BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Un alt gigant mondial anunţă noi concedieri în încercarea de a amortiza costurile companiei.

    Intel Corp. plănuieşte o reducere majoră a numărului de angajaţi pentru a minimiza costurile şi pentru a face faţă pieţei de computere, a raportat Bloomberg.

    Concedierile vor fi anunţate încă din această lună, compania intenţionând să facă această mişcare aproximativ în aceeaşi perioadă cu raportul privind veniturile din al treilea trimestru, pe 27 octombrie. Producătorul de cipuri avea 113.700 de angajaţi în iulie.

    Intel se confruntă cu o scădere abruptă a cererii de procesoare pentru PC, principala sa afacere, şi s-a chinuit să recâştige cota de piaţă pierdută în faţa unor rivali precum Advanced Micro Devices Inc. În iulie, compania a avertizat că vânzările din 2022 vor fi cu aproximativ 11 miliarde de dolari mai mici decât se aştepta anterior. Analiştii prevăd o scădere a veniturilor în trimestrul al treilea de aproximativ 15%. Şi marjele cândva de invidiat ale Intel s-au micşorat: sunt cu aproximativ 15 puncte procentuale mai înguste decât cifrele istorice de aproximativ 60%.

    Intel, cu sediul în Santa Clara, California, a refuzat să comenteze cu privire la planul de concedieri.

    Ultimul val mare de concedieri al Intel a avut loc în 2016, când compania a redus aproximativ 12.000 de locuri de muncă, sau 11% din totalul său. Intel a făcut reduceri mai mici de atunci şi a închis mai multe divizii, inclusiv unităţile sale de modem celular şi drone. La fel ca multe companii din industria tehnologiei, Intel a îngheţat angajările la începutul acestui an, când condiţiile de piaţă s-au înrăutăţit şi temerile de recesiune au crescut.

    Cele mai recente reduceri sunt probabil menite să amortizeze costurile fixe ale Intel, posibil cu aproximativ 10% până la 15%, a declarat analistul Bloomberg Intelligence Mandeep Singh într-o notă de cercetare. El estimează că aceste costuri variază de la cel puţin 25 de miliarde de dolari până la 30 de miliarde de dolari.

    Gelsinger a preluat conducerea Intel anul trecut şi a lucrat pentru a restabili reputaţia companiei din Silicon Valley. Dar chiar înainte de prăbuşirea vânzărilor de PC-uri, lupta a tot dificilă. Intel şi-a pierdut avantajul tehnologic de lungă durată, iar proprii directori recunosc că reputaţia companiei de inovare s-a ofilit în ultimii ani.

    Vânzările de PC-uri au scăzut cu 15% în al treilea trimestru faţă de anul trecut, potrivit IDC. HP Inc., Dell Technologies Inc şi Lenovo Group Ltd., care utilizează procesoare Intel în laptopurile şi computerele desktop, au suferit toate scăderi abrupte.

    În condiţiile în care preţurile PC-urilor stagnează şi cererea slăbeşte, Intel ar putea fi nevoit să urmărească o reducere a dividendelor pentru a compensa vânturile contra fluxului de numerar, a spus Singh. 

    În acelaşi timp, compania este supusă unei presiuni intense din partea investitorilor pentru a-şi consolida profiturile. Acţiunile companiei au scăzut cu peste 50% în 2022, cu o scădere de 20% doar în ultima lună.

    Acţiunile au scăzut cu aproximativ 1% la 24,80 dolari la New York miercuri dimineaţă.

    Tensiunile SUA cu China au întunecat şi viitorul industriei de cipuri. Administraţia Biden a anunţat vineri noi restricţii la export, limitând ceea ce companiile americane de tehnologii pot vinde naţiunii asiatice. Ştirea a făcut ca acţiunile producătorilor de cipuri să scadă din nou, Intel scăzând cu 5,4% în acea zi.

  • Europa: criza energiei iscă planuri de relocare, de majorări salariale şi bonusuri în sectorul corporate, provocând teamă investitorilor

    Pachetul de susţinere de 200 de miliarde de euro lansat de Germania în criza energiei va asigura susţinere limitată companiilor şi nu le va descuraja probabil pe cele care au deja planuri de relocare către baze de producţie mai ieftine de peste graniţe, scrie Reuters.

    „Pachetul propus nu va schimba nimic de pe agendă deocamdată. Trebuie în continuare să găsim alternative“, arată Mads Ryder, CEO al producătorului german de porţelan Rosenthal.

    Costurile ridicate cu forţa de muncă şi alte costuri din Germania determină multe companii să-şi mute părţi din business sau întregul busi­ness către locaţii mai ieftine din economiile emergente europene sau alte regiuni sau să creioneze astfel de planuri.

    Marile companii industriale ger­ma­ne îşi pot muta producţia în alte părţi în funcţie de costuri şi clienţi, însă pentru firmele mici şi mijlocii, baza industriei germane, criza va lovi mai dur. Aceeaşi criză a energiei deter­mi­nă companiile europene să-şi facă planuri de majorare a salariilor şi de oferire de bonusuri excep­ţionale pentru a-şi ajuta angajaţii să facă faţă unei ierni aspre, iar astfel de planuri stârnesc îngrijorare în rândul investi­torilor, aceştia temându-se că aceste costuri suplimentare vor ero­da profi­tu­rile şi submina economia regiunii.

    Stellantis şi LVMH se numără printre companiile care oferă bonu­suri excepţionale majorităţii angajaţi­lor pentru a-i ajuta să facă faţă factu­rilor uriaşe în iarnă. Deşi astfel de plăţi sunt relativ uşor de digerat de către marile companii multinaţiona­le, o temere mai mare este că multe programează mai devreme negocie­rile pentru revizuirea plăţilor anuale sau au convenit majorări salariale neprogramate.

    În interviuri, investitori, analişti şi strategi creionează o perspectivă sumbră pentru restul acestui an şi sugerează provocări chiar mai mari pentru 2023.

    Hani Radha, de la PineBridge Investments, se aşteaptă ca Europa să se cufunde în recesiune în T4, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire a marjelor de profit.

    Stephane Ekolo, de la Tradition, susţine că majorările salariale nu vor face decât să alimenteze în continuare inflaţia şi vor afecta marjele companiilor din moment ce acestea se confruntă în continuare şi cu costuri în creştere.

    Creşterea profiturilor este aşteptată să încetinească dramatic la 19,5% în T4 şi la doar 1,7% în T1, 2023, indică datele Refinitiv.

  • OLX: Cât a costat anul acesta să îţi trimiţi copilul la şcoală

    Românii au căutat metode de a economisi, chiar şi în privinţa rechizitelor necesare pentru începutul de an şcolar 2022-2023, potrivit unui studiu al grupului OLX. Datele OLX arată că interesul pentru articole şcolare a fost cu 39% mai mare în august 2022 faţă de aceeaşi lună din 2021. În topul celor mai căutate articole şcolare sunt rucsacul/ghiozdanul, urmate de pixuri/stilou şi hârtie, iar cererea cea mai mare s-a înregistrat în Bucureşti, Ilfov (22151), Argeş (2856), Iaşi (2682), Cluj (2457) şi Constanţa (2050).

    Pe fondul creşterii indicelui preţului de consum, care măsoară inflaţia în România, puterea de cumpărare pentru anumite categorii de produse a scăzut, inclusiv pentru rechizitele şcolare, conform OLX, liderul pieţei locale de anunţuri generaliste. Drept urmare, cererea pentru ghiozdane a înregistrat o creştere cu 85% în august 2022, comparativ cu august 2021, cererea de pixuri a crescut cu 83%, iar cea mai mare creştere a fost înregistrată pentru hârtie, cu 284%. În ceea ce priveşte preţul mediu, 2021 versus 2022, per produs, la rucsacuri a crescut cu 8,33% până la 96 lei, al pixurilor cu 19,67%, iar pe de altă parte preţul mediu pentru hârtie a înregistrat o scădere cu 1.144%.

    „Inflaţia îi împinge pe români să cumpere tot mai des produse la preţuri mai avantajoase de pe OLX şi observăm acest tip de comportament, chiar şi atunci când vine vorba despre rechizitele şcolare. OLX încurajează alegerile sustenabile, care prelungesc durata medie de viaţă a unui produs, prin simpla menţinere în uz, ajutând în felul acesta şi planeta. Factorul financiar este cel care îi impinge pe români să găsească soluţii şi observăm asta prin cererea mare, de la ghiozdane şi până la hârtie, avută la începutul anului şcolar 2022-2023.”, declară Dragoş Matei, Product Manager OLX. 

     

  • Ce aşteptări au românii de la piaţa locuinţelor în primăvara lui 2023. 38% dintre respondenţi vor în continuare să îşi ia o casă

    Platforma de imobiliare Storia.ro a lansat un studiu despre felul în care românii percep piaţa imobiliară în prezent, acţiunile pe care le fac şi estimările lor pentru următoarele 6-12 luni. Întrebaţi dacă îşi doresc să achiziţioneze o proprietate în următoarele 12 luni, 38% dintre respondenţi au răspuns că sunt siguri că da, o treime că oscilează între da şi nu (33%), iar 12% că înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuinţă în următorul an, iar alţi 8% înclină spre nu.

    Bugetul alocat pentru viitoarea proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 EUR. Un sfert (25%) au un buget între 61.000  şi 90.000 EUR, 12% se situează între 91.000 şi 120.000 EUR şi 8% depăşesc 121.000 EUR. Legat de felul în care a evoluat bugetul alocat pentru achiziţii imobiliare în ultimele 6 luni, pentru  aproape jumătate dintre ei (42%) a rămas constant, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a crescut, iar pentru 35% a scăzut. Evoluţia diferă în funcţie de buget. 44% dintre cei care sunt dispuşi să ofere până în 60.000 EUR au scăzut bugetul, faţă de doar 18% dintre cei cu peste 121.000 EUR. Creşterile de buget au apărut în special la cumpărătorii care caută locuinţe de 91.000-120.000 EUR (30%) şi cei de peste 121.000 EUR (31%).

    Cei care au spus că sigur nu ar cumpăra o proprietate, întrebaţi care ar fi schimbarea care i-ar putea face să se răzgândească , au menţionat în proporţie de 75% că scăderea preţului locuinţelor ar fi factorul decisiv. Pe locul doi ca importanţă se află scăderea dobânzilor la credite (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) şi creşterea veniturilor personale (18%). Nevoia neapărată de a se muta i-ar convinge pe 8%, urmată de găsirea unei proprietăţi perfecte pentru persoana respectivă – cu 6% şi de creşterea semnificativă a chiriei – cu 3%. Dintre respondenţi, doar 10% au afirmat că nimic nu le poate schimba decizia. „În privinţa aşteptării legate de evoluţia preţurilor, e normal ca oamenii să îşi dorească o scădere a acestora. Sunt copleşiţi de creşteri pe toate planurile şi nu îşi mai doresc o creştere de preţ şi în cazul viitoarei lor locuinţe, aceasta având şi un impact mare asupra bugetului total. Dacă se va materializa sau nu această scădere, rămâne de văzut. În termeni reali (ajustaţi cu inflaţia) avem deja o scădere a preţurilor medii în imobiliare (practic preţurile imobilelor au crescut mai lent decât rata inflaţiei), deci suntem pe perioada de corecţie la mijlocul ciclului imobiliar. În valori nominale (cifre efective) însă, e greu de crezut că inflaţia nu va afecta şi piaţa construcţiilor, care are două componente principale: materialele şi forţa de muncă (manopera). Aşteptările mele şi ale colegilor mei din The Concept sunt ca pe perioada cât dobânzile bancare sunt sus să avem o domolire a creşterii la câteva procente an la an, iar din momentul scăderii dobânzilor să asistăm la o explozie a preţurilor pe o perioadă de 3-5 ani. Românii câştigă mult mai bine (în medie de 2.3 ori mai bine) decât câştigau acum 14 ani la vechea criză economică, în schimb preţurile imobiliare sunt mai mici ca în vârful din 2008, pe medie cu 10-12%”, a declarat Daniel Tudor, reprezentant al agenţiei imobilare The Concept.

    Referitor la modalitatea de plată, cei care ar cumpăra o proprietate ar achita cash în proporţie de 60%, iar cu credit – 40%. Cei care pot achita cash au răspuns în proporţie de 49% că sunt siguri că vor să cumpere o proprietate în următorul an, faţă de 33% dintre respondenţii care ar apela la un împrumut. În ultimele 6 luni, bugetul celor cu cash a ramas acelaşi pentru 44% dintre respondenţi, a scăzut pentru 33% şi a crescut pentru 23% dintre ei. Pentru cei cu credit însă, bugetul a scăzut pentru 40% sau a rămas la fel (38%). Suma alocată locuinţei a crescut pentru 23% dintre cumpărătorii cu credit. „Faptul că peste jumătate dintre respondenţii studiului Storia.ro doresc să achiziţioneze o proprietate în următoarele 12 luni arată o cerere concretă, reală pentru locuinţe în România, care alimentează în continuare noi dezvoltări imobiliare. Coroborat cu indicatorul de aproape 60% dintre respondenţi care doresc să achiziţioneze cu cash şi nu cu credit, se confirmă încă o dată că piaţa românească este una atipică, la începutul dezvoltării ei. În acest moment, când dobânzile sunt sus, este benefic să existe atât de mult cash disponibil, pentru că dă combustibil pieţei mai departe. Altfel, o piaţă imobiliară în care balanţa ar înclina în mod copleşitor către credit ar fi foarte vulnerabilă în situaţii cum este cea actuală pe piaţa creditelor bancare”, a completat Daniel Tudor, reprezentant al agenţiei imobilare The Concept.

    În ceea ce priveşte aşteptările pentru următoarele 6 luni,  39% dintre participanţi anticipează o scădere semnificativă a preţurilor, 27% – o uşoară scădere, în timp ce 9% se aşteaptă să stagneze. Doar 8% se aşteaptă la o creştere uşoară şi 5% la una semnificativă. 12% declară că nu ştiu la ce să se aştepte. Cei care se aşteaptă în cea mai mare măsură la scăderi de preţ sunt respondenţii cu buget de până în 60.000 EUR (42%), în timp ce creşterile semnificative sunt anticipate mai degrabă de cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (8%).În următoarele 12 luni însă, proporţia celor care se aşteaptă ca preţurile să fie semnificativ mai mici scade până la 30%, iar 24% să scadă uşor. O uşoară creştere este estimată de 12% dintre respondenţi, o creştere semnificativă – de 7%, iar stagnarea – de 12%.Proporţia celor care nu ştiu în ce direcţie se vor îndrepta preţurile creşte până la 18%. Pentru acest orizont de aşteptare, cumpărătorii cu buget de peste 121.000 EUR sunt cei care aşteaptă scăderi semnificative, iar creşterile sunt anticipate tot mai degrabă de cei cu buget de 91.000-120.000 eur (10%). 

    „Luând în considerare creşterea costurilor de construcţie, care încă nu s-au stabilizat, din păcate nu se poate discuta despre scăderi de preţuri ale locuinţelor noi. În această perioadă, mulţi clienţi amână luarea unei decizii, în speranţa unor preţuri mai accesibile. Momentan, în Bucureşti preţurile apartamentelor în complexele rezidenţiale noi sunt în stagnare, iar piaţa veche este direct influenţată de evoluţia pieţei locuinţelor noi. Pentru anul viitor, în contextul unei cereri ridicate de locuinţe noi şi a unui stoc nou în scădere din cauza  blocajului în procesul de emiterere a PUZ-urilor de sector, nu preconizăm scăderi majore de preţ, ci, cel mai probabil, anumite reglaje în cazul unor proiecte”, a declarat Despina Ponomarenco, preşedinta BUCHAREST REAL ESTATE CLUB (BREC). Subiectele care influenţează deciziile imobiliare în această perioadă sunt: pentru 62% – preţurile mai mari ale locuinţelor, pentru 38% – creşterea dobânzilor la credite, pentru 36% – preţurile mai mari pentru coşul zilnic, pentru 28% contextul geopolitic, pentru 16% înăsprirea condiţiilor de creditare, în timp ce 8% menţionează modificările din noul Cod Fiscal.

    Cu privire la starea pieţei imobiliare din România, 80% dintre respondenţi cred că ne aflăm într-o bulă imobiliară şi tot atâţia că e mai bine să amâne achiziţia unei proprietăţi. 36% consideră că locuinţele încă mai sunt accesibile şi 19% că este un moment bun să cumperi o proprietate. 54% dintre cei cu buget de peste 121.000 EUR considera locuinţele accesibile, faţă de doar 31% dintre cei cu 91.000-120.000 EUR. Percepţia unei bule imobiliare nu este probată, însă, de cifrele din piaţă. Indicele de accesibilitate este de 1,85 în primul trimestru din 2022, în timp ce, în 2008 – valoarea sa era de aproape 5. Indicele de accesibilitate este calculat pe baza preţurilor reale de tranzacţionare, ca raport dintre preţul mediu per metru pătrat (mp) al locuinţelor şi salariul mediu net pe economie. Senzaţia unei bule imobiliare, neprobată de cifre, influenţează şi sentimentul general care descrie felul în care se raportează respondenţii la piaţa imobiliară: îngrijorare, în proporţie de 48%, urmat de descurajare – 30%, frustrare – 18%, confuzie – 18%. Speranţa este menţionată de 13%, urmată de curiozitate – 8%, optimism – 6% şi indiferenţă 3%.    

