Anunţul a fost făcut, luni, de către premierul Ponta.
“Vom avea o şedinţă a USL legat de Constituţie, de Legea electorală, de proiectele economice ale Guvernului pentru că practic, acum, terminăm şi cu Legea retrocedărilor, şi cu toate celelate lucruri, şi 95% din eforturile Guverrnului să se îndrepte numai şi numai spre proiectele economice, multe dintre ele rămase în aşteptare de foarte mulţi ani sau blocate în diverse feluri”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Discursul de 9 Mai a lansat o săgeată în plus la adresa “acelor lideri de opinie care promovează discursul antieuropean”, cărora le-a dorit “să rămână simpli purtători de mesaj izolaţi”, iar în materie de revizuire a Constituţiei a promis că nicio iniţiativă nu va trece fără avizul Comisiei de la Veneţia (cu precizarea că şi liderul PNL, Crin Antonescu, e de acord, deşi respectivul n-a ieşit în public să declare nimic).
În aparenţă, aceste demersuri ar indica o înfrângere a unui Ponta silit să înghită puncte de vedere care nu-i convin lui sau USL; în realitate, ele indică o întărire a poziţiei Guvernului exact în acele zone unde urmăreşte să-şi promoveze propriile iniţiative, având în vedere că atât coborârea pragului la referendumuri, cât şi ideea de confiscare a averilor dobândite ilegal, a maşinilor sau a altor bunuri “folosite la comiterea unor infracţiuni” ori de expropriere a unor terenuri pentru cauze de utilitate publică sunt deja acceptate sau acceptabile pentru Comisia de la Veneţia, aşa cum a indicat secretarul acesteia, Thomas Markert (foto).
După Ponta, confiscarea bunurilor dobândite în urma infracţiunilor sau folosite la infracţiuni “este o nouă concepţie la nivel european, venită pe filieră americană” şi deci lăudabilă (nemaivorbind de faptul că fostul inamic Monica Macovei, raportor al PE pentru proiectul de directivă în acest domeniu, tocmai a primit mandat să înceapă negocieri cu Comisia Europeană şi Consiliul European pentru impunerea acestei noi legislaţii în UE).
Liberalul Tudor Chiuariu, vicele comisiei de modificare a Constituţiei pe care o conduce Antonescu, s-a opus atât ideii de confiscare sau expropriere, cât şi de acceptare anticipată a opiniilor Comisiei de la Veneţia, însă o raliere a liberalilor contra lui Ponta nu e de aşteptat, din raţiuni de prudenţă politică bine ştiute, atât de PNL, cât şi de PSD.
“Cred că trebuie să găsim o formulă mult mai pragmatică – şi aici când spun găsim, mă refer la toate părţile implicate – referitoare la garantarea drepturilor minorităţilor. Există un discurs destul de standard în ultimii 23 de ani, care se referă la caracterul unitar, neunitar al statului… Nu asta mi se pare soluţia, dar cred că trebuie să găsim în Constituţie acele formule pragmatice, flexibile, europene, moderne, de garantare a drepturilor tuturor minorităţilor, şi aici nu mă refer doar la minorităţile naţionale. Mă refer la tot ceea ce înseamnă minoritate în sensul european şi democratic al secolului XXI”, a susţinut Ponta într-o dezbatere organizată de Forumul constituţional.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Comisia de la Veneţia a subliniat că procesul de modificare a Constituţiei trebuie să includă şi societatea civilă, trebuie să fie deschis, bazat pe discuţii libere. Forumul Constituţional a organizat peste 40 de întâlniri în întreaga ţară şi aceasta a permis colectarea propunerilor din toate părţile societăţii româneşti, care vor fi transmise mai târziu corpurilor politice responsabile”, a afirmat Markert, prezent la conferinţa organizată la Palatul Parlamentului de Forumul Constituţional.
Oficialul Comisiei de la Veneţia a arătat că propunerile societăţii civile colectate de Forumul Constituţional şi discutate în cadrul conferinţei de miercuri şi joi trebuie apoi “serios luate în considerare în cadrul procesului parlamentar” de elaborare a proiectului de revizuire a Constituţiei.ţia
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Reîncălzirea periodică a ideii monarhice de către facţiuni din PNL, PC şi PSD are un dublu rol: pe de o parte canalizează pofte de ceartă din societate care altminteri ar viza teme relevante (starea economiei), pe de altă parte oferă o temă de iluzii electorale şi o pretenţie de onorabilitate suplimentară diverşilor politicieni care se declară temporar monarhişti (Antonescu, Tăriceanu, Dan Voiculescu).
În realitate, susţinerea pentru regalitate e doar un barometru al nemulţumirii cetăţenilor faţă de calitatea guvernării şi aşa va rămâne, în ciuda plăcerii unor politicieni de a visa la o monarhie la umbra căreia să se poată juca mult mai fără frică decât sub actuala preşedinţie. Agitaţia inutilă întreţinută, de-a lungul vremii, de un Antonescu sau un Voiculescu pe tema monarhiei nu a dovedit în niciun caz dorinţa lor reală de a ceda puterea unui reprezentant al casei regale, ci dorinţa de a găsi pur şi simplu încă un punct în care să se opună lui Traian Băsescu, care nu şi-a ascuns niciodată opţiunea antimonarhică.
