BusinessMagazin

Tag: contract

  • Clatette, primul brand românesc de clătite ready made îşi face intrarea pe piaţa românească de retail

    Investiţia pentru intrarea pe piaţă a brandului Clatette se ridică la peste 130.000 de euro, sumă obţinută în urma a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei şi a propriului capital. Banii au fost investiţi în amenajarea spaţiului, utilaje de producţie şi ambalare, maşină de transport, softuri de gestiune, echipamente de lucru, analize şi certificări pentru standarde food safety, branding şi marketing.

    Începând cu luna martie, produsele brandului Clatette pot fi găsite în trei sortimente pe rafturile magazinelor Auchan din Bucureşti. Produsul finit, care se regăseşte pe rafturile magazinelor, constă în împachetarea a 12 foi de clătite proaspete, produse din ingrediente naturale, ambalate în vid. Pe piaţă au fost distribuite şapte din cele zece reţete din portofoliul brandului, cinci ca baze pentru pentru deserturi şi două reţete fără zahăr. Clătitele se distribuie şi pe canale HoReCa, cu precădere în cantinele şcolilor şi grădiniţelor publice şi private.

    Produsele se adresează consumatorului tânar, modern, din mediul urban. „Am gandit acest produs avand in minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi. Uitându-ne la trendul crescător de consum al produselor ready meal şi fresh food din ultimii doi ani, coroborat cu atenţia sporită a românilor pentru produse autohtone şi clean label, sunt optimistă în reuşita proiectului nostru şi în dezvoltarea următoarelor sortimente pe care le avem în lucru, cu adresabilitate şi mai mare, incluzând consumatorul în mişcare, ce preferă gustări ready to go”, spune Georgiana Gheorghe, fondatoare Clatette.

  • Cea mai aşteptată autostradă din România face încă un pas înainte. Când ar putea fi gata drumul care a scos mii de oameni în stradă

    După finalizarea acestei etape, Contractul pentru proiectare şi execuţie va putea fi postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), pentru ofertare.

    Potrivit CNAIR, proiectarea acestei secţiuni ar urma să dureze 16 luni iar execuţia lucrărilor 44 de luni. Perioada de garanţie pentru calitatea lucrărilor, stabilită prin documentaţie este de minim 60 de luni.

    Secţiunea 4 a Autostrăzii Piteşti-Sibiu, este cuprinsă între localităţile Tigveni şi Curtea de Argeş şi are o lungime de 9,86 km, din care 1,35 km de tunel, care vor fi construiţi în zona de traversare a dealului Momaia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Construcţia noului sediu al Agenţiei Europene a Medicamentului va costa 255 de milioane de euro

    Raymond Knops, adjunct al ministrului olandez de Interne, a semnat joi contractul pentru construirea noului sediu al Agenţiei Europene a Medicamentului.

    Lucrările vor fi efectuate de compania Dura Vermeer şi vor costa 255 de milioane de euro.

    Olanda se aştepta la costuri cuprinse între 250 de milioane şi 300 de milioane de euro. Clădirea ar urma să fie dată în folosinţă în noiembrie 2019.

  • Clatette, primul brand românesc de clătite ready made îşi face intrarea pe piaţa românească de retail

    Investiţia pentru intrarea pe piaţă a brandului Clatette se ridică la peste 130.000 de euro, sumă obţinută în urma a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei şi a propriului capital. Banii au fost investiţi în amenajarea spaţiului, utilaje de producţie şi ambalare, maşină de transport, softuri de gestiune, echipamente de lucru, analize şi certificări pentru standarde food safety, branding şi marketing.

    Începând cu luna martie, produsele brandului Clatette pot fi găsite în trei sortimente pe rafturile magazinelor Auchan din Bucureşti. Produsul finit, care se regăseşte pe rafturile magazinelor, constă în împachetarea a 12 foi de clătite proaspete, produse din ingrediente naturale, ambalate în vid. Pe piaţă au fost distribuite şapte din cele zece reţete din portofoliul brandului, cinci ca baze pentru pentru deserturi şi două reţete fără zahăr. Clătitele se distribuie şi pe canale HoReCa, cu precădere în cantinele şcolilor şi grădiniţelor publice şi private.

    Produsele se adresează consumatorului tânar, modern, din mediul urban. „Am gandit acest produs avand in minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi. Uitându-ne la trendul crescător de consum al produselor ready meal şi fresh food din ultimii doi ani, coroborat cu atenţia sporită a românilor pentru produse autohtone şi clean label, sunt optimistă în reuşita proiectului nostru şi în dezvoltarea următoarelor sortimente pe care le avem în lucru, cu adresabilitate şi mai mare, incluzând consumatorul în mişcare, ce preferă gustări ready to go”, spune Georgiana Gheorghe, fondatoare Clatette.

  • Oltchim a vândut divizia de materiale de construcţii, cu 2,6 milioane euro

    Conform celui mai recent plan de reorganizare a Oltchim, compania a vîndut sau vinde nouă pachete de active – şase uzine, serviciul de ecologizare, un lot de 1.010 vagoane de marfă, divizia de materiale de construcţii. În luna decembrie Chimcomplex Borzeşti, companie a omului de afaceri Ştefan Vuza, a preluat activelor din pachetele cinci pachete şi unul parţial, pentru 582 milioane de lei (127 de milioane de euro).

    Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar.

    Dynamic Selling Group este producător şi distribuitor de profile şi accesorii pentru tâmplărie PVC, înfiinţat în 2004.

  • Armata privată a lui Putin în Siria. Cine sunt mercenarii ruşi zdrobiţi de forţele militare SUA

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a negat prezenţa civililor ruşi pe frontul din Siria, dar subliniat că aceştia nu au legătură cu forţele armate ale Moscovei.

    Precizările au venit după apariţia informaţiilor potrivit cărora mai mulţi mercenari ruşi au fost ucişi în urma unor raiduri aeriene ale SUA, care încercau să respingă un atac al forţelor care susţin regimul de la Damasc.

    În mod oficial, companiile militare private sunt interzise în Rusia. Putin a susţinut însă un astfel de format. În 2012, preşedintele sugera existenţa unui ”instrument care să susţină interesele naţionale, dar fără participarea directă a statului”.

    Acest instrument există. Site-ul rusesc Fontanka spune că în jur de 3.000 de luptători ruşi, angajaţi ai companiei private de securitate Wagner, se află în Siria din 2015, cu doi ani înainte ca forţele militare ale Moscovei să intervină oficial în ajutorul preşedintelui Bashar al-Assad.

    Trupele ruse vor sta în Siria pentru mai multă vreme, iar luptătorii privaţi vor rămâne la rândul lor să păzească câmpurile de petrol şi gaze, conform unui contract între guvernul de la Damasc şi o companie rusă care ar avea legături cu un afacerist apropiat lui Putin.

    Nu ar fi prima oară când Rusia foloseşte intermediari pentru a-şi atinge scopurile. S-a întâmplat deja în războiul din Ucraina, potrivit multor surse care au precizat că luptători privaţi ruşi, dar şi militari fără însemne ”aflaţi în timpul liber” au luptat pentru separatiştii din estul ţării, scrie realitatea.net

  • A participat la crearea uneia dintre cele mai mari companii din lume, dar a renunţat după doar 12 zile. Vezi cât ar fi valorat azi partea lui din companie

    Wayne a lucrat cu Steve Jobs la Atari înainte ca cei trei să înfiinţeze Apple Computer pe 1 aprilie 1976. “M-am pus la computer şi am scris contractul, am făcut trei copii pe care toţi le-am semnat, apoi a doua zi m-am dus şi am înregistrat compania. 12 zile mai târziu mi-am scos numele de pe contract”, povesteşte Wayne pentru Business Insider.

    “Cred că Steve Jobs era puţin fascinat de mine la început deoarece eu aveam 40 si ceva de ani, aveam experienţă, în timp ce el avea doar 20 şi ceva”, spune el.

    Într-o zi Jobs a venit în biroul meu şi i-a povestit lui Wayne despre posibilitatea de a înfiinţa o companie cu Wozniak. “Avem o problemă minoră pe care vrem ca tu să o rezolvi”, i-a spus Jobs.

    Problema era că Wozniak ţinea foarte mult la circuitul dezvoltat de el şi a vrut să rezerve dreptul de a folosi circuitul şi în alte proiecte şi Jobs i-a spus că nu poate face asta. Wayne l-a convins pe Wozniak şi problema a dispărut.

    Jobs a revenit şi a spus “o să înfiinţăm o companie”. “El şi Wozniak deţineau 45% fiecare şi eu urma să deţin 10%”, spune Wayne. Azi 10% din acţiunile Apple valoreză 67 miliarde de dolari (3 feb 2017).

    Imediat după semnarea contractelor Jobs s-a dus la magazinul “The Byte” unde a vândut 50 sau 100 de computere. Apoi el a împrumutat 15,000 de dolari pentru a putea realiza computerele. “The Byte shop avea o reputaţie oribilă când era vorba de plata facturilor. Dacă nu ne plăteau noi cum recuperam 15,000 de dolari? Jobs şi Wozniak nu aveau niciun ban, pe când eu aveam o casă, o maşină, şi un cont în bancă. Dacă nu primeam banii, eu aveam probleme”, explică Wayne.

    “Dar nu ăsta a fost motivul principal pentru care am renunţat. Ştiam că stăteam în umbra a doi giganţi şi că nu o să am propriul meu proiect. Urma să mă ocup de documente, de lucruri care nu mă entuziasmau. Nu era viitorul pe care mi-l imaginam”, povesteşte el.

    Al treilea fondator al Apple spune că nu regretă decizia luată cu mult timp în urmă. “Nu sunt bogat, dar nici nu am făcut foamea. Consider că am avut parte de noroc în viaţă”

    Wayne a realizat şi primul logo al companiei.  

  • CTP, investiţie de 12 milioane de euro pentru un nou contract cu DVS

    CTP a investit circa 12 milioane de euro în construirea noilor spaţii de depozitare, care au fost ocupate de compania daneză la începutul lunii februarie. Grupul danez DSV a semnat contractul de închiriere pentru spaţiul din CTPark Bucharest West în vara anului trecut, pentru o durată de zece ani, şi îl va utiliza pentru activităţi de depozitare. DSV este chiriaş al CTP încă din 2015, şi în prezent ocupă 55.000 mp în parcul logistic CTPark Bucharest.

    „Sunt convins că CTPark Bucharest West va deveni, în scurt timp, unul dintre cele mai importante hub-uri logistice din Europa Centrală şi de Est.”, a declarat Sergiu Iordache, director general al DSV Romania. Standarde de construcţie impuse de CTP au în vedere folosirea unei tehnologii ecologice performante, care ajută la micşorarea consumului de energie şi la reducerea costurilor operaţionale.

  • Când principiile valorează mai mult decât banii. Simona Halep a refuzat un contract de 2 milioane de dolari

    Motivul pentru care Simona Halep pierde 2 miloane de dolari

    O cunoscută companie de cosmetice din SUA i-a pus pe masă un contract de 2 milioane de dolari Simonei Halep, însă jucătoarea a ratat sponsorizarea dintr-un motiv care poate părea ciudat! Conform jurnaliştilor de la Libertatea, firma americană ar fi dorit să ia legătura în mod direct cu Halep, dar discuţiile nu au mai avut loc, deoarece managerul Virginia Ruzici se ocupă de toate negocierile cu sponsorii. Fosta tenismenă nu a acceptat să-şi încalce principiile în ciuda sumei tentante pe care ar fi încasat-o protejata ei, aşa că afacerea a picat.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Acest om e plătit cu 8 MILIOANE DE DOLARI pe an ca să mănânce un singur fel de paste

    Jucătorul de tenis Roger Federer, locul 2 în ierarhia ATP, a semnat recent un contract de sponsorizare cu Barilla, companie producătoare de paste.

    Valoarea contractului valabil 5 ani este de aproximativ 40 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că Federer va încasa 8 milioane de dolari pe an.

    Jucătorul elveţian de tenis are cel mai impresionant portofoliu de sponsori, având contracte semnate cu firme precum Nike, Mercedes-Benz, Rolex, NetJet sau Lindt.

    De-a lungul carierei, Federer a câştigat numai din premii peste 110 milioane de dolari, ocupând primul loc în această ierarhie. Sponsorizările i-au adus însă sume mult mai mari: Roger Federer câştigă, în medie, 65 de milioane de dolari anual din contractele menţionate.

    În clasamentul Forbes al celor mai valoroase branduri sportive, Federer se află în top 20 cu o valoare de peste 37 de milioane de dolari.