    „Sondajul ne confirmă că există diferenţe semnificative între aşteptările potenţialilor cumpărători şi preconizările dezvoltatorilor şi ale altor profesionişti în imobiliare. Considerăm că observaţiile de aici sunt un punct bun de pornire pentru o discuţie mai amplă despre ce influenţează preţul imobiliarelor şi care sunt aşteptările cumpărătorilor. Misiunea noastră e să înţelegem perspectiva tuturor, să le oferim o voce şi să facilităm un dialog coerent care să aducă mai multă claritate într-o perioadă cu atât de mulţi factori de luat în calcul”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro şi OLX Imobiliare. Activităţile imobiliare din această perioadă sunt: pe locul 1 – urmărirea anunţurilor imobiliare, pentru 93%; pe locul 2 – urmărirea ştirilor din domeniu, pentru 42%; pe locul 3, la egalitate, cu 29% – contactarea proprietarilor sau agenţilor şi mersul la vizionări; pe locul 4, cu 16% este ofertarea proprietăţilor de interes, iar pe locul 5, cu 9% – consultarea băncii sau a unui broker de credite. Cei mai preocupaţi de ştirile din domeniu sunt cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (61%), iar cei mai dispuşi să meargă la vizionări sunt cei cu buget de peste 121.000 EUR (55% faţă de 21% în cazul celor cu buget de sub 60.000 EUR). 

    Dintre cei care au completat chestionarul şi au precizat veniturile în gospodăria lor, 24% au un venit de 2.501 şi 5.000 lei; 17% se situează între 5.001 – 7.500 lei; 16% câştigă peste 9.000 lei, 10% – sub 2.500 lei şi 7% – între 7.501 – 9.000 lei. Studiul a fost realizat prin chestionar online, aplicat în rândul a 1,041 respondenţi care utilizează platformele Storia.ro şi OLX Imobiliare, în luna septembrie 2022. Datele analizate au fost colectate în septembrie 2022 şi sunt agregate de pe platformele Storia.ro şi OLX Imobiliare.

     

     

     

  • Planul energetic al Europei: este suficient pentru a trece de iarnă?

    Emmanuel Macron a avut săptămâna trecută un mesaj simplu pentru întreprinderile franceze care se pregătesc să semneze contracte de energie extrem de costisitoare, nu o faceţi, conform Financial Times.

    Companiile ar trebui să respingă “preţurile nebuneşti” oferite în prezent, a declarat preşedintele francez, insistând că guvernele europene vor reuşi să facă pieţele să funcţioneze din nou şi să readucă costurile la niveluri rezonabile.

    Aymeric Le Jemtel, directorul executiv al Veta France, o companie mică care produce plăci de acoperire pentru clădiri la o fabrică din nordul Franţei, consideră că este greu să împărtăşească încrederea lui Macron. Furnizorii de cărămidă pe care Veta se bazează din Europa şi-au majorat preţurile pentru a compensa costul ridicat al gazului natural pe care îl folosesc pentru a alimenta cuptoarele lor. Unii chiar au anulat comenzi care au devenit nerentabile.

    “Este foarte greu de gestionat, deoarece avem foarte puţină vizibilitate asupra preţurilor”, spune Le Jemtel. “Nu vrem să ne închidem în această iarnă, dar încep să mă îngrijorez.”

    În condiţiile în care temperaturile scad acum, pe măsură ce se apropie lunile de iarnă, iar importurile de gaze din Rusia sunt la o fracţiune din nivelurile de altădată, miniştrii europeni ai energiei urmează să se reunească vineri pentru a discuta un pachet de taxe naţionale excepţionale la nivelul UE, menite să strângă fonduri pentru a reduce preţurile plătite de gospodării şi întreprinderi.

    În timp ce capitalele UE pot evidenţia unele succese în eforturile depuse în ultimele luni pentru a se debarasa Uniunea de gazul rusesc, inclusiv umplerea depozitelor de gaz la niveluri de peste 85%, un număr tot mai mare de capitale avertizează că cele mai recente propuneri pur şi simplu nu merg suficient de departe.

    “Există cu siguranţă oameni în jurul mesei care cred că nu este suficient şi că trebuie făcut mai mult”, spune un diplomat UE despre planurile Comisiei discutate vineri de miniştri. “Nu avem nici-un interes ca preţurile energiei să provoace instabilitate în statele member, ar fi o reţetă pentru dezastru.”

    Aproximativ 15 state membre i-au scris comisarului european pentru energie, Kadri Simson, în această săptămână în care au cerut un plafon la nivelul UE pentru preţurile en-gros la gaze, în timp ce întreprinderile cedează sub greutatea unor costuri care rămân de aproximativ cinci ori mai mari decât în urmă cu un an.

    Analiştii avertizează acum că o recesiune profundă este inevitabilă, Deutsche Bank estimând că produsul intern brut real din zona euro va scădea cu aproape 3 % la nivel agregat între al doilea trimestru al acestui an şi aceeaşi perioadă din 2023, o scădere mai mare de la un vârf la altul decât în timpul crizei euro. În urma victoriei electorale a unei alianţe conduse de extrema dreaptă în Italia în această lună, alte capitale ale UE urmăresc cu atenţie semnele că scumpirea costului vieţii ar putea genera nelinişte populară şi ar putea împinge alegătorii către partide mai extreme.

    “Criza energetică din Europa începe abia acum să se resimtă cu adevărat, deoarece creşterile preţurilor angro încă se răsfrâng asupra facturilor firmelor şi gospodăriilor”, spune Simone Tagliapietra, specialist în energie la think tank-ul Bruegel. “Costul pentru economie va deveni mult mai mare”.

    Franţa a fost unul dintre cele mai agresive state membre ale UE în încercările sale de a proteja consumatorii şi întreprinderile de creşterea costurilor energiei. Cu toate acestea, unii membri ai guvernului se tem că în această iarnă vor izbucni tulburări sociale. Eforturile guvernului francez au menţinut rata anuală a inflaţiei de 6,5%, cu mult sub cea din multe alte state membre ale zonei euro, mai ales sub cea din ţările baltice, unde inflaţia este cuprinsă între 20 şi 25%.

