“Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că astăzi, până la ora 16:00, se execută lucrări de reparaţii asupra gropilor apărute pe benzile unu şi cea de urgenţă ale Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa, între kilometrii 71 şi 65, pe sensul de mers către Capitală”, se arată într-un comunicat de presă al Centrului Infotrafic al Poliţiei Române.
Tag: Constanta
-
Codul portocaliu pe Dunăre, extins până în aprilie
Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), de luni până în 6 aprilie ora 16.00 este cod galben de inundaţii pe tot sectorul românesc al Dunării, aval de S.H.E.N. Porţile de Fier, vizând judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Constanţa şi Tulcea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Nicuşor Constantinescu, ACHITAT definitiv în dosarul în care fusese condamnat la 6 ani de închisoare
„Admite apelurile declarate inculpaţii Gâmbuţeanu Adrian George şi Constantinescu Nicuşor Daniel împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Bucureşti. (…) Achită pe inculpatul Gâmbuţeanu Adrian George pentru infracţiunile de abuz în serviciu. (…) Achită pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel pentru infracţiunile de abuz în serviciu (douăsprezece fapte reţinute prin rechizitoriu în dauna părţilor civile Turbatu Marian, SC Romwind SRL şi SC Energii Alternative SRL ). Achită pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel pentru infracţiunile de abuz în serviciu (nouă fapte reţinute prin rechizitoriu în dauna părţilor civile SC Romwind SRL şi SC Energii Alternative SRL )”, se arată în minuta instanţei.
Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
În primă instanţă, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost condamnat, în iunie 2016, de către Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, iar Adrian Gâmbuţeanu, fostul director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, a primit patru ani şi cinci luni de detenţie.
-
In ce isi transforma Simona Halep cafeneaua deschisa la Constanta cu 600.000 de euro! Planurile de afaceri ale numarului 1 mondial
Simona Halep continua sa castige sume uriase din tenis, dar e constienta ca ulterior carierei sale de jucatoare profesionista va trebui sa aiba un plan de rezerva. Astfel, ea si familia ei s-au apucat sa investeasca o parte din bani in diverse afaceri.
Familia Halep a investit in ultimii ani in afaceri din domeniul HoReCa, insa acum intentioneaza sa o faca si in imobiliare.
Cotidianul Gazeta Sporturilor noteaza ca tatal Simonei, Stere Halep, nu va renunta la afacerile actuale si va continua pe linia pe care a pornit.
O singura afacere planuieste acesta sa modifice. Si anume cafeneaua SH din Constanta.
Sursa citata noteaza ca Stere Halep a hotarit sa transforme SH Cafe intr-un hotel boutique de 5 stele. Asta pentru ca actualul business nu a inflorit la nivelul asteptarilor, scrie sport.ro
-
Cod portocaliu de inundaţii pe Dunăre, până în 31 martie
Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, avertizarea cod portocaliu de inundaţii va fi valabilă de joi ora 6.00 – până în 31 martie ora 18.00 pe Dunăre, sector aval Gruia – amonte Giurgiu (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman şi Giurgiu).
De sâmbătă dimineaţă până în 31 martie ora 18.00 intră sub avertizare cod portocaliu de inundaţii sectorul Hârşova – Brăila şi în Delta Dunării – judeţele Constanţa, Brăila şi Tulcea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări
Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.
Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.
Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.
Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).
Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.
În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).
Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.
Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.
În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.
Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.
-
Oraşul din România care a început să se dezvolte extrem de puternic. Preţurile locuinţelor au explodat
Constanţa este următoarea destinaţie a dezvoltatorilor de locuinţe din România după ce oraşe precum Cluj-Napoca şi Timişoara au trecut prin etape de expansiune din punct de vedere al pieţei rezidenţiale.
-
Vreme EXTREMĂ în România. Două autostrăzi şi zeci de drumuri închise din cauza VISCOLULUI/ Care sunt cele mai afectate judeţe | VIDEO
Potrivit Companiei Naţionale de Admnistrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), autostrăzile închise sunt: A2, între Bucuresti şi Constanţa şi A4, între Ovidiu şi Agigea.
