BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Viitorul este artificial? Giganţii din tech anunţă că frenezia de 100 de miliarde de dolari pentru cheltuieli în IA este abia la început. Deşi acţiunile din IT au fost volatile, Microsoft, Meta, Amazon şi Google raportează creşteri uriaşe ale investiţiilor în IA

    Marile companii din domeniul tehnologiei şi-au majorat cheltuielile de capital cu 50%, ajungând la peste 100 de miliarde de dolari în acest an, pe măsură ce se întrec în a construi infrastructura care să susţină inteligenţa artificială, în ciuda scepticismului crescând al Wall Street cu privire la randamentul acestor investiţii fără precedent.

    Microsoft, Alphabet, Amazon şi Meta au dezvăluit creşteri masive ale cheltuielilor în primele şase luni ale anului 2024 – în valoare totală de 106 miliarde de dolari – în ultimele lor rapoarte trimestriale de câştiguri, în timp ce liderii lor au înlăturat agitaţia de pe piaţa bursieră pentru a promite noi creşteri ale investiţiilor în următoarele 18 luni.

    “În acest moment, aş prefera să risc să construiesc capacitatea înainte de a fi necesară, decât prea târziu”, a declarat săptămâna aceasta Mark Zuckerberg, şeful Meta, care a prezis că cheltuielile de capital ale Facebook ar putea atinge 40 de miliarde de dolari în acest an.

    Previziunile lor colective înseamnă că investiţiile Big Tech legate de inteligenţa artificială s-ar putea mai mult decât dubla până la sfârşitul anului. Analiştii de la Dell’Oro Group se aşteaptă acum ca până la 1 miliard de dolari să fie direcţionaţi către infrastructură, cum ar fi centrele de date, în termen de cinci ani, chiar dacă companiile nu au reuşit până acum să convingă investitorii că clienţii lor sunt pregătiţi să cheltuiască sume mari pentru produsele şi serviciile AI.

    “Echipele de conducere din domeniul tehnologiei îşi intensifică pariurile pe cheltuieli”, a declarat Jim Tierney, şeful departamentului de creştere din SUA al AllianceBernstein. “Investitorii încă nu ştiu clar care sunt toate modelele de afaceri şi beneficiile. Acest lucru creează un mediu de tip “aveţi încredere în noi” care nu este prea liniştitor, având în vedere cheltuielile agregate.”

  • Încetinirea pieţei muncii alimentează temerile privind o nouă recesiune în SUA. Decizia băncii centrale a SUA de a menţine ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani este criticată dur de economişti şi politicieni

    O scădere mai accentuată decât se preconiza a creşterii numărului de locuri de muncă în SUA în luna iulie a stârnit îngrijorări cu privire la faptul că Rezerva Federală se mişcă prea lent pentru a reduce costurile de împrumut pentru americani, riscând chiar recesiunea pe care a încercat să o evite, scrie FT. 

    Raportul privind ocuparea forţei de muncă publicat vineri a arătat că luna trecută companiile au creat 114 000 de locuri de muncă în cea mai mare economie a lumii, cu mult sub câştigul mediu de 215 000 din ultimele 12 luni.

    Rata şomajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, ajungând la 4,3 %, ceea ce a declanşat regula Sahm, care leagă începutul unei recesiuni de momentul în care media mobilă pe trei luni a ratei şomajului creşte cu cel puţin o jumătate de punct procentual peste nivelul minim înregistrat în ultimele 12 luni.

    Datele vin la două zile după ce banca centrală a SUA a optat să nu reducă rata dobânzii de referinţă, care a rămas între 5,25 % şi 5,5 %, maximul ultimilor 23 de ani, începând din iulie anul trecut.

    În justificarea deciziei, preşedintele Jay Powell a declarat că Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă doreşte să vadă mai multe dovezi că inflaţia se îndreaptă din nou spre ţinta sa de 2 % înainte de a continua cu orice pivot de politică monetară. În mod important, el a subliniat că “nu ar dori să vadă o răcire suplimentară semnificativă a pieţei muncii”.

    Powell a spus clar că o reducere a ratei este pe masă la următoarea întâlnire din septembrie – iar raportul privind locurile de muncă din iulie confirmă aproape în totalitate că FOMC va oferi una – dar economiştii spun că Fed va fi forţată să acţioneze mai agresiv decât ar fi fost cazul dacă ar fi început să reducă ratele mai devreme.

    “Au făcut o greşeală. Ar fi trebuit să reducă ratele cu luni în urmă”, a declarat Mark Zandi, economist şef la Moody’s. “Se pare că o reducere de un sfert de punct în septembrie nu va fi suficientă. Trebuie să fie o reducere de jumătate de punct, cu un semnal clar că vor fi mult mai agresivi în normalizarea ratelor decât au indicat”.

    Gregory Daco, economist şef la EY Parthenon, a fost de acord că reuniunea din iulie a fost o “oportunitate ratată” pentru Fed, spunând că ar fi fost mai “optim” dacă banca centrală ar fi livrat prima sa reducere a ratei în iunie.

    “Dacă aveai o perspectivă de viitor, vedeai că totalitatea datelor indicau o încetinire a activităţii economice, o încetinire a dinamicii pieţei muncii şi o dezinflaţie continuă, ceea ce Fed a urmărit cu adevărat.”
     

  • Profitul Alpha Bank România a stagnat la 23 mil. euro în S1/2024. Activele totale au crescut cu 6% an/an, depăşind 4,6 miliarde euro

    Alpha Bank România, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, a înregistrat în primul semestru (S1) din 2024 un profit net de 23 mil. euro, nivel similar cu cel obţinut în S1/2023, în timp ce activele totale s-au majorat cu 6%, depăşind 4,6 miliarde euro.

    Volumul creditelor de consum acordate de banca românească cu capital elen a înregistrat un salt de 9% an/an, atingând valoarea de 3,3 miliarde de euro. Evoluţia a fost impulsionată de o cerere crescută pentru finanţare personală, conform informaţiilor transmise de bancă.

    Totodată, depozitele clientilor au atins 3,5 miliarde euro, în creştere cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile comerciale procesate de către bancă prin soluţiile de tip POS, Alpha phonePOS şi e-commerce oferite comercianţilor din zona de retail, s-a înregistrat o creştere anuală robustă de 24%.

    Raportat la digitalizarea serviciilor, începând cu luna mai, Alpha Bank a lansat o nouă opţiune prin oferirea Asigurării Opţionale Plan de Protecţie, pentru credite şi carduri de credit, într-un proces 100% digital. Aceasta vine în completarea ofertei existente de credite de consum negarantate şi carduri de credit, care pot fi obţinute complet online.

    Pe segmentul colaborărilor instituţionale, Alpha Bank s-a alăturat programului IMM Plus, care include şase sub-componente: IMM România Plus, AGRO Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus, Rural Plus şi Innovation, şi care oferă garanţii şi granturi pentru capital de lucru şi investiţii, sprijinind start-up-uri, întreprinderi mici, mijlocii, companii mici cu capitalizare de piaţă medie şi companiile mari.

    În paralel, Alpha Bank a continuat parteneriatul strategic cu Fondul European de Investiţii (FEI), oferind solutii de finantare flexibile şi competitive susţinute de garanţii FEI de 30% şi 70%. Finanţările vizează creşterea valorii adăugate în mediul de afaceri şi tranziţia către o economie verde.

    Ca parte a unui consorţiu, alături de alte bănci sistemice, Alpha Bank a intermediat o facilitate de credit sindicalizat în valoare de 200 mil. euro pentru a sprijini refinanţarea dezvoltării a 40 de clădiri logistice şi industriale verzi (Green buildings) de clasa A, deţinute de CTP, cel mai mare dezvoltator şi administrator listat de spaţii industriale şi logistice din Europa continentală.

    Alpha Bank România este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia. Activităţile internaţionale ale Grupului se extind pe lângă România, şi în Regatul Unit, Luxemburg şi Cipru.

     

     

     

     


     

     

  • Amazon dezamăgeşte investitorii, iar acţiunile scad cu 8% în after-hours. Gigantul american a raportat vânzări nete în creştere cu ”doar 10%”, la 148 miliarde de dolari, ratând estimările analiştilor de 148,6 mld. dolari

    Amazon a devenit cea mai recentă companie Big Tech care a dezamăgit Wall Street, raportând cheltuieli de capital mai mari şi marje în scădere, chiar dacă vânzările la business-ul de cloud computing au accelerat.

    Acţiunile companiei cu sediul în Seattle, care au crescut cu mai mult de o treime în ultimele 12 luni, au scăzut cu până la 8% în tranzacţiile after-hours din New York, într-un ecou al reacţiilor la rezultatele recente ale Microsoft şi Alphabet, compania mamă a Google. Investitorii au privit cu precauţie creşterea cheltuielilor legate de inteligenţa artificială, căutând semne că miliardele investite în tehnologie vor produce profituri sănătoase.

    Vânzările nete ale Amazon au crescut cu 10% până la 148 miliarde de dolari în cele trei luni până la 30 iunie, ratând estimările analiştilor pentru 148,6 miliarde de dolari. Venitul net a crescut la 13,5 miliarde de dolari, mult peste previziunile analiştilor de 11 miliarde de dolari.

    Vânzările diviziei sale de cloud, Amazon Web Services, monitorizate îndeaproape, au crescut cu 19% până la 26,3 miliarde de dolari, depăşind previziunile analiştilor pentru vânzări de 26 miliarde de dolari. Aceasta a marcat o accelerare faţă de creşterea de 17% a vânzărilor de cloud în ultimul trimestru.

    Într-un semnal că cheltuielile mari ar putea afecta profiturile, Amazon a declarat că venitul operaţional pentru al treilea trimestru va fi între 11,5 şi 15 miliarde de dolari, sub aşteptările analiştilor de 15,1 miliarde de dolari.

    Marile grupuri de tehnologie, inclusiv Amazon şi rivalii Microsoft şi Alphabet, compania mamă a Google, au fost supuse unei examinări intense din partea investitorilor care caută dovezi că investiţiile masive în tehnologia şi infrastructura IA încep să dea roade.

    Directorul financiar al Amazon, Brian Olsavsky, a declarat joi că se aşteaptă ca cheltuielile de capital să fie mai mari în a doua jumătate a anului, cea mai mare parte a acestora fiind direcţionate către infrastructura cloud. “Cheia” a fost să se asigure că oferta corespunde cererii, a spus el, adăugând că accentul companiei a fost pus pe “obţinerea ofertei”.

    Săptămâna aceasta, Microsoft a dezvăluit, de asemenea, o creştere a cheltuielilor de capital trimestriale menite să sprijine dezvoltarea infrastructurii de inteligenţă artificială pentru a răspunde cererii în creştere, despre care compania a afirmat că depăşeşte capacitatea sa.

    Deşi Amazon nu a defalcat contribuţia inteligenţei artificiale generative la vânzările sale AWS, a declarat în mai că tehnologia a devenit “o afacere cu o rată de funcţionare a veniturilor de mai multe miliarde de dolari pentru noi”. Olsavsky a declarat că cererea clienţilor pentru serviciile AI ale Amazon “amplifică” vânzările de cloud.

     

  • Tranzacţie de 150 mil. euro: Digi Communications semnează pentru achiziţia Nowo Communications, al patrulea cel mai mare operator de telecomunicaţii din Portugalia

    Operatorul de telecomunicaţii Digi (simbol bursier DIGI), controlat de discretul antreprenor Zoltan Teszari, a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că a semnat un acord de achiziţie de 150 mil. euro cu britanicii de la Lorca JVCO pentru Nowo Communications, al patrulea cel mai mare operator de telecomunicaţii mobile şi fixe din Portugalia, cu 270.000 de clienţi pe telefonie mobilă şi 130.000 pe fix.

    “Societatea informează piaţa că, în data de 1 august 2024, DIGI Portugal, LDA („DIGI Portugalia”) a încheiat un contract de cumpărare de acţiuni cu LORCA JVCO Limited pentru achiziţionarea a 100% din acţiunile emise de Cabonitel, S.A. la o evaluare de 150 de milioane euro, sub rezerva unor ajustări uzuale şi a anumitor evenimente contingente („Tranzacţia”). Perimetrul Tranzacţiei include Nowo Communications, S.A („Nowo”), al patrulea cel mai mare operator de telecomunicaţii mobile şi fixe din Portugalia (deţinut integral de Cabonitel S.A.). Nowo are cca 270.000 de clienţi care beneficiază de servicii de telefonie mobilă şi cca 130.000 de clienţi care beneficiază de servicii de telecomunicaţii fixe. Nowo deţine, de asemenea, licenţe de spectru în benzile de frecvenţă de 1800 MHz, 2600 MHz şi 3600 MHz. Finalizarea tranzacţiei este condiţionată de obţinerea aprobării de concurenţă”.

    Digi are o capitalizare bursieră de 6,3 mld. lei. De la începutul lui 2024 acţiunile s-au apreciat cu 43%, arată datele BVB.

    Compania a raportat venituri totale de 394,9 mil. euro în primul trimestru din acest an, în creştere cu 11,7% faţă de perioada similară din 2022, în timp ce profitul din operaţiuni continue s-a diminuat cu 29,4%, până la nivelul de 10,8 mil. euro, potrivit raportului financiar al companiei.

    În perioada ianuarie-martie 2023, EBITDA ajustată, excluzând impactul IFRS 16, a atins nivelul de 113,4 mil. euro, în creştere de la 105,6 mil. euro în T1/2022.

    Veniturile din Romania pentru perioada de trei luni incheiata la data de 31 martie 2023 au fost de 244,8 mil. euro, în creştere cu 3,7% an/an.

     


     

     

  • Decizie surprinzătoare luată de şeful celei mai mari maşinării de făcut bani din lume. Ce vrea să facă cu gigantului mondial de 10 mii mld. dolari

    Larry Fink, directorul executiv al celui mai mare fond de investiţii din lume, se pregăteşte să se retragă. Deşi nu de mult protesta împotriva pensionării, acum şeful BlackRock a început să se gândească la succesiune şi caută un înlocuitor care să conducă imperiul de investiţii evaluat la 10 mii mld. dolari, scrie FT.

    El a declarat investitorilor că nu există „nicio prioritate mai mare” decât să formeze o echipă care să îi înlocuiască pe el şi pe Rob Kapito, preşedintele BlackRock. Potrivit unor surse din interiorul companiei, există patru candidaţi clari pentru poziţiile de vârf.

    Lista succesorilor îi include pe Rob Goldstein, COO, Rachel Lord, Head of International Business, Raj Rao, President of Global Infrastructure Partners şi Martin Small, CFO.

    În ciuda discursului privind retragerea, Fink nu dă totuşi niciun semn clar că se pregăteşte să iasă de pe scena BlackRock. În ultimele şapte luni, el a călătorit în 14 ţări şi a condus două tranzacţii în valoare totală de aproape 16 miliarde de dolari, care au împins BlackRock şi mai mult pe pieţele private, un domeniu pe care firma l-a urmărit pentru o creştere strategică.

    Cu toate acestea plecările recente ale mai multor directori de rangul doi şi trei pentru a conduce administratori de active rivali, o achiziţie substanţială şi o reorganizare în ianuarie pe care Fink a descris-o ca fiind „transformaţională” au sporit anxietatea pe plan intern şi în rândul investitorilor cu privire la viitorul administratorului de fonduri de 10,6 miliarde de dolari.

    Achiziţia Global Infrastructure Partners va spori incertitudinea prin adăugarea unui nou membru puternic în consiliul de administraţie, în persoana lui Adebayo Ogunlesi, directorul general al GIP, alături de noi acţionari şi noi talente în eşaloanele superioare ale firmei.

    Tranzacţia în valoare de 12,5 miliarde de dolari, împreună cu achiziţionarea firmei de date Preqin în valoare de 2,55 miliarde de lire sterline, urmăreşte să facă din BlackRock un jucător de prim rang pe pieţele private.