    Guvernul francez a reuşit să îşi protejeze cetăţenii de creşterile de preţuri mai bine decât în alte părţi ale Europei, în măsura în care se bazează puţin pe gazele naturale şi îşi obţine cea mai mare parte a energiei electrice din centrale nucleare operate de compania de stat EDF. Acesta a luat măsuri pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile mici în februarie, prin intermediul unui “scut tarifar” care a limitat creşterea preţurilor la electricitate la 4% şi a menţinut preţurile la gazele naturale la acelaşi nivel pentru 2022.

    De atunci, au fost acordate şi alte ajutoare, cum ar fi cecuri de 100 de euro pentru gospodăriile sărace, subvenţii pentru uleiul de încălzire şi reduceri la benzină şi motorină aplicate la pompă. Potrivit Ministerului francez de Finanţe, suma totală în acest an se ridică la aproximativ 24 de miliarde de euro, dintre care 7,5 miliarde de euro sunt destinate exclusiv şoferilor.

    Guvernul a anunţat recent că măsurile de protecţie vor fi extinse anul viitor prin plafonarea creşterilor preţurilor la gaze naturale şi electricitate la 15% pentru gospodării şi întreprinderi mici. Costul brut pentru stat se va ridica la 45 de miliarde de euro, dar după ce banii vor fi recuperaţi de la producătorii de energie, costul net va fi de 16 miliarde de euro.

    O astfel de abordare intervenţionistă se aliniază culturii politice franceze, în care guvernul stabileşte adesea politica industrială şi acţionează pentru a proteja cetăţenii de crizele economice. Dar ea reflectă, de asemenea, temerile din Palatul Élysée că nemulţumirea alegătorilor ar putea consolida soarta Raliului Naţional de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care a câştigat un număr fără precedent de 89 de locuri în Adunarea Naţională în această vară.

    Guvernul lui Macron a fost marcat şi de protestele “vestelor galbene” care au explodat în iarna anului 2018 din cauza unei propuneri de majorare a taxei pe carburanţi. Unii miniştri se tem de o revigorare a acelei mişcări difuze şi fără lider, mai ales că preţurile la pompă au fost mai mari în ultimele luni decât atunci.

    Au avut loc câteva proteste ale “vestelor galbene” în zilele de sâmbătă din luna septembrie a acestui an la Paris, precum şi în apropiere de Cannes şi Toulouse, dar până acum nu au avut febra mulţimilor uriaşe din trecut. Sindicatele au planificat o grevă naţională joi pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor creşteri salariale.

    Din cauza întreruperilor neaşteptate la flota nucleară a EDF, guvernul a avertizat asupra riscului de raţionalizare a energiei asupra companiilor. Unele servicii publice, cum ar fi piscinele şi muzeele, au început să îşi reducă orele de funcţionare. “Combaterea inflaţiei este o prioritate economică şi politică”, a declarat săptămâna aceasta ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire. “Inflaţia este o otravă pentru democraţii, istoria a demonstrat acest lucru.”

    În ciuda intervenţiilor energetice realizate până în prezent de Franţa, întreprinderile şi gospodăriile sunt consternate de costurile cu care se confruntă. Stephanie Pauzat, funcţionar în cadrul CPME, a declarat că grupul de afaceri care reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii a primit în ultimele săptămâni mai multe apeluri de la directori executivi alarmaţi de noile preţuri care le sunt propuse de furnizorii de energie.

    Două treimi dintre companiile din Franţa cumpără energie de pe piaţa liberă, deoarece nu se califică pentru tariful reglementat stabilit de guvern şi perceput de EDF. Doar companiile cu mai puţin de 10 angajaţi şi cu vânzări mai mici de 2 milioane de euro sunt protejate de plafoanele preţurilor la energie pe care guvernul francez le-a instituit în acest an şi pe care le planifică pentru anul viitor.

    Potrivit lui Pauzat, într-un sondaj realizat de CPME în luna iulie, 93% dintre cei 2.400 de proprietari de întreprinderi din Franţa au declarat că majorarea preţurilor la energie a dus la o creştere a costului bunurilor lor cu peste 10%. O treime dintre aceştia au declarat că nu pot transfera aceste costuri către clienţii lor.

    Cu toate acestea, în ciuda acestor poveşti de groază locale, Tagliapietra de la Bruegel spune că UE, în general, se află într-o poziţie mult mai bună acum decât în urmă cu două sau trei luni.

    Eforturile agresive depuse din primăvară au contribuit la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale dinspre Rusia către alternative, inclusiv gazul natural lichefiat din SUA. Potrivit Comisiei Europene, gazele naturale prin conducte din Rusia au scăzut acum la 9% din importurile de gaze ale UE, faţă de 41% anul trecut.

    Dar criza nu s-a încheiat nici pe departe, avertizează el. Constituirea nivelurilor de stocare a gazelor anul viitor ar putea fi chiar mai dificilă decât în 2022, având în vedere că stocurile din acest an au fost constituite prin intermediul importurilor ruseşti, care ar putea fi întrerupte complet până anul viitor.

    Îngrijorările legate de o ruptură totală a livrărilor de gaze ruseşti s-au intensificat în această săptămână, când Gazprom a avertizat că ar putea impune sancţiuni asupra companiei de stat de gaze din Ucraina, o măsură care ar putea duce la oprirea fluxurilor prin această ţară. Separat, marţi, scurgeri în două gazoducte ruseşti din Marea Baltică au fost puse pe seama unui sabotaj, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii energetice europene.

    Între timp, capitalele trebuie să facă mult mai mult pentru a limita în mod colectiv cererea de gaze şi electricitate în această iarnă şi în perioada următoare. Potrivit unui raport al OCDE din această săptămână, eforturile insuficiente pentru a reduce consumul de gaze ar putea lăsa nivelurile de stocare din UE la “niveluri periculos de scăzute”, ceea ce ar putea pune economia într-o situaţie dificilă în lunile următoare. O iarnă friguroasă ar putea agrava deficitul de aprovizionare, ceea ce ar duce la preţuri globale “substanţial mai mari”.

    Statele membre ale UE au respins în această vară planurile Comisiei privind reducerea obligatorie a consumului de gaze şi au optat în schimb pentru o abordare voluntară. Guvernele europene au cheltuit o jumătate de trilion de euro pentru a proteja cetăţenii şi companiile de creşterea preţurilor la energie, însă multe dintre aceste măsuri au mascat efectul preţurilor foarte mari, subminând stimulentele pentru reducerea consumului.

    În Franţa, guvernul a stabilit ca obiectiv ca întreprinderile şi entităţile din sectorul public să reducă consumul de energie cu 10% în această iarnă faţă de anul trecut, în încercarea de a evita întreruperile de curent. Companii, de la gigantul de lux LVMH la retailerul Carrefour, au dezvăluit planuri de economisire a energiei, în timp ce oraşul Paris a declarat că va stinge mai devreme pe timp de noapte luminile strălucitoare ale Turnului Eiffel.

    De asemenea, sunt în curs de implementare şi alte soluţii, cum ar fi un sistem naţional de alertă numit Ecowatt al operatorului de reţea RTE. Acesta va clasifica zilele ca fiind verzi, portocalii sau roşii, în funcţie de stresul asupra sistemului de electricitate, trimiţând notificări push consumatorilor şi companiilor în momentele de cerere maximă pentru a le cere să reducă consumul. Cel mai mare post de televiziune din Franţa s-a angajat să includă clasificarea Ecowatt în buletinele meteorologice zilnice, pentru a atrage ajutorul oamenilor.

    Obiectivele de economisire a energiei electrice vor face parte din pachetul de măsuri la nivelul UE care urmează să fie prezentat vineri, alături de impozitele excepţionale pentru companiile energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon şi de o taxă pentru producătorii de combustibili fosili. Comisia a estimat că statele membre ar putea strânge în total 140 de miliarde de euro din profiturile companiilor energetice, pe care le-ar putea recicla în eforturile de reducere a facturilor.

    Cu toate acestea, noile măsuri ale Comisiei vor reprezenta doar o foaie de parcurs parţială, mai degrabă decât un răspuns cuprinzător la criza energetică. Directorii din industrie au pus la îndoială faptul că taxele vor strânge atât de mult pe cât preconizează Bruxelles-ul.

    Ţări precum Italia, Grecia, Belgia şi Malta încearcă să obţină impunerea unui plafon la preţul gazelor, în speranţa că astfel s-ar putea afecta ciclul dăunător al creşterii preţurilor în Uniune. Pentru unele dintre ele, structura industriilor lor energetice înseamnă că pachetul existent al Comisiei va fi de un ajutor direct limitat. În timp ce alţii, precum Franţa, au implementat deja propriile scheme naţionale personalizate.

    Oficialii francezi adaugă că impozitele excepţionale nu vor rezolva singure disfuncţionalităţile mai profunde de pe pieţele de electricitate şi gaze, susţinând că sunt necesare intervenţii, inclusiv aşa-numitele “întrerupătoare”, pentru a împiedica pieţele energetice să o ia razna.

    Miriam Dalli, ministrul maltez al mediului, energiei şi întreprinderilor, a declarat că, deşi susţine pachetul Comisiei, acesta nu ar fi de ajutor Maltei, având în vedere că cel mai mic stat din UE importă o parte substanţială din energia electrică prin intermediul unui interconector cu Italia, în timp ce producţia internă provine în principal de la o centrală electrică pe bază de gaz. “Înţelegem pe deplin colegialitatea acestui lucru, statele membre trebuie să se sprijine reciproc”, spune ea.

    Eduard Heger, premierul slovac, a avertizat că situaţia energetică devine atât de gravă în ţara sa încât industria grea va fi nevoită să se închidă în câteva săptămâni, dacă nu va exista un răspuns de mai mare anvergură din partea Bruxelles-ului. Ţara sa va cheltui 24 de miliarde de euro, adică o cincime din PIB, pentru a subvenţiona costurile energiei, dar propunerea Comisiei ar aduce un profit de numai 100 de milioane de euro. “Ţara cea mai afectată va fi cea care va primi cel mai puţin”, spune el.

    Bruxelles-ul a prezentat miercuri un document de opţiuni cu idei privind modul în care se poate ajunge la un plafon al preţului la gaze, dar unii oficiali ai Comisiei rămân circumspecţi cu privire la această idee. În cazul în care nivelul este stabilit la un nivel prea scăzut, există riscul ca furnizorii să fie descurajaţi să vândă în UE, deoarece în altă parte sunt disponibile tarife mai bune. La rândul său, acest lucru ar submina eforturile de consolidare a aprovizionării cu gaze.

    Costul enorm al intervenţiilor în domeniul energiei are un impact inegal asupra statelor membre, având în vedere capacităţile diferite ale acestora de a face faţă creşterii împrumuturilor publice. Unii diplomaţi au început să vorbească discret despre un ajutor suplimentar pentru a echilibra sarcinile, Slovacia a solicitat ca taxele excepţionale să fie direcţionate către un fond comun care să fie împărţit în mod egal între ţări în funcţie de populaţie.

    În Franţa, consumatorii se pregătesc pentru ce e mai rău. Saliha Sadelli, o asistentă medicală, spune că a fost grav afectată de creşterea preţului benzinei, deoarece conduce mult pentru a efectua vizite la domiciliu. De asemenea, propriile facturi au crescut, în ciuda măsurilor luate de guvern pentru a limita creşterea preţurilor la electricitate.

    “Ni se spune că gospodăriile au fost protejate, dar bineînţeles că sunt îngrijorată când văd că facturile noastre au crescut în scurt timp de la 200 de euro pe lună la 350 de euro”, spune ea. “Mă întreb ce să fac. Vara pot să opresc aerul condiţionat acasă, este un lux. Dar încălzirea nu este un lux.”

     

  • Meta, compania-mamă a Facebook, va îngheţa angajările până la finalul anului pe fondul scăderii veniturilor din publicitate

    Compania-mamă a Facebook, Meta, a anunţat că implementează o îngheţare a angajărilor „pentru majoritatea rolurilor din cadrul companiei” şi va „minimiza costurile”, în timp ce grupul de social media se luptă cu o criză publicitară şi o concurenţă în creştere, a raportat Financial Times.

    Într-o notă internă adresată personalului, văzută de Financial Times, Lori Goler, unul dintre managerii Meta, a scris că, începând de vineri, compania „va întrerupe angajările şi nu va mai face nicio ofertă până când îngheţarea va fi ridicată mai târziu în acest an”.

    Ea a spus că, deşi unele echipe vor creşte în continuare, fiecare va trebui să decidă individual cum să prioritizeze proiectele şi să se restructureze pentru a „asigura că pot fi îndeplinite priorităţile de vârf ale companiei” în timpul eforturilor de strângere a curelei. Transferurile interne vor fi, de asemenea, îngheţate.

    „Bugetul nostru pentru 2023 va fi foarte strâns pentru toate echipele, pe măsură ce încercăm să minimizăm costurile”, a scris Goler.

    Vremurile de boom pentru grupurile de social media în timpul pandemiei de coronavirus s-au transformat într-o serie de vânzări profunde şi ample de acţiuni în acest an, deoarece condiţiile macroeconomice dure i-au determinat pe agenţii de publicitate, principala sursă de venituri a Meta, să-şi reducă cheltuielile. Grupul s-a confruntat, de asemenea, cu o concurenţă în creştere din partea aplicaţiei video TikTok, care este deţinută de ByteDance din China.

    În iulie, directorul executiv Mark Zuckerberg a anunţat proiectul de „reducere constantă a creşterii numărului de angajaţi în următorul an” intenţionând să reducă, de asemenea, personalul liderilor de echipă.

    Meta a încercat să echilibreze dezvoltarea produsului său video de scurtă durată, Reels, pentru a creşte popularitatea platformelor sale sociale Facebook şi Instagram, împreună cu eforturile sale de a construi o lume virtuală complet nouă, plină de avataruri digitale, numită metavers.

    Potrivit FT, Meta a refuzat să comenteze.

  • Cele mai efervescente pieţe de real-estate din întreaga lume au fost date peste cap: După ce marile bănci centrale au majorat dobânzile într-un ritm nemaivăzut clienţii au început să fugă, iar preţurile scad şi lasă-n urmă haos

    Pe tot mapamondul, costurile de împrumut care continuă să crească pun o presiune imensă pe cei care vor să îşi cumpere o locuinţă, dar şi pe proprietari. De la Sidney la Stockholm şi până în Seattle, clienţii imobiliarelor au început să se retragă, după ce băncile centrale au crescut dobânzile în cel mai rapid ritm din ultimele decenii, scrie Bloomberg.

    Între timp, milioanele de oameni care au profitat de era împrumuturilor ieftine venită odată cu pandemia şi care şi-au cumpărat case trebuie să scoată din ce în ce mai mulţi bani din buzunar pentru bănci.

    Această problemă cu care se confruntă sectorul imobiliar ameninţă să agraveze recesiunea globală care e pe drum. Deşi criza de acum nu se apropie ca gravitate de episodul din 2008, felul în care va avea loc prăbuşirea este o mare dilemă pentru bancherii centrali. Scopul marilor bănci centrale este în prezent reducerea inflaţiei fără a afecta încredere consumatorilor şi fără a provoca o recesiune severă.

    Pieţe efervescente precum Australia şi Canada se confruntă deja cu scăderi de două cifre pentru preţurile locuinţelor, iar economiştii sunt de părere că declinul mondial abia a început.

    „Vom observa o scădere sincronizată la nivel global al pieţelor imobiliare în 2023 şi 2024. Cei care vând ignoră adesea semnalele privind scăderea cererii”, a declarat Hideaki Hirata, fost economist al Băncii Japoniei.

    Costurile mari de finanţare lovesc economiile din mai multe unghiuri. Pe deoparte, gospodăriile încep să strângă curea, în timp ce majorarea ratelor ipotecare descurajează potenţialii clienţi să acceseze piaţa. În final, consecinţa este afectarea directă a preţurilor proprietăţilor şi a planurilor de dezvoltare pentru noi proiecte imobiliare.

    „Familiile tinere care s-au îndatorat şi n-au experimentat vreodată o creştere atât de bruscă a dobânzilor au ajuns într-un punct în care veniturile lor, ajustate la inflaţie, au început să scadă semnificativ. Situaţia reprezintă un şoc major pentru ele”, a declarat Rob Subbaraman, şeful departamentului de cercetare al pieţelor globale, din cadrul companiei Nomura Holdings.

    Sirenele care prevestesc dezastrul se aud cel mai puternic în Australia, unde preţurile locuinţelor au înregistrat cel mai mare declin lunar din ultimele patru decenii.

    Economiştii sunt îngrijoraţi de această situaţie. Banii pe care clienţii îi pierd pe fondul dobânzilor ridicate se pot transforma uşor în pierderi pentru gospodării, bănci şi dezvoltatori imobiliari, ceea ce în final s-ar traduce într-o economie mondială care se va confrunta cu o recesiune majoră.

    „Dacă băncile centrale rămân la fel de agresive, perspectiva unei recesiuni uşoare dispare. Preţurile locuinţelor ar putea scădea şi mai repede, agravând şi prelungind recesiunea”, a declarat Niraj Shah de la Bloomberg Economics.

  • Blue Air încheie un parteneriat regional de tip codeshare cu Air Connect, firmă lansată de cinci investitori români în 2021, care va prelua operarea unor rute cu aeronave de tip ATR-72

    Blue Air a încheiat un parteneriat de tip codeshare cu Air Connect, atât pentru unele zboruri interne, cât şi regionale, prin care unele curse vor fi operate de noua companie aeriană, generând economii de 15-20%.