El a apreciat că noua Constituţie trebuie să exprime foarte clar rolul puterii judecătoreşti, arătând că CC sau Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) au devenit aproape zilnic instanţe de judecată.
“Cred foarte mult în independenţa autorităţii judecătoreşti, dar întotodeauna independenţa vine alături de responsabilitate. Eu cred că membrii CSM trebuie să fie total independenţi de puterea politică, şi este foarte bine că acum aşa sunt, dar nu pot fi lipsiţi de responsabilitate în faţa celor care îi aleg. Eu ştiu, ca om politic, că răspund în faţa celor care mă aleg, nu îmi este foarte clar dacă există o instituţie care nu răspunde în faţa celor care te aleg, că atunci avem o problemă de simetrie a construcţiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Proiectul este făcut exact în baza deciziilor de anul trecut ale Curţii Constituţionale, şi anume un prag identic pentru toate tipurile de referendum, nu doar pentru demiterea preşedintelui sau pentru Constituţie (…) Se scade doar pragul pentru cei care eventual boicotau referendumul, pentru că boicotul nu este o exprimare a voinţei electorale. Eşti pentru, contra sau să nu împiedici adoptarea unor decizii importante”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.
Mai mulţi parlamentari USL au depus, la Senat, un proiect legislativ de modificare a Legii referendumului, prin care propun scăderea cvorumului de participare la referendum de la 50% la 30%, a declarat, marţi, deputatul PSD Florin Iordache.
El a precizat că proiectul propune ca referendumul să fie validat dacă nu mai puţin de 25% din populaţia cu drept de vot se pronunţă, aceasta fiind cea de-a doua condiţie cumulativă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nu doar că i-a făcut vinovaţi pentru “compromisul” cu guvernul Ponta, explicând într-un interviu pentru Digi24 că nu se putea impune atâta vreme cât nu avea în spate “nici măcar un partiduleţ” care să reziste susţinerii de 70% a Guvernului în Parlament. Le-a întins însă şi o mână de ajutor (adresată, cel mai probabil, noii speranţe a Dreptei, Mişcarea Populară), spunând că îi va îndemna pe români să nu meargă la referendumul de revizuire a Constituţiei dacă proiectul USL nu va include şi rezultatul referendumului din 2009 – parlament unicameral cu 300 de aleşi.
Mai mult, a adăugat că ar putea să convoace şi el un referendum, “spre exemplu, cu ocazia europarlamentarelor, pentru a lămuri eventual ceea ce nu respectă parlamentarii în revizuirea Constituţiei”. Perspectiva unui referendum pe această temă dă aripi Mişcării Populare, noua formaţiune de dreapta în a cărei construcţie Traian Băsescu a promis că se va implica şi care deja şi-a făcut intrarea pe scena politică prin critici la adresa PDL, partid care n-a susţinut în Parlament aplicarea întocmai a rezultatelor referendumului din 2009. Preşedintele Mişcării Populare, Marian Preda, a declarat că Traian Băsescu este “tatăl” spriritual al organizaţiei şi că PDL intră în lista de partide de care membrii fundaţiei s-au “săturat”.
Mişcarea Populară, ai cărei primi aderenţi sunt consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Sebastian Lăzăroiu, Daniel Funeriu şi Iulian Chifu şi purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Bogdan Oprea, şi-a lansat duminică o propunere de platformă-program în care se defineşte ca “instrument public al exercitării democraţiei participative, pentru identificarea, selectarea şi promovarea soluţiilor optime şi a oamenilor care le pot pune în aplicare şi care îşi asumă implicarea în modernizarea României”. “Mişcarea Populară propune un nou model de organizaţie civică, ‘de jos în sus’, căreia fondatorii, prin experienţa lor administrativă şi politică, îi asigură cadrul necesar dezvoltării. Mişcarea Populară pune la dispoziţia cetăţenilor mecanisme avansate de selecţie, promovare şi, ulterior, implementare, ale ideilor şi proiectelor viabile şi ale purtătorilor acestor proiecte”, se arată în platforma-program.
El precizează că va căuta să se afilieze la Mişcarea Populară şi va colabora, de asemenea, cu Fundaţia Creştin-Democrată, condusă de Teodor Baconschi, iar în calitate de membru al PDL, solicită Biroului Permanent Naţional al partidului să îşi exprime poziţia faţă de deciziile luate de echipa executivă a ISP în ultimul an.
“Am decis să demisionez din board-ul Institutului de Studii Populare, care e fundaţia oficială a PDL. Două sunt motivele care m-au împins la acest gest, ce trebuie înţeles exclusiv ca un protest. Este vorba, în primul rând, despre deteriorarea relaţiilor cu Fundaţia Konrad Adenauer, care a fost ani de-a rândul principalul partener al ISP. Am colaborat mai bine de un deceniu cu KAS, atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles. În ultimul an, echipa executivă a ISP a adoptat o strategie dezastruoasă în relaţia cu Konrad Adenauer Stiftung, blocând efectiv cooperarea, distrugând programe valoroase şi anulând eforturi importante din trecut”, scrie Preda, pe blog.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro