BusinessMagazin

Tag: congres

  • ANALIZĂ: Obama schimbă tonul în lupta împotriva încălzirii globale în privinţa centralelor pe cărbune

     Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) urmează să dezvăluie luni propuneri în vederea reducerii drastice a emisiilor de CO2 pentru ansamblul centralelor termice existente, care reprezintă 40% din totalul emisiilor în Statelor Unite.

    În pofida faptului că gazele naturale capătă tot mai mult teren, cărbunele rămâne o componentă centrală a peisajului energetic american. El este extras în 25 de state, cu Wyoming pe primul loc, urmat de West Virginia, Kentucky, Pennsylvania şi Illinois.

    Sute de centrale pe cărbune, repartizate pe întregul teritoriu american, furnizează aproximativ 37% din electricitatea ţării, devansând gazele naturale (30%) şi domeniul nuclear (19%).

    Calendarul exact şi amploarea măsurilor nu sunt cunoscute încă, însă Washingtonul va stabili obiectivele de reducere a emisiilor pentru fiecare stat american în parte, lăsându-le ulterior o mare marjă asupra modului în care le vor atinge.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu se retrage din cursa pentru preşedinţie, Udrea pune condiţii pentru alianţa cu PNL şi PDL

    “Consider că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Nu pot să nu ţin cont de aceste lucruri. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente. Conştient că este urgent ca unificarea dreptei să aibă loc, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României!”, scrie Antonescu pe Facebook.

    “Am condus PNL vreme de 5 ani, o perioadă grea, care a adus foarte multe provocări. Cred că am realizat lucruri importante în această perioadă. În 2009, atunci când exista o coaliţie parlamentară mamut Băsescu-PD-PSD, PNL a asigurat funcţia Opoziţiei. Am decis ca în cazul în care PNL nu atinge pragul de 20% să demisionez pentru că această neatingere înseamnă nevoia unui nou lider. Am spus acest lucru şi l-am făcut. Am menţinut ca interimar Preşedinţia partidului pentru ca negocierile de aderare a PNL la PPE să fie finalizate şi să demarăm un proces de reconstrucţie a dreptei, în care PNL să fie lider de proiect”, arată Antonescu.

    PNL a obţinut la europarlamentare un scor de 15%, sub ţinta de 20-25% dată ca posibilă înainte de Antonescu. Ca atare, mai întâi vicepreşedintele Klaus Iohannis, apoi preşedintele Crin Antonescu şi-au anunţat demisiile. Congresul PNL, care va alege un nou şef al partidului şi un nou vicepreşedinte după demisia lui Crin Antonescu, respectiv a lui Klaus Iohannis, şi va împuternici noua conducere să negocieze cu PDL un candidat pentru prezidenţiale, va avea loc la finele lunii iunie.

    Iohannis este, până acum, singurul penelist care şi-a anunţat candidatura pentru şefia partidului, o funcţie care îl situează în cea mai bună poziţie spre a fi nominalizat drept candidat comun al PNL şi PDL pentru alegerile prezidenţiale. În toate sondajele de opinie de până acum, Iohannis este creditat cu şanse mai mari decât Crin Antonescu în faţa lui Victor Ponta, în timp ce candidaţii sau potenţialii candidaţi ai altor partide de dreapta (Cătălin Predoiu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Elena Udrea) au şanse mult mai mici.

    Anunţul lui Antonescu vine la două zile după ce declarase la B1 TV că poate să fie candidat la preşedinţia României şi să câştige alegerile. “Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu – candidat la preşedinţie. În baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL”, a spus atunci ex-liderul PNL.

    În acelaşi timp, tot pe Facebook, Elena Udrea, membru al Partidului Mişcarea Populară, anunţă că orice participare a PMP la o alianţă a dreptei menită să-l învingă în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta nu se poate face în niciun caz prin “topire” (fuziunea sau absorbţia partidului în viitoarea alianţă PNL-PDL ori într-unul dintre aceste partide), ci doar pe cont propriu: “PMP este un proiect politic independent şi de sine stătător care doreşte continuarea procesului de reformă şi modernizare a României început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004. Dintr-o asemenea perspectivă, nu se poate vorbi despre posibilitatea unei “topiri” în PNL sau în PDL. Deci, participarea noastră la proiectul unitar nu va însemna o fuziune cu vreunul dintre cele două partide”.

