BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • Numărul bărbaţilor care îşi comandă online produse de înfrumuseţare a crescut cu 5% în 2016

    Varietatea de produse, brandurile de renume care lansează game dedicate pentru bărbaţi, dar şi o atenţie sporită acordată aspectului fizic, sunt cele mai importante motive care i-au făcut pe bărbaţii din România să devină clienţi fideli ai magazinelor online de specialitate.

    „Deşi cea mai mare parte a portofoliului de produse este dedicată femeilor, am început treptat să introducem articole unisex şi, ulterior, să dezvoltăm o categorie specială pentru bărbaţi. Astfel, în 2016, am remarcat o creştere de 5% a numărului de clienţi de sex masculin, aceştia reprezentând acum 40% din totalul clienţilor shop-ului virtual”, a menţionat Angela Ţiboc, Director al Diviziei de Fashion&Lifestyle a SOLE.

    Potrivit companiei, bărbaţii ajung să surclaseze numărul de cliente de sex feminin doar în perioadele de sărbători, în mod special de Crăciun, şi cu ocazia campaniilor de oferte precum Black Friday, însă, în general, reprezentanţii SOLE anticipează că ponderile celor două segmente de public vor fi echivalente în maxim 3 ani.

    În ceea ce priveşte tipul de produse solicitate, reprezentanta companiei afirmă că parfumurile se află pe primul loc în topul cumpărăturilor, acesta fiind completat de şampoane şi produse pentru întreţinerea bărbii, cea din urmă categorie reprezentând un trend care a cunoscut o creştere remarcabilă într-un timp foarte scurt. De asemenea, se pune un accent deosebit şi pe gama de accesorii precum ceasuri şi genţi de mici dimensiuni. Astfel, printre cele mai comandate branduri se numără Paco Rabanne, Gucci, Carolina Herrera şi Hugo Boss.

    Bugetul mediu alocat de bărbaţi pentru produsele de înfrumuseţare ajunge la 300 lei

    Chiar dacă frecvenţa cu care aceştia achiziţionează produse de styling şi întreţinere nu este atât de crescută precum în cazul femeilor, valoarea medie a coşului de cumpărături comandat de bărbaţi ajunge la cca. 300 lei. Spre deosebire, femeile dau şi 500 lei o dată la trei luni pentru reînnoirea stocului de cosmetice.

    „Pe măsură ce acest segment de public are acces la o gamă de produse din ce în ce mai variată, suntem siguri că numărul lor va continua să crească. Este necesar însă ca aceştia să găsească o interfaţă cât mai simplistă, uşor de navigat, o categorie dedicată pentru produsele pe care le caută şi, desigur, acces la ultimele noutăţi de pe piaţă, în special pe zona de accesorii” a completat reprezentanta companiei.

    Potrivit analizelor companiei, cei mai mulţi bărbaţi care îşi comandă articole de îngrijire personală şi accesorii provin din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

  • Modul inedit în care o bunică a folosit geanta Louis Vuitton de 1.100 dolari primită de la fiul ei

    O postare în social media (pe reţeaua socială Dcard) în care o bunică din Taiwan folosea o geantă Louis Vuitton pentru a transporta peşte a devenit virală, potrivit BBC. În postare (publicată în chineză), fiul ei spune că bunica nu realizase că noua ei geantă era un iconic Louis Vuitton şi l-a umplut cu cumpărături, inclusiv cu peşte proaspăt.

    După cum spune el, bunica descoperise că noua geantă era rezistentă la apă, dar cam grea. Geanta, model ”Nerverfull” este apreciată în toată lumea şi se vinde cu un preţ de 1.110 dolari. Explicaţiile sunt oferite de fiul ei: bunica lui folosea aceeaşi geantă de foarte mulţi ani şi a vrut să-i ofere drept cadou una scumpă. Recunoaşte că a rămas fără cuvinte când a văzut poza în care îi arăta că foloseşte poza la cumpărături, dar a decis să nu îi spună de greşeala făcută după ce a văzut cât de fericită era. Postarea a strâns peste 31.000 de likeuri.

  • Ce planuri are cel mai mare retailer multiformat din România

    Aşa îşi începe Jean Baptiste Dernoncourt povestea despre consumatorul de astăzi. Dernoncourt este executivul francez care conduce de mai bine de trei ani operaţiunile locale ale grupului Carrefour în România. Un total de circa 290 de magazine sub mai multe formate (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online), cu afaceri estimate la 1,7-1,8 mld. euro anual.

    „Suntem cel mai mare retailer multiformat din România”, adaugă el. Într-adevăr, liderul comerţului modern este grupul german Kaufland, însă acesta are pe piaţa locală doar lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume.
    Francezii au ales să atace piaţa pe mai multe fronturi simultan. De altfel, în România există şi formatul Supeco, un mix de discounter şi cash & carry, însă acesta este operat separat şi are şi un management diferit pe piaţa locală, deşi internaţional este tot parte a grupului Carrefour.

    Dernoncourt conduce operaţiunile a trei companii principale. Cea mai mare ca business este Carrefour România, care administrează lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume, magazinul online; divizia este responsabilă şi cu alimentarea magazinelor de proximitate în franciză: Express (în zona urbană) şi Contact (în zona rurală). Tot executivul francez administrează şi Artima şi Columbus Operational, prima fiind compania care operează supermarketurile Market, iar cea de-a doua magazinele Billa, care vor deveni în acest an tot Market.

    „Prin achiziţia Billa ne-am întărit poziţia pe segmentul magazinelor mici, respectiv pe supermarketuri şi proximitate”, adaugă Jean Baptiste Dernoncourt. În decembrie 2015, Carrefour a anunţat că a preluat operaţiunile Billa România într-o tranzacţie estimată de piaţă până în 100 mil. euro. Billa, rămas cel mai mic retailer din perspectiva cifrei de afaceri, avea circa 85 de magazine şi rulaje de peste 300 mil. euro. Tranzacţia a primit acordul Concurenţei în iunie 2016, iar apoi a început procesul de integrare. Aceasta nu a fost prima tranzacţie a Carrefour pe piaţa locală, însă a fost de departe cea mai mare. Anterior, francezii mai cumpăraseră şi alte reţele mai mici, plus lanţul de supermarketuri Artima în 2007, care atunci număra circa 20 de spaţii. La momentul acela, francezii intrau pe segmentul magazinelor mici după circa şase ani de la lansarea pe piaţa din România în 2001 cu un hipermarket în cartierul Militari din Capitală.

    „Până să primim acordul de la Consiliului Concurenţei nu am avut voie să avem niciun contact cu echipa Billa, astfel că abia în vara anului trecut am început discuţiile.” Primul pas a fost lansarea unei campanii pentru informarea angajaţilor Billa. În total, 3.000 de oameni. „Am lansat o caravană cu care am mers prin toate magazinele Billa pentru a-i informa pe angajaţi că vrem să rămână cu noi.” Deşi nu oferă cifre, Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că majoritatea a decis să rămână, deşi culturile organizaţionale ale celor două companii sunt diferite. Astfel, cu cei aproape 3.000 de angajaţi noi, Carrefour s-a apropiat de 17.000 de salariaţi în prezent, cifră care poziţionează grupul pe locul secund în retailul alimentar (după Kaufland) şi în topul celor mai mari angajatori privaţi din economie.

    „Continuăm să angajăm pentru că pe lângă integrarea Billa deschidem şi magazine proprii în ritmul anilor anteriori, pe toate formatele”. Compania a deschis în anii anteriori peste 20 de magazine pe an, însă a şi închis spaţii. Magazinele de proximitate sunt deschise în franciză, iar pe segmentul hipermarketurilor numărul de deschideri a variat între unul singur şi trei, cele mai multe fiind bifate anul trecut. Totuşi, cifrele sunt departe de anii de boom, când se inaugurau şi zece hipermarketuri noi în fiecare reţea. Diferenţele sunt date de aglomerarea pieţei, comerţul modern apropiindu-se de 2.000 de magazine sub mai multe formate. Mai mult, în această perioadă şi comportamentul de consum s-a schimbat. Dacă în anii 2006-2008 cumpărăturile erau în mod tradiţional realizate la hipermarketuri, unde românii mergeau la final de săptămână să îşi umple coşurile, acum proximitatea s-a dezvoltat şi joacă un rol important. Apropierea de casă sau de birou a devenit un factor-cheie în procesul de shopping pentru cumpărăturile de zi cu zi.

    „Cred că suntem într-o perioadă în care, cu cât acoperi mai multe formate cu atât eşti mai avantajat. Românii merg în toate magazinele, pentru că din fiecare cumpără altceva. (…) Ne-am extins în proximitate.” O nouă direcţie de dezvoltare va fi online-ul, despre care Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că va creşte în următorii ani, pentru că potenţial există. Din nou însă, se fereşte să ofere cifre pentru piaţa locală. Afirmă doar că cea mai mare pondere a online-ului în comerţul alimentar este în Marea Britanie: 5%.

    Pe piaţa locală, cifrele sunt mult mai mici, însă retailerii se pregătesc din timp pentru schimbarea dramatică a obiceiului de consum, de aceea Carrefour a fost unul dintre pionierii din domeniu. A lansat în 2013 un magazin propriu online şi treptat extinde aria de livrare şi categoriile de produse. Alţi retaileri au ales fie un model mixt (comandă online şi ridicare din magazin, în cazul Cora) sau un parteneriat cu jucători din domeniu (Mega Image şi eMag).

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport

  • MEDIAFAX TALKS şi revista Agrointeligenţa organizează conferinţa “Fermierii României”: Traseul OPTIM al produselor autohtone către coşul de cumpărături

    Temele conferinţei privesc oportunităţile şi riscurile pentru fermieri în agricultura anului 2017 şi traseul optim al produselor alimentare autohtone către coşul du cumpărături al consumatorului.

    Puteţi urmări evenimentul live aici

    Speakerii evenimentului sunt:

    Ionuţ Parfente – Departamentul Achiziţii Legume şi Fructe, Kaufland

    Emil Dumitru – preşedinte, Federaţia Naţională “Pro Agro”,

    Daniel Botănoiu – secretar de stat şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

    Laurenţiu Baciu – preşedinte, LAPAR

    Adrian Pintea – director general, APIA, Robert Rekkers – director general, Agricover Credit

    Nicuşor Şerban – preşedinte, Holstein Ro

    Cristina Cionga – gov’t and public affairs manager, DuPont Pioneer

    Arnaud Perrein – preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România

    Nicolae Hristea – director executiv, AgroBiotechRom

    Mihai Ţurcanu – europarlamentar, membru al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor

    Marius Bîcu – director general, De la Ferma, Dorin Cojocaru – preşedinte, APRIL

    Teodora Juravle – marketing director, Vel Pitar

    Nini Săpunaru – preşedinte, Asociaţia Agrointeligenţa.

  • Cât cheltuie românii cu ocazia sărbătorilor de iarnă?

    Conform datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori), bugetul total (Crăciun şi Revelion) alocat pentru Sărbători în acest an este estimat la 1.660,87 lei.

    Astfel, aproape trei sferturi dintre locuitorii din urban vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce 17,9% dintre aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei.

    O parte semnificativă a bugetului pentru Sărbătorilor de Iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare (carne, cozonac etc.) 649,25 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) 430,43 lei.

    Mai mult decât atât, 564,69 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia Sărbătorilor.

    De altfel, respondenţii care au ales să petreacă această perioadă călătorind vor plăti pentru aceste excursii 784,22 lei, iar pentru ieşile la restaurant / în oraş suma medie alocată va fi de 287,89 lei. 

    În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anii precedenţi, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.698,81 lei.

    Dacă în anul 2015 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 638,24 lei pe alimente, în 2016 bugetul mediu a înregistrat o uşoară creştere până la valoarea de 656,09 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, faţă de alţi ani când bugetul alocat produselor alimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) era în scădere, anul acesta se înregistrează o creştere până la valoarea de 440,22 lei.

    Există şi persoane care nu-şi pot permite să cumpere de Crăciun sau Revelion tot ce şi-ar dori, din cauza limitărilor financiare. Cele mai menţionate produse au fost cele nealimentare, cele mai multe din categoria IT & Gadget-uri (computer, telefon, tabletă etc.), Electronice / Electrocasnice, Îmbrăcăminte / Încălţăminte etc.