De asemenea, sunt închise drumurile naţionale DN 2A, între Hâşova şi Ovidiu, DN 2A, între Slobozia şi Giurgeni, DN 2N, între Bogza şi Dumbrăveni, DN 3, între Ostrov si Basarabi, DN 3, între Brăneşti şi Călăraşi, DN 3A, între Lehliu şi Feteşti, DN 3B, între Călăraşi – Feteşti şi Feteşti – Giurgeni, DN 3C, între Constanţa şi Ovidiu, DN 4, între Popeşti Leordeni şi Olteniţa, DN21, între Slobozia şi Călăraşi, DN 22, între Baia şi Ovidiu, DN 22A, între Cataloi şi Hârşova, DN 22C, între Cernavodă şi Murfatlar, DN 22D, între Ciucurova şi Două Cantoane, DN 22F, între Izvoarele şi Nalbant, DN 23B, între Măicăneşti şi Ciorăşti, DN 31, între Cuza Vodă şi Olteniţa, DN 38, între Agigea şi Negru Vodă, DN 39E, între Constanţa şi Cumpăna, DN41, între Olteniţa şi Plopşoru, DN51, între Izvoarele şi Zimnicea, DN 5, între Adunaţii Copăceni şi Giurgiu, DN5A, între Fălăştoaca şi Izvoarele, DN 65A, între Roşiorii de Vede şi Turnu Măgurele şi DN 65 E, între Furculeşti şi Bogdana.
-
Premieră mondială la Constanţa: Prima locomotivă hibrid de manevră construită în România
Locomotiva a fost construită în cadrul unui proiect coordonat de compania România-Euroest SA din Constanţa, cu fonduri de la bugetul de stat, valoarea totală a proiectului fiind de aproximativ 3,6 milioane de lei.
Proiectul locomotivei reprezintă o premieră mondială prin conceptul tehnic, spun reprezentanţii companiei, fiind vorba, de fapt, despre transformarea unei locomotive clasice, Diesel, în locomotivă hibrid.
”Este un proiect de cercetare-dezvoltare realizat de România-Euroest în parteneriat cu firme de profil din România. Finanţat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, dezvoltat în ultimele 12 luni, este un proiect în premieră mondială, premieră naţională, este cea mai competitivă locomotivă electrică pe baterii de manevră, până în 30 de kilometri la oră, din lume, în momentul de faţă”, a declarat directorul proiectului, Corneliu Dică.
Avantajele acestui tip de locomotivă vin din reducerea emisiilor poluante cu 70 la sută, a consumurilor specifice cu până la 60 la sută şi mentenanţei cu 15 la sută.
”Sunt pe baterii. Aceasta este hibridă, pentru a mări autonomia. (Motorul – n.r.) Diesel doar încarcă bateriile, nu e folosit pentru tracţiune. Avantajul este uriaş, nu poluează, nu ai consum de combustibil. (…)Are o autonomie de 8-12 ore în funcţie de sarcina pe care o are. Se încarcă în 2,5 ore”, a spus Dică.
-
Victor Paul Dobre: Structurile administrativ-teritoriale sub 1.500 de locuitori nu se justifică
Victor Paul Dobre a spus că actuala administraţie publică centrală şi locală a României este depăşită, ţara noastră fiind singura din UE care nu a reformat acest domeniu din vremea comunismului.
”Este o administraţie pe care a creat-o Nicolae Ceauşescu şi Partidul Comunist la jumătatea anilor ’60 şi, din păcate, nu a fost schimbată nici în cele aproape trei decenii care au trecut de la Revoluţie. (…)Pe de altă parte, România este singura ţară din Uniunea Europeană care în ultimii 60 de ani nu a adoptat măsuri de reformă majoră, atât administrativ teritorială, cât şi administraţiei publice locale şi centrale, cu excepţia Angliei, dar vorbim despre altă lume”, a spus vicepreşedintele liberal.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro