscut greşeala.

    Pentru că era cariera ei în joc, Raluca Ţintoiu, care se afla la conducerea NN Pensii din 2013, a contesta decizia ASF, câştigând în cele din urmă procesul.

    Deşi Liviu Dragnea a negat cu vehemenţă posibilitatea desfiinţării pensiilor private Pilonul II la momentul informării NN, ulterior ministrul de Finanţe de la acea vreme Ionuţ Mişa a declarat public că Executivul ia în calcul această variantă.

    Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile&Partners (ZRVP), avocatul Ralucăi Ţintoiu în procesul cu ASF, declara că a atacat decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară de a o sancţiona pe Raluca Ţintoiu, fost director general al NN Pensii, întrucât decizia supraveghetorului pieţei de capital a fost luată fără a fi îndeplinit cvorumul, dar şi ca urmare a unei urgenţe nejustificate.

    NN Pensii este cel mai mare administrator de pensii private Pilon II din România cu peste 1,9 milioane de participanţi. Cifra de afaceri a administratorului a crescut la 70,8 milioane de lei în primul semestru din acest an, cu 93% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

     În total, în sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) s-au strâns banii de pensii ai 7,4 milioane de români, circa 14 mld. euro.

     

     

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care a sancţionat-o cu 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legă­tură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în con­turi, a câştigat definitiv procesul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca “nefondat”.

    “Respinge recursul formulat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei civile nr.4114 din 16 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat”, potrivit informaţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Decizia ICCJ de ieri vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti lua decizia să anuleze  decizia prin care Raluca Ţintoiu a fost amendată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea autorizaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plă­tească fostei şefe a NN Pensii daune morale în valoare de 1.000 de euro, potrivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă, iar ASF a făcut recurs.

    Sancţiunile au fost aplicate de ASF în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare administrator de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii cu Raluca Ţintoiu la conducere a creat mare agitaţie la nivel politic, însuşi liderul PSD de la acel moment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“.

    În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, fapt care s-a şi întâmplat.

     

     

  • Federaţia Naţională a Părinţilor: Aproape jumătate dintre părinţi cred că decizia de a închide şcolile nu este una bună pentru sistemul de educaţie

    Circa 47,2% dintre părinţi consideră că închiderea şcolilor nu este una bună pentru sistemul de educaţie, iar 45,2% dintre ei consideră această decizie ca fiind una necesară, conform unui sondaj al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP).

    ”Având în vedere rezultatele obţinute, FNAP consideră că educaţia trebuie să primeze, în orice formă ar fi desfăşurată, dar nepierzând din vedere inegalităţile care vor apărea în ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor aflaţi în medii defavorizate şi recuperarea decalajelor educaţionale inerente perioadei pe care o traversăm”, transmite Federaţia Naţională a Părinţilor.

    La întrebarea despre măsurile care ar trebui luate de autorităţi pentru a elimina inechităţile apărute ȋn educaţie din cauza COVID-19, 63,8% părinţii sunt de părere că dotarea unităţilor de învăţământ cu laptopuri/tablete pentru elevi şi cadrele didactice ar trebui să primeze, 45,5% dintre ei cred că asigurarea conexiunii la internet pentru elevi şi cadrele didactice este o altă soluţie, 41,3% au menţionat crearea unor biblioteci virtuale cu lecţii înregistrate cu acces gratuit, iar doar 23% dintre părinţii repondenţi sunt de părere că o soluţie poate fi şi desfăşurarea de activităţi remediale peste vară sau atunci când situaţia epidemiologică o va permite.

    Sondajul FNAP a fost realizat în perioada 2-5 noiembrie, pe un eşantion de 95.224 de respondenţi din Bucureşti – 31%, Braşov – 17.4%, Arad – 12.9%, Teleorman – 8.2%, Mureş – 7.4%, Iaşi – 5.2%, Neamţ – 4.8%.

  • World Vision România: Închiderea şcolilor va duce la sacrificarea educaţiei unei întregi generaţii de elevi

    Decizia autorităţilor de a trece întreg sistemul de învăţământ în online, la doar două luni de la începerea şcolii în cele trei scenarii de funcţionare, dar fără nicio soluţie la problemele sistemului semnalate încă din martie 2020, va duce la sacrificarea educaţiei unei întregi generaţii de elevi, afirmă reprezentanţii World Vision România.

    World Vision România spune că, astfel, dreptul tuturor copiilor de a avea acces la educaţie este încălcat.

    ”În mediul rural, şcoala online este în continuare o utopie. Conform studiilor World Vision România, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în prima perioadă a restricţiilor, iar în unu din trei sate în care World Vision România activează există zone cu semnal slab sau inexistent, lucru care îi afectează direct pe elevii care fac eforturi să-şi continue studiile”, transmit ei.

    Închiderea tuturor şcolilor şi trecerea complet în online arată o lipsă de coerenţă decizională, consideră World Vision România. 

    “Vorbim cu copii care sunt speriaţi, ştiu că nu au făcut niciodată orele în online şi că nu au cum să le facă nici de acum încolo. Sunt acei copii care trebuie să se urce pe un deal să prindă semnal, care nu au dispozitive, ai căror profesori nu au fost pregătiţi nici până acum pentru şcoala online. Noi, ONG-urile care activăm în domeniul educaţiei, întotdeauna am spus că vrem să aducem această realitate din teren la masa luării deciziei în educaţie. Credem şi susţinem educaţia digitală, dar e nevoie  de investiţie şi de măsuri implementate din partea tuturor pentru a putea trece în online 100%. Nu e suficientă o decizie fără drept la replică şi fără un plan asumat de tranziţie”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

     

  • Adrian Mititelu, condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul transferului lui Mihai Costea la FCSB

    Decizia prin care Adrian Mititelu a fost achitat a fost atacată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA Serviciul Teritorial Craiova şi Statul român – ANAF Bucureşti prin DGRFP Craiova.

    Rejudecând, Tribunalul Dolj a dispus schimbarea încadrării juridice şi l-a condamnat pe Adrian Marin Mititelu la 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie.

    Instanţa i-a interzis lui Mititelu dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, cu titlu de pedeapsa complementară, pe o durată de 3 ani şi dreptul de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal la societăţiile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    În acelaşi dosar, Gigel Preoteasa, secretar al aceluiaşi club, a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscală, pedeapsa urmând să fie cu suspendare sub supraveghere, şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani. Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul instituţiilor stabilite de Primăriei Municipiului Craiova, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

    Decizia de joi a Tribunalului Dolj este definitivă.

    Potrivit procurorilor, la data de 31 ianuarie 2011, „urmare a unor debite foarte mari pe care SC Fotbal Club U Craiova SA le avea către bugetul consolidat al statului, în cadrul procesului de executare silită, declanşat împotriva societăţii în vederea recuperării creanţelor fiscale în sumă de 9.906.095 lei, Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a întocmit un proces verbal de sechestru pentru bunuri mobile, prin care au fost indisponibilizate drepturile federative de joc ale celor 39 de jucători de fotbal, care activau în baza unor contracte de muncă/convenţii civile în echipa Universitatea Craiova”.

    Adrian Mititelu, prin intermediul secretarului general, Gigel Preoteasa, ar fi încheiat la data de 23 martie 2011 acordul de transfer al unui jucător, în condiţiile în care în timpul executării silite clubul „nu putea dispune de acestea decât cu aprobarea dată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, după achitarea integrală a sumelor înscrise în titlul executoriu, cu condiţia constituirii unei garanţii la nivelul sumei poprite sau cu condiţia virării contravalorii indemnizaţiei de transfer a jucătorului în contul indicat de organul fiscal”, spun procurorii.

    Ulterior, în baza acordului, Adrian Mititelu ar fi încasat 24 martie 2011, într-un cont bancar deschis în aceiaşi zi la indicaţia sa, contravaloarea sumei de 1.100.000 euro (5.627.864 lei), bani din care, în aceiaşi zi, s-au efectuat ulterior mai multe plăţi, explică DNA.

    Potrivit sursei citate, din suma de bani încasată au fost achitate drepturi salariale ale angajaţilor clubului, iar o sumă importantă a fost transferată în contul unei societăţi comerciale controlată prin interpuşi de Adrian Mititelu. Suma rămasă a fost executată de bancă, banii fiind transferaţi în contul pus la dispoziţie de organul fiscal.

    În ceea ce priveşte transferul, „nu a putut fi înregistrat în Liga Profesionistă de Fotbal, întrucât reprezentanţii legali ai acestui organism au comunicat cumpărătorului că jucătorul nu putea face obiectul transferului, deoarece Agenţia Naţională de Administrare Fiscală instituise sechestru asupra drepturilor federative de joc ale acestuia. Această împrejurare nu a fost cunoscută la data de 23 martie 2011 de către semnatarii acordului de transfer din partea clubului cesionar, care, dacă ar fi cunoscut-o, nu ar fi încheiat acordul de transfer şi nu ar fi achitat integral suma prevăzută în acest act”, se arată în comunicatul de presă al parchetului.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 4.032.764 lei, iar clubul cesionar cu suma de 5.627.864 lei.

  • Suedezii au decis: Echipamentele chinezilor de la Huawei şi ZTE nu pot fi utilizate în reţeaua naţională 5G

    Autoritatea de reglementare pentu piaţa de telecomunicaţii din Suedia (PTS) a interzis utilizarea echipamentelor telecom produse de chinezii de la Huawei şi de la ZTE în construcţia viitoare reţele naţionale 5G, în contextul în care licitaţia pentru spectrul de radiofrecvenţă este programată pentru luna viitoare, potrivit Reuters.

    Guvernele europene au revizuit rolul companiilor chineze în construcţia reţelelor pe fondul presiunii venite dinspre SUA, care susţine că acestea reprezintă o ameninţare din punct de vedere al securităţii. Una dintre temeri vine din faptul că toate companiile chineze şi toţi cetăţenii din China sunt obligaţi prin lege să ajute statul în colectarea de informaţii.

    Serviciul de securitate din Suedia priveşte China ca fiind „una dintre cele mai mari ameninţări la adresa Suediei”.

    Marea Britanie a decis în luna iulie ca toate echipamentele Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G a ţării până în 2027, devenin prima ţară europeană care ia această decizie.

    „Aceastsă interdicţie îi lasă pe operatorii de telecom cu mai puţine opţiuni şi aduce riscul unei implementări mai lente a tehnologiei 5G în pieţele unde competiţia este redusă”, a notat Ben Wood, şeful diviziei de cercetare din cadrul CCS Insight.

    Interdicţia pentru Huawei şi ZTE s-ar putea dovedi favorabilă pentru competitorii din piaţa de echipamente telecom, precum suedezii de la Ericsson şi finlandezii de la Nokia.

    PTS a mai anunţat că toate companiile care participă la licitaţia 5G trebuie să elimine echipamentele Huawei şi ZTE până în ianuarie 2025.

  • Decizie surpriză: Microsoft alege Grecia pentru construcţia unui nou centru de date. Atena estimează beneficii financiare pe termen lung de 1 miliard de euro

    Gigantul Microsoft a decis să construiască un nou centru de date în Grecia, în contextul în care compania investeşte masiv în infrastructura de servicii cloud din teritoriul elen, în ceea ce se conturează drept o gură de oxigen pentru o economie lovită de o criză ce a durat un deceniu, potrivit Reuters.

    Brad Smith, preşedintele Microsoft, a declarat în cadrul unui eveniment virtual organizat luni în Atena că noul centru de date va servi atât businessurile, cât şi consumatorii şi băncile. Dimensiunea investiţiei nu a fost menţionată.

    „Investim astăzi în cercetare şi tehnologie în Grecia. Vor exista multe beneficii pentru Grecia dacă ţinem cont de angajamentul nostru de a oferi educaţie şi pregătire pentru mii de oameni”, a spus Brad Smith.

    Într-o declaraţie separată, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că noul centru de date va genera beneficii financiare pe termen lung de 1 miliard de euro pentru Grecia.

    „Grecia va deveni hub-ul lumii pentru cloud”, a spus Mitsotakis, care a reamintit că acest centru va îmbunătăţi imaginea Greciei ca destinaţie pentru investiţii.

    El a mai spus că proiectul Microsoft cuprinde un program de pregătire care va înzestra cu abilităţi digitale circa 100.000 de oameni.

  • Criza COVID: Guvernul a decis să majoreze subvenţiile pentru studenţi

    Subvenţiile pentru studenţi au fost majorate. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a decis creşterea subvenţiei pentru cămine şi cantine cu 10% pentru a contribui la implementarea măsurilor de distanţare fizică în spaţiile de cazare existente şi în spaţiile de servire a mesei.

    Monica Anisie a spus că măsura vine în sprijinul studenţilor, în contextul actual al situaţiei epidemiologice. Sumele atribuite fiecărei universităţi în anul universitar 2020-2021 pentru subvenţionarea cheltuielilor pentru cămine şi cantine se alocă proporţional cu numărul de studenţi, în baza unei metodologii propuse de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior.

    De subvenţie beneficiază şi studenţii care încheie, conform legislaţiei în vigoare, contracte de închiriere.

    Guvernul României a decis şi alocarea din fonduri europene a sumei de 10 milioane de euro pentru universităţi, în vederea achiziţiei de dezinfectanţi, echipamente sanitare de protecţie, inclusiv pentru cămine şi cantine.