Un bărbat a fost surprins de un val de mâl şi resturi de copaci, murind pe loc, în centrul Bosniei-Herţegovina.
În vestul Serbiei, zeci de persoane au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele din cauza inundaţiilor.
Din cauza intemperiilor, sute de case au rămas fără electricitate.
În Croaţia, numeroase şosele au fost închise pe coasta Mării Adriatice ca urmare a ninsorilor abundente şi rafalelor foarte puternice de vânt.
Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.
Vineri, kuna se tranzacţiona la 7,79 unităţi faţă de franc.
Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.
Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.
Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.
Banca centrală a Croaţiei estimează că băncile comerciale, printre care subsidiarele locale ale UniCredit şi Intesa Sanpaolo, Zagrebacka Banka şi Privredna Banka Zagreb, vor suferi pierderi de milioane de euro în urma stabilirii unui curs fix kuna/franc.
În acelaşi timp, o posibilă transformare în kuna a împrumuturilor în franci elveţieni ar forţa banca naţională să cheltuiască aproape o treime din rezervele valutare, potrivit calculelor instituţiei.
Croaţia nu este singura ţară din Europa de Est care a fost nevoită să se adapteze la decizia surprinzătoare a Băncii Elveţiei de a renunţa la cursul fix franc/euro.
Autorităţile din Polonia şi Serbia iau în calcul măsuri similare pentru a atenua impactul deprecierii monedelor locale faţă de franc, în timp ce în România, patru bănci au anunţat deja diverse forme de sprijin pentru clienţii care au împrumuturi în moneda elveţiană.
De altfel, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit în această săptămână cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu pentru a discuta situaţia creată precierea francului elveţian, care a dus la creşterea cursului franc/leu la maxime istorice.
Vineri, referinţa pentru franc anunţată de BNR a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând al şaselea maxim consecutiv în ultimele şapte şedinţe.
Guvernul croat vrea să fixeze cursul la 6,39 kuna pentru un euro, în linie cu schimbul valutar anterior deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro. Francul a fost tranzacţionat pentru aproximativ 7,6 kuna în ultimele zile.
Decizia guvernului de la Zagreb trebuie aprobată de parlament.
“În acest mod, avem timp să găsim o soluţie de lungă durată. Guvernul este aici pentru a-şi proteja cetăţenii”, a declarat premierul croat Zoran Milanovici, care a precizat faptul că băncile vor fi cele care vor suporta costurile suplimentare cauzate de aprecierea francului.
De altfel, analiştii estimează că decizia guvernului nu va crea dificultăţi majore pentru sistemul bancar din Croaţia.
“Trebuie să vedem dacă băncile vor primi de la stat unele reduceri de taxe pentru a compensa costurile acestei hotărâri, dar sistemul bancar are, în general, suficient capital pentru a face faţă acestor costuri”, a declarat un analist bancar pentru Reuters.
Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (600 milioane de dolari), la 27 de miliarde kuna, în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată.
Guvernul din Polonia, ţară care se află într-o situaţie similară celei din Croaţia, a anunţat luni că ar putea să îi sprijine pe cei care care au credite ipotecare în franci elveţieni, în condiţiile în care cursul de schimb valutar se va menţine la peste 4 zloţi pentru un franc.
Totalul creditelor ipotecare în franci se situa la 36 de miliarde de dolari în Polonia, la finalul lunii noiembrie a anului trecut.
În schimb, statul ungar îşi va asuma doar rolul de mediator între bănci şi persoanele care au credite în franci elveţieni, fără să mai intervină în piaţă, după ce în luna noiembrie a anului trecut guvernul a decis ca împrumuturile în valută să fie convertite în forinţi.
De altfel, ministrul ungar Economiei a declarat că miniştrii de Finanţe din Croaţia şi Polonia au contactat guvernul de la Budapesta pentru a afla detalii despre măsura adoptată anul trecut. Ungaria a fost una dintre cel mai expuse ţări la creditele denominate în franci elveţieni, înainte ca guvernul să impună un schimb valutar fix, mult sub nivelul pieţei, pentru conversia împrumuturilor ipotecare din euro şi franci în forinţi.
Numărul împrumuturilor ipotecare în franci elveţieni a cresut la începutul anilor 2000 în ţările din centrul şi estul Europei, datorită dobânzilor mici oferite de bănci, însă cei care au luat astfel de credite au fost afectaţi de aprecierea monedei elveţiene în timpul crizei financiare. Ulterior, în luna septembrie 2011, banca centrală a Elveţiei a decis să introducă un plafon minim de 1,2 franci/euro.
Ea este prima femeie preşedinte în Balcani, aleasă prin sufragiu universal.
“Doamna Kolinda Grabar Kitarovici a câştigat o luptă democratică şi o felicit”, a declarat Josipovici, recunoscându-şi înfrângerea.
Îmbrăcată într-o rochie neagră cu guler alb, ţinându-şi soţul de mână, această femeie în vârstă de 46 de ani s-a bucurat de victorie în faţa simpatizanţilor săi care îi scandau numele.
“Vă promit că Croaţia va fi o ţară bogată şi prosperă, una dintre ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europenii şi din lume”, a declarat ea.
Candidata taberei conservatoare a obţinut 50,4 la sută din voturi faţă de 49,6 la sută Josipovici, potrivit rezultatelor după numărarea a 99,3 la sută din voturi, prezentate de Comisia electorală centrală.
În această ţară, care de şase ani se confruntă cu o criză economică gravă, după primul tur organizat în urmă cu două săptămâni, Josipovici, în vârstă de 57 de ani, jurist de profesie şi compozitor de muzică clasică, ce a candidat pentru un al doilea mandat de cinci ani, a devansat-o la diferenţă mică pe fosta şefă a diplomaţiei (2005-2008).
Rezultatul primului tur i-a adus o lovitură dură lui Josipovici, candidatul coaliţiei de stânga aflate la putere (SPD), pe care sondajele îl considerau iniţial ca fiind marele favorit.
În această fostă republică iugoslavă, independentă din 1991 şi devenită în 2013 cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene, nivelul de participare la scrutin a fost de 58,9 la sută, cu 12 puncte procentuale mai mare decât la primul tur.
Alegătorii din această ţară cu 4,2 milioane de locuitori au sancţionat lipsa de fermitate a lui Josipovici în faţa incapacităţii Guvernului de a redresa economia.
În cursul zilei, după ce a votat, Grabar Kitarovici a promis să “abordeze cu îndrăzneală şi hotărâre toate problemele din cauza cărora suferă ţara”.
“Sunt convinsă de victoria mea. Cred că cetăţenii vor alege schimbarea pentru (…) dezvoltare, creştere economică şi stabilitate socială”, a afirmat ea.
După primul tur, premierul Zoran Milanovici, a recunoscut că performanţele economice slabe ale Cabinetului său au reprezentat “o povară” pentru preşedintele în exerciţiu.
Croaţia este în recesiune aproape permanentă din 2008, iar datoria publică a acestei ţări reprezintă aproximativ 80 la sută din PIB. Nivelul şomajului se apropie de 20 la sută, un tânăr din doi neavând loc de muncă.
Conservatorii din cadrul Comunităţii Democratice Croate (HDZ) vor să profite de această situaţie pe scena politică în vederea alegerilor legislative prevăzute pentru sfârşitul lui 2015.
Cei doi candidaţi au promis să redreseze economia, chiar dacă aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială. În termenii Constituţiei croate, preşedintele dispune de atribuţii limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.
Josipovici a fost al treilea preşedinte croat de la independenţa ţării, în 1991. El a fost ales în 2010 pentru promisiunile sale de a elimina corupţia care subminează ţara.
Secţiile de votare au fost deschise la ora 6.00 GMT (8.00, ora României). Primele rezultate sunt aşteptate duminică seara.
Patru candidaţi luptă pentru cea mai înaltă funcţie în stat, iar Josipovic, un jurist şi compozitor de muzică clasică, ar urma să o înfrunte în turul doi, pe 11 ianuarie, pe candidata taberei conservatoare Kolinda Grabar Kitarovic, un fost ministru de Externe în perioada 2003-2008.
Potrivit ultimului sondaj, Josipovic, care candidează pentru al doilea mandat succesiv de cinci ani, este creditat cu 46,5% din voturi, iar rivala sa cu 34,9%.
Constituţia croată oferă preşedintelui ţării puteri limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.
“El este onest, inteligent şi capabil”, a declarat Mario Rozankovic, în vârstă de 30 de ani, precizând că vrea să voteze pentru preşedintele în exerciţiu.
Într-o ţară care se pregăteşte pentru sărbătorile de la sfârşitul anului, într-o campanie electorală ternă, principalii doi candidaţi au promis să acţioneze pentru a redresa economia, în pofida faptului că aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială.
Candidata Comunităţii Democratice Croate (HDZ, opoziţie) Grabar Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, l-a criticat pe rivalul ei pentru că a “eşuat” să determine Guvernul să implementeze reforme economice.
“Josipovic nu a spus de ce nu a recurs la atribuţiile prezidenţiale pentru a urni lucrurile. El poartă responsabilitatea, împreună cu Guvernul, pentru situaţia” gravă în care se află ţara, a declarat Kitarovic, o fostă ambasadoare în Statele Unite, numită în 2011 adjunctă a secretarului general al NATO, însărcinată cu informaţii publice.
“Voi vota pentru Kolinda. Ea este frumoasă şi totodată inteligentă”, a declarat Ivan Janjic, un locuitor din Zagreb. “Ea a renunţat la un post foarte bun în străinătate pentru a-şi servi ţara”, a continuat acest funcţionar în vârstă de 40 de ani.
– Criza economică continuă
Croaţia se află în recesiune din 2008, iar datoria publică reprezintă aproape 80% din PIB. Aderarea în 2013 la UE nu a ajutat ţara să iasă din marasmul economic.
PIB-ul croat urmează să se contracte din nou în 2014, cu aproximativ 0,5%. Rata şomajului atinge 20%, iar un tânăr din doi nu are loc de muncă.
Josipovic, în vârstă de 57 de ani, este criticat pentru politica sa conciliantă, vizând să “încerce să rămână în termeni buni cu toată lumea”, ceea ce l-a adus, în opinia criticilor săi, în situaţia de a nu avea o opinie clară asupra subiectelor importante.
Însă, odată cu apropierea alegerilor, el s-a arătat mai ferm şi chiar a criticat Guvernul de centru-stânga (SDP) pentru incapacitatea de a scoate ţara din criza economică.
El a promis îmbunătăţirea situaţiei economice şi “crearea unui loc de muncă pentru fiecare tânăr din ţară”.
În pofida faptului că rămâne cel mai popular politician croat, imaginea sa este afectată de eşecul economic al Guvernului condus de către Zoran Milanovic.
Înainte de alegerile legislative de la sfârşitul lui 2015, acest scrutin reprezintă totodată un test în privinţa raportului de forţe dintre stânga-dreapta (la putere) şi conservatori (în opoziţie).
Coaliţia aflată la putere este afectată de lunga criză economică, o situaţie de care conservatorii din HDZ intenţionează să profite.
Ceilalţi doi candidaţi la preşedinţie sunt Milan Kujundzic, un naţionalist, în vârstă de 57 de ani, şi un tânăr activist din societatea civilă, Ivan Vilibor Sincic, în vârstă de 24 de ani, care a devenit foarte popular după ce s-a opus expluzării din apartamente a persoanelor îndatorate şi incapabile să-şi plătească creditele.
Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.
În acelaşi timp, România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
Cei trei şi-au început călătoria în Grecia pe 22 septembrie, trecând apoi prin Bulgaria, Macedonia, Kosovo, Serbia, Croaţia, Bosnia, Slovenia, Austria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa şi Elveţia, călătoria încheindu-se în Liechtenstein.
Pentru a parcurge acest drum, cei trei au folosit mai multe maşini închiriate şi au zburat de două ori, de la Skopje la Belgrad şi de la Viena la Dusseldorf.
Norvegienii nu s-au aflat la prima încercare; în luna mai ei au reuşit doar să egaleze recordul mondial, stabilit în 2012, de 17 ţări în 24 de ore.
UN RAPORT AL CREDIT SUISSE DIN LUNA MAI, ALTMINTERI DELOC CATASTROFIC, anticipa că dintre toate categoriile de riscuri geopolitice cu impact asupra pieţelor financiare (conflictul din Orientul Mijlociu, ascensiunea forţelor politice antieuropene şi separatiste în UE, criza economică din zona euro, crizele politice din SUA, Japonia etc.), cel mai important rămâne conflictul dintre Rusia şi Ucraina, atât prin prisma complicaţiilor reprezentate de sancţiunile financiare şi comerciale ale UE contra Rusiei, cât şi prin prisma duratei lungi şi a dificultăţii de rezolvare a conflictului.
Autorul raportului, expertul în strategii de investiţii Robert Parker, vedea posibil un scenariu de bază în care conflictul se va termina cu secesiunea şi alipirea la Rusia ori semiindependenţa regiunilor de est ale Ucrainei, susţinute de Rusia, într-un proces care va dura circa doi sau trei ani. Un scenariu optimist, cotat cu 20% şanse de reuşită, viza rezolvarea în mai puţin de un an a conflictului, prin retragerea forţelor ruseşti şi neintervenţie în politica Kievului, iar un scenariu negativ ar fi o invazie rusească în estul Ucrainei, cu probabilitate de 30% şi care ar atrage extinderea sancţiunilor financiare şi comerciale din partea UE şi a SUA, plus intensificarea ameninţărilor militare ale NATO cu scopul descurajării Rusiei. În acest din urmă scenariu, Parker vedea o scădere cu cca 10% a pieţelor globale de acţiuni în decurs de trei luni, în timp ce pieţele din Europa Centrală şi de Est ar fi urmat să piardă 15% sau mai mult.
Acest gen de analiză, unde pentru fiecare gen de daune resimţite de economiile dezvoltate (în cazul de faţă cele din UE), cele emergente (în cazul de faţă cele din Estul Europei) au întotdeauna mai mult de suferit, din cauza percepţiei de risc mai mare asociate cu ele, a predominat şi în lunile următoare. În iulie, odată cu primele sancţiuni europene contra Rusiei, plecarea investitorilor spre zări mai sigure făcea deja să scadă spectaculos bursele şi monedele est-europene, iar analiştii financiari vehiculau deja pentru ţările estice previziuni de încetinire a creşterii PIB. Acum, cea mai recentă evaluare din partea economiştilor de la Erste Group conchide că disputa ruso-ucraineană reprezintă un risc la adresa creşterii economice a statelor est-europene pentru 2015, pornind de la constatarea că pe ansamblul regiunii este deja vizibil fie impactul primar al scăderii comerţului cu Rusia şi Ucraina, fie impactul secundar al scăderii investiţiilor şi al cererii de import din zona euro.
Dacă pentru unele dintre ţările luate în calcul concluzia este că estimările de creştere economică pentru anul viitor vor fi afectate (Ungaria, Croaţia, Slovenia sau Polonia), România iese însă cel mai bine din această analiză. Explicaţia ţine de trei factori esenţiali: importanţa redusă în PIB a comerţului cu Rusia, absenţa băncilor ruseşti şi cvasiindependenţa faţă de livrările de gaze ruseşti (vezi grafice). ”Ponderea în totalul comerţului exterior a exporturilor către Rusia şi Ucraina a crescut de la 4,3% în S1 2013 la 4,4% în S1 2014, întrucât, deşi exporturile spre Ucraina au scăzut cu peste 6%, cele către Rusia s-au majorat cu 17%, în condiţiile creşterii cu peste 20% a exporturilor de echipamente industriale şi utilaje de transport„, notează analiştii de la Erste. Nici impactul sancţiunilor europene şi al măsurilor de retorsiune luate de Rusia n-ar afecta însă perspectiva PIB: ”Presupunând pentru 2015 exporturi zero spre Rusia, un embargou similar la importurile ruseşti şi zero importuri de gaze naturale, impactul asupra PIB va fi cel mai probabil nul, având în vedere că deja consumul intern de gaze a scăzut şi faptul că România se poate baza pe o majorare a producţiei interne de gaze„.
În opinia experţilor de la institutul olandez de studii geostrategice Clingendael, cea mai mare problemă pentru est-europeni – deşi în proporţii variabile, în funcţie de ponderea gazului rusesc în consumul lor energetic – o constituie însă dependenţa de Ucraina ca ţară de tranzit pentru gazele importate din Rusia. La scara Europei, această dependenţă s-a redus în ultimii ani graţie conductelor NorthStream (spre Germania, care alimentează şi Belgia, Marea Britanie şi Franţa) şi Blue Stream (spre Turcia), însă esticii rămân în continuare expuşi la orice perturbare sau oprire a livrărilor de către Moscova, întrucât sunt conectaţi la o singură sursă de aprovizionare – gazoductul Drujba (Frăţia), prin care intră aproape jumătate din gazul rusesc spre Europa, în timp ce planurile de construcţie a gazoductului South Stream, de care ar fi beneficiat Austria, Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Croaţia, s-au oprit la cererea Bruxellesului.
În acelaşi timp, un efect secundar al conflictului ruso-ucrainean pentru Europa de Est va fi majorarea treptată a cheltuielilor militare, pentru a le apropia de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO. Cel mai aproape de acest nivel se află Polonia, cu aproape 2% din PIB, iar cel mai departe se află Ungaria, cu numai 0,8% din PIB, însă un program ferm de majorare rapidă a cheltuielilor lipseşte în unele ţări (Cehia are în program să ajungă la 1,4% din PIB abia în 2020), iar în alte ţări, ca Slovacia, sprijinul politic pentru majorarea cheltuielilor rămâne legat de planurile care circulă la ora actuală la nivelul UE fie de a excepta bugetul apărării de la calculul deficitului bugetar sau structural, fie de a relaxa ţintele generale de convergenţă cu zona euro (faimosul MTO). În cazul României, Erste notează că România alocă 1,4% din PIB pentru armată, a suplimentat deja pentru acest an cheltuielile cu 0,1% din PIB, iar cifra va atinge 2% în 2017, inclusiv prin achiziţia programată a celor 12 avioane de luptă F16 de la statul portughez, în valoare de 628 mil. euro.
Grupul MOL controlează compania INA din 2009, deţinând 49,1% dintre acţiuni, în timp ce guvernul croat are o participaţie de 44,84%, relatează Bloomberg.
MOL vrea să închidă rafinăria Sisak, din cauza pierderilor înregistrate anul trecut, şi acuză guvernul croat că nu a respectat termenii contractului de vânzare, întrucât nu a preluat datoriile Sisak.
Sisak şi cea mai mare rafinărie deţinută de INA, în Rijeka, au adus împreună pierderi de 211 milioane de dolari în 2013, din cauza cererii slabe în regiune de produse rezultate din rafinarea petrolului, potrivit economistului-şef al INA.
De cealaltă parte, Croaţia acuză MOl pentru proastă administrare a companiei, dorind să menţină rafinăria funcţională. Ministrul Economiei din Croaţia, Ivan Vrdoljak, care conduce negocierile cu acţionarii MOL, a declarat că închiderea rafinăriei Sisak este “absurdă şi de neacceptat” pentru Croaţia, întrucât guvernul vrea să acorde noi concesii pentru explorarea de petrol şi gaze naturale.
Rafinăria Sisak, aflată la 50 de kilometri de capitala Zagreb, are o capacitate de procesare de 44.000 de barili de petrol pe zi şi are aproximativ 700 de angajaţi.
Tensiunile dintre reprezentanţii grupului MOL şi cei ai guvernului croat au crescut în ultimii trei ani în ceea ce priveşte modul în care trebuie administrată compania, atunci când Croaţia a încercat să preia din nou controlul asupra conducerii companiei.
În 2012, fostul premier croat Ivo Sanader a fost condamnat pentru corupţie în cazul vânzării INA către Mol. De asemenea, o instanţă din Zagreb a emis un mandat internaţional de arestare pentru acuzaţii similare pe numele preşedintelui MOL Zsolt Hernadi şi se aşteaptă ca acesta să fie judecat în lipsă. Un proces asemănător împotriva lui Hernandi intentat în Ungaria a fost închis.
De altfel, premierul ungar Victor Orban a apărat public acţiunile MOL în acest caz.
Grupul MOL din Ungaria are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproape 30.000 de angajaţi în întreaga lume. În România, MOL a înregistrat anul trecut afaceri de 979 milioane de euro, în creştere cu 5% comparativ cu anul 2012.
MOL deţine în România o reţea de 154 de benzinării. Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, MOL este prezent pe piaţa locală şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.
Compania de producţii HBO, cunoscută pentru seriale ca “Game of Thrones”, “True detective” sau “Californication” va construi cele mai mari studiouri ale sale din Europa Centrală şi de Est la Dubrovnik, lângă graniţa Croaţiei cu Muntenegru.
Primarul oraşului Dubrovnik, Andro Vlahusic a declarat că a fost în Statele Unite pentru a negocia termenii afacerii cu cei din conducerea HBO. Conform site-ului justdubrovnik.com, planul include un studiouri şi un parc tematic ce se va întinde pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi.
Decizia nu a surprins, dat fiind faptul că în ultimii ani HBO a ales oraşul de pe malul Adriaticii pentru mai multe seriale, inclusiv câteva sezoane din “Game of Thrones”.