    Aceast plan ambiţios ar putea dura ani de zile până să se materializeze, ceea ce înseamnă că Fink şi consiliul de administraţie trebuie să aloce cu grija responsabilităţi celor ce fac parte din următoarea generaţie de lideri BlackRock.

    Conducerea BlackRock este importantă nu doar pentru investitorii săi şi cei aproape 20 000 de angajaţi, ci şi la nivel global.

     În calitate de cel mai mare administrator de active din lume, BlackRock influenţează modul în care sunt conduse mii de companii şi contribuie la dirijarea unor investiţii de trilioane de dolari.

    În ciuda incertitudinilor, Larry Fink a insistat că pensionarea sa va avea loc, iar BlackRock este pe drumul cel bun.

    „Când voi considera că următoarea generaţie este gata, atunci mă voi retrage”, a spus şeful BlackRock.

  • Cel mai mare producător de automobile din Europa elaborează o serie de planuri ambiţioase de redresare pentru ca obiectivele companiei să fie atinse în a doua jumătate a anului

    Volkswagen a declarat că va reduce mai multe costuri, în condiţiile în care câştigurile celui mai mare producător auto european au scăzut parţial din cauza costurilor neaşteptate generate de programele de disponibilizare, scrie Financial Times.

    Compania a declarat joi că profitul înainte de impozitare în al doilea trimestru a scăzut cu 8,4%, la puţin sub 5 miliarde de euro, în timp ce vânzările au crescut cu 4,1%, la 83,3 miliarde de euro.

    Directorul financiar al companiei, Arno Antlitz, a declarat că marja operaţională a VW de 6,6% a fost „sub ambiţiile şi potenţialul firmei”. Acesta a adăugat că producătorul auto – cel mai mare angajator din Germania – va face „eforturi semnificative în ceea ce priveşte costurile în a doua jumătate a anului pentru ca obiectivele companiei să fie atinse”.

  • Grupul italian Intesa Sanpaolo, care a finalizat recent achiziţia First Bank (România), a încheiat prima jumătate a anului cu un profit net de 4,8 miliarde euro, în creştere cu 13%, obiectivul pentru 2024 şi 2025 fiind majorat la peste 8,5 miliarde euro

    Grupul italian Intesa Sanpaolo, care a finalizat recent achiziţia First Bank (România), a încheiat prima jumătate a anului 2024 cu un profit net de 4,8 miliarde euro, în creştere cu 13% fată de perioada similară din 2023, obiectivul pentru întregul an şi pentru 2025 fiind majorat la peste 8,5 miliarde euro.

    Cu această ocazia, banca a anuntat că actionarii vor primi peste 7,4 miliarde euro în 2024 din buybacks şi dividende.

    “În prima jumătate a anului 2024, Grupul Intesa Sanpaolo şi-a reafirmat poziţia de lider european, îndeplinind un rol unic în sprijinirea economiei autentice şi sociale a ţării noastre, datorită rezultatelor care se disting prin profitabilitate ridicată, sustenabilitate, soliditate a capitalului şi un profil de risc scăzut. Implementăm un proiect major de coeziune socială menit să promoveze o societate mai echitabilă într-un mod structural şi concret. Acesta implică un program de intervenţii în valoare de 1,5 miliarde de euro până în 2027, în plus faţă de miliardul de euro alocat în perioada 2018-2021, program derulat de 1.000 de profesionişti ai băncii”, a declarat Carlo Messina, CEO Intesa Sanpaolo.

    Pe piata italiană, creditele pe termen mediu şi lung au depăşit 20 de miliarde euro, iar depozitele se ridică la 1350 miliarde de euro. ”Evoluţia mediului ratelor dobânzilor poate fi gestionată cu succes datorită diversificării semnificative a modelului nostru de afaceri şi a economiilor care ne sunt încredinţate de persoanele fizice şi juridice, care au crescut cu 48 de miliarde EUR în prima jumătate a anului”, a mai spus Carlo Messina.

    Grupul a fost cel mai mare contribuabil din Italia prin impozitul pe venit, care s-a ridicat la 3,1 miliarde euro în primul semestru.

    Intesa Sanpaolo a derulat investitii de 3,2 miliarde euro în IT şi are aproximativ 2.100 de specialişti IT.

    Din 2021 până la 30 iunie 2024, banca a acordat împrumuturi pentru sprijinirea economiei verzi şi a tranziţiei ecologice de 59 miliarde euro, inclusiv aproximativ 10 miliarde euro din 2022 pentru sprijinirea economiei circulare.  

    Grupul avea la finele anului trecut peste 420 de miliarde de euro în credite şi 1,3 miliarde euro în active financiare ale clienţilor.

    Divizia de Bănci Subsidiare Internaţionale operează pe trei continente, cu bănci de retail în 12 ţări (Europa Centrală şi de Sud-Est şi Egipt). Această reţea deserveşte în prezent 7,2 milioane de clienţi, prin intermediul a peste 900 de sucursale şi are o echipă dedicată de aproximativ 21 000 de angajaţi. În urma achiziţiei First Bank din mai 2024, divizia deserveşte în prezent aproximativ 143 000 de clienţi din România, având peste 1 500 de angajaţi şi deţinând active totale de peste 3,2 miliarde euro.

     

  • Acţiunile Meta cresc cu aproape 7% după ce compania-mamă a Facebook şi Instagram anunţă că aşteaptă venituri peste estimări, între 38,5 şi 41,5 mld. dolari, în ciuda pierderilor înregistrate de divizia de metaverse

    Meta a depăşit miercuri aşteptările pieţei în ceea ce priveşte veniturile din al doilea trimestru şi a emis o previziune de vânzări optimistă pentru al treilea trimestru, semnalând că cheltuielile robuste cu publicitatea digitală pe platformele sale de social media pot acoperi costul investiţiilor sale în inteligenţă artificială.Acţiunile companiei au crescut cu 6,8% după încheierea şedinţei.

    Compania mamă a Facebook şi Instagram a declarat că anticipează venituri pentru trimestrul al treilea cuprinse între 38,5 şi 41 de miliarde de dolari, punctul mediu fiind mai mare decât estimările analiştilor de 39,1 miliarde de dolari, potrivit datelor LSEG.
    Veniturile au crescut cu 22% la 39,1 miliarde de dolari pentru perioada aprilie-iunie, a declarat Meta, comparativ cu aşteptările analiştilor de 38,3 miliarde de dolari.

    Susan Li, directorul financiar al Meta, a declarat analiştilor în cadrul unei convorbiri telefonice că societatea „continuă să înregistreze o cerere globală sănătoasă de publicitate” şi că, de asemenea, culege roadele unui proiect multianual de utilizare a inteligenţei artificiale pentru a îmbunătăţi sistemele de targetare, clasificare şi difuzare a anunţurilor digitale pe platformele sale.

    Li şi directorul executiv Mark Zuckerberg au declarat că aceste instrumente vor continua să genereze creştere în următorii doi ani, în timp ce noile funcţii de inteligenţă artificială generativă, cum ar fi asistenţii de chat, vor avea nevoie de mai mult timp pentru a fi monetizate.Acţiunile aplicaţiei de social media Snap care, de asemenea, se bazează foarte mult pe publicitatea digitală, au crescut cu 3% după raportul Meta.

    „Orice temeri pe care investitorii le-ar fi putut avea cu privire la cheltuielile Meta pentru inteligenţa artificială şi metavers sunt susceptibile de a fi atenuate de rezultatele din acest trimestru”, a declarat analistul eMarketer Max Willens.„Cu marjele sale atât de sănătoase cum sunt, investitorii Meta ar trebui să se simtă confortabil cu investiţiile viguroase ale companiei în planurile sale pentru viitor”, a adăugat Willens.

  • Pietele internationale se aşteaptă la aprecierea dolarului în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, în ciuda intenţiei anunţate a republicanului de a devaloriza moneda americană. iBanFirst: Estimăm că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani

    Pietele internationale se aşteaptă în mod unanim la o apreciere a dolarului în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, în ciuda intenţiei anunţate a republicanului de a devaloriza moneda americană,  iBanFirst estimând că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani.