    În acelaşi timp, Udrea pune condiţii pentru participarea PMP la o astfel de alianţă a dreptei. “Partidul Mişcarea Populară doreşte să participe la un proiect unitar de centru-dreapta care să propună un candidat în stare să-l învingă la prezidenţialele din această toamnă pe Victor Ponta şi să oprească baronizarea şi pesedizarea României. Acest lucru va fi posibil în măsura în care şi celelalte partide de pe zona de dreapta a eşichierului politic vor accepta ca principii fundamentale independenţa Justiţiei, lupta împotriva corupţiei, garantarea statului de drept, o linie politică pro-occidentală, continuarea procesului de integrare europeană şi depolitizarea instituţiilor statului”, notează Udrea.

    PMP a obţinut la europarlamentare 6,21% din voturi. PNL şi PDL, care doresc să formeze până la alegeri o alianţă electorală spre a susţine un candidat comun contra candidatului PSD-PC-UNPR, au obţinut 15%, respectiv 12,23%.

  • Trezoreria SUA: Sancţiunile împotriva Moscovei au impact asupra rublei şi bursei ruse

     Amintind că FMI anticipează o activitate economică apropiată de recesiune (plus 0,2 la sută) în acest an în Rusia din cauza crizei din Ucraina, un oficial al Trezoreriei a afirmat că, de la începutul anului, piaţa bursieră rusă a scăzut cu 13 la sută.

    Potrivit lui Daniel Glaser, secretarul adjunct al Trezoreriei care se ocupă de lupta împotriva finanţării terorismului, rubla a pierdut 8 la sută din valoare de la începutul anului, în timp ce banca centrală rusă a cheltuit 10 la sută din rezervele sale în valută, respectiv 50 de miliarde de dolari, într-un efort zadarnic de a o susţine.

    Acest oficial a amintit, de asemenea, că între 100 de miliarde şi 130 de miliarde de dolari în capital au părăsit Rusia de la începutul crizei, potrivit estimărilor FMI şi ale Băncii Mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bisericile de lemn din România, pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa

    Alături de aceste situri culturale din România, lista include obiective de patrimoniu din Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Rusia şi Serbia.

    Lista constituie un instrument important în ceea ce priveşte promovarea în rândul publicului a subiectului patrimoniului cultural ameninţat al Europei, a declarat Denis de Kergorlay, preşedintele executiv al Fundaţiei Europa Nostra, care finanţează parţial Banca europeană de investiţii (BEI).

    Federaţia paneuropeană pentru patrimoniul cultural Europa Nostra este o platformă reprezentativă care reuneşte 250 de organizaţii ce activează în domeniul patrimoniului cultural, din 50 de ţări din Europa.

    Anul acesta, pe lista obiectivelor culturale aflate în pericol se mai află Teatrul Bourla din Anvers (Belgia), cartierele istorice Dolcho şi Apozari din Kastoria (Grecia), citadela din Alessandria (Italia), clopotele Palatului naţional din Mafra (Portugalia), cartierul “social” din Cerniakovsk (Rusia), construit de arhitectul german Hans Scharoun în 1924, şi sinagoga din Subotica (Serbia).

    Lista siturilor culturale în pericol din Europa pentru anul 2014 a fost aleasă de consiliul director al Fundaţiei Europa Nostra din 11 obiective, selectate de o comisie consultativă internaţională, formată din experţi în istorie, arheologie, arhitectură şi finanţe. Nominalizările au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile şi de instituţii publice din toată Europa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • Ziua Internaţională a Cărţii se sărbătoreşte pe 23 aprilie

    Ideea acestei celebrări este legată şi de o tradiţie catalană: pe 23 aprilie, ziua onomastică a patronului catalan Sant Jordi ( Sfântul Gheorghe), bărbaţilor li se dăruiesc cărţi, iar femeilor, trandafiri roşii, notează Gazeta de Sud.

    Scopul acestei sărbători este de a aduce un tribut tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, de a-i încuraja pe toţi, dar în special pe tineri, să redescopere plăcerea lecturii.

    Editura Litera sărbătoreşte Ziua Mondială a Cărţii prin cea de-a doua ediţie a evenimentului Noaptea Cărţilor deschise, care va avea loc pe 23 aprilie, de la ora 18.00, în Piaţa Universităţii din Capitală, când vor fi oferite gratuit cititorilor de toate vârstele 10.000 de cărţi însoţite de flori.

  • Congresul american a aprobat planul de ajutorare a Ucrainei, inclusiv sancţiunile împotriva Moscovei

     Planul de ajutorare, care prevede garantarea unor împrumuturi de un miliard de dolari, a fost aprobat de o largă majoritate a Camerei Reprezentanţilor.

    Textul, adoptat săptămâna trecută de Senat, urmează să fie promulgat de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, pentru a intra în vigoare.

    Preşedintele american a salutat adoptarea planului de ajutorare, prin intermediul căruia Ucraina va primi “mijloacele esenţiale pentru (asigurarea) stabilităţii economice şi revenirii la creştere şi prosperitate”.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Băsescu, avocaţilor: Dacă mă uit la justiţia din 2000 şi cea din 2014, puteţi fi mândri de progres

     Şeful statului a afirmat că orice stat poate avea legi moderne, şi România este un astfel de stat, chiar dacă mai sunt şi confuzii în unele legi, dar, “atât timp cât nu există pilonul justiţiei, solid şi credibil, pentru a veghea la aplicarea legii şi a sancţiona neaplicarea legii, statul nu este unul solid”.

    Traian Băsescu a mai spus că actul de justiţie nu poate să se limiteze doar la judecător, procuror sau avocat, ci merge mai departe, în partea de execuţie, la notar, executor judectătoresc, consilierul juridic, iar toţi, la un loc, trebuie să se înscrie într-o limită a deontologiei.

    “Toţi trebuie să aplice legea, sau să aplice hotărârile judectoreşti, dând dovadă de bună credinţă şi cu o deontologie profesională nealterată. pentru că avem şi acte de justiţie afectate de necorectitudinea notarului, de incorectitudinea executorului judecătoresc sau de neprezentarea în procese a consilierului juridic al primăriei, într-un proces de proprietate”, a afirmat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresmeni americani vor sancţiuni mai dure împotriva Coreei de Nord: Vor contribui din plin la falimentul regimului de la Phenian

    Ed Royce, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, a declarat în cursul unei audieri că susţine adoptarea unei noi legi care să extindă sancţiunile împotriva Coreei de Nord, pedepsind guvernele străine care ajută regimul condus de Kim Jong-un.

    Iniţiativa legislativă, care are până în prezent susţinerea a peste 130 de congresmeni din totalul de 435 ai Camerei Reprezentanţilor, “vizează regimul acolo unde, cu siguranţă, este cel mai vulnerabil: portofelul său”, a subliniat Ed Royce.

    “Îl va împiedica pe Kim Jong-un să aibă acces şi să poată utiliza această valută forte de care are nevoie pentru a-şi plăti generalii”, a adăugat el, declarându-se convins că “va contribui din plin la falimentul regimului” de la Phenian.

    Coreea de Nord este vizată în acest moment de cele mai multe sancţiuni la nivel internaţional. Consiliul de Securitate al ONU a impus restricţii în domenii întregi ale economiei Phenianului, pentru a pedepsi, printre altele, testele balistice desfăşurate de Coreea de Nord.

    Proiectul de lege prevede sancţiuni din partea Statelor Unite împotriva guvernelor străine sau instituţiilor financiare care colaborează cu Phenianul în domeniul comerţului sau al tranzacţiilor financiare.

    Iniţiativa legislativă ar putea afecta bănci din China, Beijingul dând dovadă până în prezent de o răbdare tot mai scăzută în faţa aliatului său, fără să adopte, totuşi, măsuri care să destabilizeze regimul de la Phenian.

    Un raport al Serviciului de cercetare al Congresului (CRS) a atras atenţia însă că această lege ar putea pune în conflict Statele Unite cu aliatul lor sud-coreean, dacă preşedinta Park Geun-hye va încerca să extindă zona industrială Kaesong, un simbol al cooperării între cele două părţi, pe care Phenianul a închis-o anul trecut.

    O comisie ONU de anchetă privind drepturile omului a publicat luna trecută un raport despre situaţia din Coreea de Nord, acuzând regimul că a comis crime împotriva umanităţii la o scară atât de largă încât pot fi făcute comparaţii cu crimele comise de Germania nazistă.