    Cele două companii aeriene vor lansa, începând cu 12 septembrie, un parteneriat extins de tip codeshare cu scopul de a optimiza costurile şi  de a îmbunătăţi conectivitatea.

    Controlul comercial şi riscul pentru rutele care vor fi acoperite de Air Connect rămân la Blue Air, care va continua să fie responsabilă de vânzări, marketing şi asistenţă pentru clienţi. Parteneriatul va duce la economii şi raţionalizări de peste 15-20%, prin implementarea tipului de aeronavă ATR-72 pe serviciile regionale şi de tip navetă.

    Air Connect va fi responsabilă de controlul operaţional.

    “Air Connect oferă o platformă eficientă din punct de vedere al costurilor pentru transportul acestui trafic şi ne permite să continuăm să oferim un portofoliu amplu de rute şi mai multe frecvenţe atât pasagerilor noştri ce călătoresc pe rutele interne din România, cât şi pasagerilor care se conectează prin baza noastră principală din Bucureşti la pieţele cheie ale Blue Air din Europa”, a declarat Cristian Rada, CEO Blue Air.

    AirConnect a fost înfiinţată în 2021 de Tudor Constantinescu şi alţi patru investitori privaţi. Compania este condusă de Dorin Ivaşcu în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administrare, iar din consiliul de conducere fac parte Alexandru Mărginean, proprietar şi managing partner al tour operatorului  Karpaten; Florin Necula, proprietar şi managing partner al Ras Technic; Cosmin Pop, proprietar şi asociat director al unui holding imobiliar; Tudor Constantinescu (care anterior, potrivit informaţiilor sale de pe reţeaua profesională LinkedIn, a lucrat ca director comercial pentru Blue Air şi Animawings). Toţi cei cinci membri fondatori sunt şi acţionarii fondatori ai companiei.

     Operatorul va avea o flotă de ATR 72 – 600.

    “Suntem deosebit de încântaţi să începem un parteneriat cu Blue Air care ne permite să “AirConnectăm” mai bine şi mai eficient regiunile. Pasagerii noştri vor beneficia imediat de un portofoliu extins cu destinaţii şi de o mai bună conectivitate din aeroporturile secundare din România şi, în curând, din afara ţării”, a declarat Tudor Constantinescu, CEO Air Connect.

     

  • Zborurile continuă să sufere şi spre finalul anului: British Airways va anula peste 10.000 de zboruri din programul de iarnă din cauza lipsei de personal şi a întreruperilor care au afectat industria

    British Airways urmează să reducă peste 10.000 de zboruri din programul său de iarnă, unul dintre cele mai clare semne de până acum că şefii companiilor aeriene se aşteaptă ca lipsa de personal şi întreruperile care au afectat industria să dureze până în anul viitor, raportează Financial Times.

    Este cea mai recentă lovitură pentru industria aviaţiei, care a tăiat mii de locuri de muncă în timpul pandemiei de coronavirus, luptându-se să se reangajeze suficient de repede pentru a satisface cererea în creştere pe măsură ce pasagerii se întorc.

    Cele mai importante companii aeriene din lume s-au confruntat, de asemenea, cu două valuri de probleme: înrăutăţirea perspectivelor economice şi creşterea costurilor legate de combustibil, aspecte care vor mări semnificativ costurile biletelor.

    British Airwars (BA) va anula 8% din zborurile pe distanţe scurte din perioada octombrie – martie, compania aeriană fiind forţată să-şi limiteze planurile de zbor de inclusiv în perioada verii. BA a anulat, de asemenea, sute de zboruri pe distanţe lungi.

    John Holland-Kaye, directorul executiv al Heathrow, estimează că va dura între 12 şi 18 luni pentru ca aviaţia să îşi recupereze complet capacitatea, în timp ce şeful Qatar Airways, Akbar Al Baker, a avertizat că sectorul se va confrunta cu „câţiva ani” de probleme în spectrul lanţurilor de aprovizionare. 

    Anulând zborurile în avans, directorii de la BA speră să evite haosul şi perturbarea de la începutul verii, când lipsa de personal a dus la un val de anulări de ultim moment din partea companiilor aeriene şi a aeroporturilor supraaglomerate.

    Compania aeriană a declarat că va reduce zborurile pe rutele cu mai multe servicii zilnice pentru a minimiza perturbarea pasagerilor.

    BA este principalul generator de profit al companiei mamă din Spania, International Airlines Group, care deţine o serie de companii aeriene, inclusiv Aer Lingus şi Iberia.

    Compania a prezis luna trecută o revitalizare a profitului din acest an, în ciuda problemelor de la BA, dar a recunoscut că provocările operaţionale din Marea Britanie au fost cu adevărat „severe”.

    Acţiunile transportatorului spaniol au scăzut luni cu 1%, acţiunile scăzând cu peste 30% în acest an.

     

  • Comportamentul zilnic al şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 725 de lei

    Anumiţi şoferi obişnuiesc zilnic, mai ales în zonele aglomerate, să folosească în mod “abuziv” claxonul şi acest lucru le poate aduce o amendă din clasa a doua de sancţiuni.

    Detaliul important pe care nu-l cunosc şoferii din legislaţia rutieră ţine de faptul că “mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să îi determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei”.’

    De asemenea, şoferilor le este interzis să “sa foloseasca în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora” aşa cum este stipulat la articolul 148, alineatul 14 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

    Acest comportament se sancţionează, conform Codului Rutier, cu o sancţiune încadrată în clasa a II-a de sancţiuni.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru persoane fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 2.900 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 14.500 de lei.  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6 -8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9 – 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    Nerespectarea acestor prevederi le aduce şoferilor o amendă din clasa a IV-a de sancţiuni care prevede între nouă şi 20 de puncte de amendă. Această sancţiune va fi cuprinsă între 1.305 lei şi 2.900 de lei.

    Valoarea de 145 de lei este valabilă de la începutului anului 2017, când salariul minim brut pe economie se situat la 1.450 de lei.