    Un dolar american mai puternic poate aduce beneficii companiilor româneşti de comerţ prin ieftinirea exportului de bunuri pentru cumpărătorii străini, dar şi dezavantaje prin creşterea costurilor de import de bunuri şi servicii evaluate în dolari, comentează Alin Latu, Country Manager iBanFirst România şi Ungaria.

    „Suntem de părere, la fel ca majoritatea pieţei, că o preşedinţie Trump ar aduce beneficii dolarului. Estimăm că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani, consolidând astfel valoarea monedei americane în comparaţie cu principalele sale valute concurente. Şi în cazul unei victorii a Kamalei Harris, dolarul ar trebui să se menţină puternic, deşi într-o măsură mai mică decât sub o administraţie Trump, unde se anticipează politici care ar putea genera o supraperformanţă economică a SUA în comparaţie cu restul lumii”, afirmă Alin Latu.

    Taxele vamale reprezintă fundamentul gândirii economice a lui Donald Trump şi al abordării sale tranzacţionale în afacerile internaţionale. Iar atât teoria economică, cat şi experienţa practică arată că taxele vamale tind să conducă la aprecierea monedei. Pe frontul importurilor, există două elemente cheie care pot contribui la întărirea dolarului în acest an şi în 2025.

    Studiile arată că, pentru a contracara inflaţia importată, băncile centrale trebuie să majoreze ratele dobânzilor. Cu toate acestea, în cazul Rezervei Federale a SUA (Fed), un astfel de pas pare puţin probabil în viitorul apropiat, deoarece instituţia se pregăteşte să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzilor.

    Un alt factor care contribuie la creşterea dolarului american este impactul taxelor vamale. Acestea reduc volumul importurilor americane, ceea ce diminuează cererea de valute străine comparativ cu dolarul. Această dinamică ar putea deveni evidentă încă de anul viitor, în condiţiile în care politicile protecţioniste vor fi implementate.

    Analiza iBanFirst subliniază că, în prezent, mărfurile sunt cotate în dolari americani, comerţul mondial este facturat în această monedă, iar lanţurile globale de aprovizionare sunt finanţate în USD. Lumea doreşte şi are nevoie de dolar, iar acest lucru explică existenţa pieţelor offshore masive pentru titlurile de valoare în dolari americani, cunoscute sub numele de eurodolari

    Toate eforturile de a diminua influenţa dolarului pe scena globală au eşuat până în prezent, spune Alin Latu. Un exemplu notabil este moneda euro, care, la lansare, îşi propusese să concureze cu dolarul. Însă, în ciuda acestor ambiţii, euro nu a reuşit să devină un rival semnificativ. ”De fapt, în loc de o de-dolarizare a lumii, observăm o de-euroizare, manifestată prin scăderea ponderii euro în schimburile internaţionale, conform celor mai recente date Swift. Aşadar, dolarul rămâne la putere şi nu dă semne de slăbiciune”.

    Un dolar puternic poate aduce beneficii companiilor româneşti de comerţ, în special prin creşterea competitivităţii exporturilor. În contextul unui dolar în apreciere, leul românesc tinde să se deprecieze, ceea ce face ca produsele şi serviciile româneşti să fie mai ieftine pentru cumpărătorii străini. Această ajustare a cursului de schimb poate stimula cererea pentru exporturile româneşti, oferind o oportunitate de creştere a veniturilor şi extindere pe pieţele internaţionale. De asemenea, companiile care operează tranzacţii denominate în dolari pot beneficia de condiţii de schimb valutar mai avantajoase, sporindu-şi astfel profitabilitatea.

    Pe de altă parte, un dolar mai puternic poate crea provocări pentru companiile româneşti, mai ales pentru cele care depind de importurile de bunuri şi servicii evaluate în dolari. Creşterea valorii dolarului face ca aceste importuri să devină mai costisitoare, ceea ce va mări cheltuielile operaţionale. Această majorare a costurilor poate reduce marjele de profit, în special pentru companiile care nu pot transfera aceste costuri suplimentare către consumatori. În plus, creşterea costurilor de import poate diminua competitivitatea şi potenţialul de creştere al firmelor care depind de lanţurile internaţionale de aprovizionare.