    În oraşele mari, cei care se vor bucura de Sărbătorile de Iarnă mergând în excursii / călătorii, sunt dispuşi să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2015 (839,21 lei în 2016 şi 1.008,46 lei în 2015).

  • De ce cumpără această mamă de 28 de ani câte 96 de cadouri pentru fiecare copil. Anul acesta s-a apucat de cumpărături din iulie. Ea a fost acuzat de faptul că-şi „abuzează” emoţional copii.De Crăciun întrece limita cu toate, însă doar pentru că „iubeşte magia Sărbătorilor” şi nu cumpără doar cadouri

    După ce anul trecut Emma Tarodare a fost judecată la scară largă pentru că şi-a răsfăţat copii cu câte 87 de cadouri de Crăciun, în acest an ea s-a asigurat că fiecare va primi câte 96 de cadouri, chiar dacă aceştia nu le-au folosit încă pe toate cele primite anul trecut, conform MailOnline.

    Mama în vârstă de de 28 de ani, din Isle of Man, a ţinut prima pagină a ziarelor anul trecut în decembrie, după ce a o imagine cu cele 300 de cadouri îngrămădite sub brad a fost viralizată.  Ea a fost acuzat de faptul că-şi „abuzează” emoţional copii prin răsfăţul exagerat şi cadourile scumpe, care au costat circa 1.500 de lire. Cu toate acestea, Tarodare a declarat că nu a fost deloc afectată de critici şi că anul acesta s-a apucat de cumpărături din iulie, iar cei trei copii ai săi vor primi şi mai multe daruri.  Tânăra, care deţine o cabană de vacanţă, spune că nu e descurajată de cheltuielile în exces deoarece expresia de pe feţele copiilor ei atunci când deschid cadourile în ziua de Crăciun este e nepreţuit.

    „Voi pune o poză şi cu bradul de Crăciun din acest an, iar dacă nu îţi place, treci mai departe şi bine că nu sunt mama ta”, spune Emma criticilor săi.  După viralizarea pozei şi comentariile apărute anul trecut, Emma a fost abordată de site-urile de ştiri, inclusiv MailOnline, şi a apărut la diverse show-uri in Marea Britanie si SUA, pentru a-şi apăra punctul de vedere. Ea se consideră doar o „mamă normală”, care economiseşte pe tot parcursul anului, tocmai pentru a avea Crăciun bogat.

    „Dacă consideraţi că îmi răsfăţ excesiv copiii, da, o fac, dar doar de Crăciun, nu şi în timpul anului. În rest, primesc doar lucrurile necesare, nu mergem în concediu în străinătate şi nici nu facem cumpărături mari”, declară aceasta. Oricum, recunoaşte că de Crăciun întrece limita cu toate, însă doar pentru că „iubeşte magia Sărbătorilor” şi  nu cumpără doar cadouri, ci şi o  mulţime de produse alimentare, cu scopul de a avea tot ce trebuie pentru o zi relaxantă.

    Într-o dezvăluire la Channel 5 din UK, ea a dezvăluit că păstrează un caiet cu toate achiziţiile detaliate, pentru a se asigura că toţi cei trei copii ai săi au cadouri ce cumulează aceeaşi sumă. Ulterior, camerele de filmat au urmat-o la cumpărături, în prima sa şedinţă de shopping pentru Crăciun, care a avut loc în iulie, şi unde a cheltuit cel puţin 450 de lire. „Asta nu e nici măcar o fracţiune din ceea ce voi cumpăra”, a declarat femeia atunci femeia.

  • Aroganţă sau prostie? De ce cumpără această mamă câte 96 de cadouri pentru fiecare copil

    După ce anul trecut Emma Tarodare a fost judecată la scară largă pentru că şi-a răsfăţat copii cu câte 87 de cadouri de Crăciun, în acest an ea s-a asigurat că fiecare va primi câte 96 de cadouri, chiar dacă aceştia nu le-au folosit încă pe toate cele primite anul trecut, conform MailOnline.

    Mama în vârstă de de 28 de ani, din Isle of Man, a ţinut prima pagină a ziarelor anul trecut în decembrie, după ce a o imagine cu cele 300 de cadouri îngrămădite sub brad a fost viralizată.  Ea a fost acuzat de faptul că-şi „abuzează” emoţional copii prin răsfăţul exagerat şi cadourile scumpe, care au costat circa 1.500 de lire. Cu toate acestea, Tarodare a declarat că nu a fost deloc afectată de critici şi că anul acesta s-a apucat de cumpărături din iulie, iar cei trei copii ai săi vor primi şi mai multe daruri.  Tânăra, care deţine o cabană de vacanţă, spune că nu e descurajată de cheltuielile în exces deoarece expresia de pe feţele copiilor ei atunci când deschid cadourile în ziua de Crăciun este e nepreţuit.

    „Voi pune o poză şi cu bradul de Crăciun din acest an, iar dacă nu îţi place, treci mai departe şi bine că nu sunt mama ta”, spune Emma criticilor săi.  După viralizarea pozei şi comentariile apărute anul trecut, Emma a fost abordată de site-urile de ştiri, inclusiv MailOnline, şi a apărut la diverse show-uri in Marea Britanie si SUA, pentru a-şi apăra punctul de vedere. Ea se consideră doar o „mamă normală”, care economiseşte pe tot parcursul anului, tocmai pentru a avea Crăciun bogat.

    „Dacă consideraţi că îmi răsfăţ excesiv copiii, da, o fac, dar doar de Crăciun, nu şi în timpul anului. În rest, primesc doar lucrurile necesare, nu mergem în concediu în străinătate şi nici nu facem cumpărături mari”, declară aceasta. Oricum, recunoaşte că de Cărciun întrece limita cu toate, însă doar pentru că „iubeşte magia Sărbătorilor” şi  nu cumpără doar cadouri, ci şi o  mulţime de produse alimentare, cu scopul de a avea tot ce trebuie pentru o zi relaxantă.

    Într-o dezvăluire la Channel 5 din UK, ea a dezvăluit că păstrează un caiet cu toate achiziţiile detaliate, pentru a se asigura că toţi cei trei copii ai săi au cadouri ce cumulează aceeaşi sumă. Ulterior, camerele de filmat au urmat-o la cumpărături, în prima sa şedinţă de shopping pentru Crăciun, care a avut loc în iulie, şi unde a cheltuit cel puţin 450 de lire. „Asta nu e nici măcar o fracţiune din ceea ce voi cumpăra”, a declarat femeia atunci femeia.

  • Portofel „made in Romania”

    Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi online de pe piaţa locală, a dezvoltat mobilPay Wallet, un portofel electronic, pentru a facilita plăţile online şi offline fără numerar; suma totală estimată a tranzacţiilor cu mobilPay Wallet în 2016 este 1 milion de euro.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    mobilPay Wallet este primul portofel electronic din România, produs 100% local, dezvoltat de echipa NETOPIA mobilPay.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    mobilPay Wallet este singurul portofel digital de pe piaţă care permite, printre altele, plăţi online şi offline instant. În ultimul an, achiziţiile realizate de români prin aplicaţia mobilPay Wallet au crescut cu peste 200%, iar volumul lor a urcat cu 400%.

    DESCRIERE:

    Lansată în martie 2013, aplicaţia mobilPay Wallet este disponibilă pentru telefoane smart, poate fi descărcată gratuit din Google Play şi App Store şi poate fi folosită pentru pentru plata facturilor la utilităţi, reîncărcarea cartelelor preplătite, plata notei la restaurant sau pentru produse şi servicii furnizate de comercianţii parteneri. Din 2015, clienţii pot achita prin aplicaţie serviciile de întreţinere la blocurile de locuinţe, taxa de pod de la Feteşti, călătoriile cu mijloacele de transport în comun din Alba Iulia, Turda, Cluj-Napoca şi Ploieşti, cumpărăturile din hipermarketuri şi restaurante din Capitală. De anul acesta, clienţii magazinelor Carrefour şi Selgros din toată ţara şi cei ai magazinelor Cora din Capitală pot plăti cumpărăturile la casele de marcat direct de pe smart‑phone, tot prin mobilPay Wallet. Portofelul digital dezvotat de NETOPIA mobilPay este primul produs 100% românesc situat în top 3 cele mai votate tehnologii în cadrul primei expoziţii dedicate start-up-urilor prezente în Silicon Valley.