BusinessMagazin

Tag: conferinta

  • Fostul economist-şef al BCE Otmar Issing, invitat special la Conferinţa de Risc de Ţară COFACE

    Prezentarea lui Issing a pornit de la întrebarea “Este războiul valutar o ameninţare reală?”, fostul economist-şef al BCE vorbind despre fluctuaţiile masive ale ratelor, manipularea şi controlul acestora sau intervenţiile de pe piaţa valutară, dând ca exemplu în ceea ce priveşte fluctuaţiile semnificative francul elveţian şi rubla rusească.

    Issing a vorbit şi despre tipurile de regimuri valutare, prezentând în acest context flotarea administrată (exemple fiind leul românesc, realul brazilian sau won-ul sud-coreean) sau cea liberă (dolarul american, yen-ul, euro etc).

    La conferinţă a participat şi Prof. Daniel Dăianu (membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA), cu prezentarea “Linişte aparentă şi neclarităţi («confusion») în politici. Ce pot face economiile emergente (EMs)?”.

    Conferinţa organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax a fost deschisă de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu şi a reunit peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Conferinţa şi-a propus să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Evenimentul a fost structurat în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile.

  • Petro Poroşenko: Războiul ar putea reizbucni oricând. Suntem pregătiţi

    “Ameninţarea războiului planează în continuare asupra noastră. Este o realitate. Războiul ar putea reizbucni oricând, dar suntem pregătiţi să facem tot ce putem”, a declarat Poroşenko marţi, în cadrul unei conferinţe internaţionale pentru sprijinirea Ucrainei, desfăşurată la Kiev.

    “O soluţie la situaţia din Donbas va fi găsită cu asistenţa voastră şi cu solidaritate faţă de noi”, a adăugat el.

    Acordurile de pace semnate în februarie la Minsk ar trebui implementate deplin cu ajutorul partenerilor Ucrainei, a apreciat preşedintele.

    În cadrul conferinţei internaţionale, ministrul canadian pentru Cetăţenie şi Imigraţie, Chris Alexander, a declarat că ţara sa va strânge un nou ajutor în valoare de 50 de milioane de dolari pentru a soluţiona problemele umanitare din Ucraina.

    Guvernul sârb a anunţat la rândul său că va dona 100.000 de euro pentru Ucraina, pentru a asigura “nevoile persoanelor strămutate din cauza conflictului armat” din estul ţării, relatează B92 în pagina electronică.

    Donaţia va fi făcută din partea Guvernului de ministrul pentru Integrare europeană Jadranka Joksimovici.

    La conferinţa internaţională de la Kiev participă mai multe ţări, dar şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare internaţionale.

  • Petro Poroşenko: Războiul ar putea reizbucni oricând. Suntem pregătiţi

    “Ameninţarea războiului planează în continuare asupra noastră. Este o realitate. Războiul ar putea reizbucni oricând, dar suntem pregătiţi să facem tot ce putem”, a declarat Poroşenko marţi, în cadrul unei conferinţe internaţionale pentru sprijinirea Ucrainei, desfăşurată la Kiev.

    “O soluţie la situaţia din Donbas va fi găsită cu asistenţa voastră şi cu solidaritate faţă de noi”, a adăugat el.

    Acordurile de pace semnate în februarie la Minsk ar trebui implementate deplin cu ajutorul partenerilor Ucrainei, a apreciat preşedintele.

    În cadrul conferinţei internaţionale, ministrul canadian pentru Cetăţenie şi Imigraţie, Chris Alexander, a declarat că ţara sa va strânge un nou ajutor în valoare de 50 de milioane de dolari pentru a soluţiona problemele umanitare din Ucraina.

    Guvernul sârb a anunţat la rândul său că va dona 100.000 de euro pentru Ucraina, pentru a asigura “nevoile persoanelor strămutate din cauza conflictului armat” din estul ţării, relatează B92 în pagina electronică.

    Donaţia va fi făcută din partea Guvernului de ministrul pentru Integrare europeană Jadranka Joksimovici.

    La conferinţa internaţională de la Kiev participă mai multe ţări, dar şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare internaţionale.

  • Ediţia a XI-a Conferinţei de Risc de Ţară COFACE – invitat special Prof. Otmar Issing, fost Economist Şef al BCE

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface este organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, are loc la Hotelul Athenee Palace Hilton, salon Le Diplomate şi reuneşte peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Conferinţa îşi propune să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Evenimentul este structurat în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile. După discursul inaugural al guvernatorului BNR, Mugur ISĂRESCU, prof. Otmar ISSING, Fost Economist-Şef şi Membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, abordează o temă foarte controversată în această perioadă, respectiv „Războiul mondial al monedelor”.

    În cadrul primei sesiuni, cei doi lectori, Prof. Daniel DĂIANU (membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA) şi Dr. Cristian POPA (fost Viceguvernator BNR) analizează implicaţiile riscurilor economice globale în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, precum şi perspectivele construirii unui model economic de succes pentru următorii ani.

    Această dezbatere este urmată de o sesiune a economiştilor şefi ai principalelor instituţii bancare, moderată de Valentin LAZEA (Economist Şef al Băncii Naţionale a României). De altfel, Valentin LAZEA va da tonul acestei sesiuni, intitulată „Politica monetară în România”, moderând apoi discuţiile cu Florian LIBOCOR (Economist Şef BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Economist Şef Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCĂLU (Economist Şef ING) şi Iancu GUDA (Services Division Manager&Economic Analyst Coface).

    Ultima sesiune va cuprinde o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale şi un studiu specific asupra situaţiei României. La dezbateri vor participa ca lectori Iulian CHIFU – Preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, fost consilier prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şipolitică externă, Ştefan NANU- Director General al Trezoreriei şi membru in Consiliul de supraveghere BRCI, Lucian ANGHEL- Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi Ian WATTS- Senior Vice-President, Marsh Global Trade Credit Team.

    Prima şi a treia sesiune vor fi moderate de Claudiu PÂNDARU, director editorial Mediafax Group.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, Casa de Traduceri, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, NISSA, ZENONNI.

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.

    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

     

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

     

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

     

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.


    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Ultima zi pentru Early Booking la ediţia a XI-a a Conferinţei de Risc de Ţară Coface

    Organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, Conferinţa de Risc de Ţară Coface va avea loc în data de 29 Aprilie, la Hotelul Athenee Palace Hilton şi va reuni peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Până pe 15 aprilie, biletele de participare pot fi achiziţionate la preţ de Early Booking, cu 15% discount din preţul întreg. Mai multe detalii, agenda evenimentului şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.inevent.ro/conferinta-coface

    Conferinţa îşi propune să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile. În deschiderea conferinţei, lectorul principal al evenimentului, prof. Otmar Issing, fost economist-şef şi membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, va aborda o temă foarte controversată în această perioadă, respectiv “Războiul mondial al monedelor”.

    În cadrul primei sesiuni vor fi dezbătute implicaţiile riscurilor economice globale în ţările emergente şi dezvoltate, precum şi perspectivele construirii unui model economic de succes pentru următorii ani. Invitaţii acestei sesiuni sunt academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de ţară.

    Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea, economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin Lazea (Banca Naţională a României), Florian Libocor (BRD GSG), Ionuţ Dumitru (Raiffeisen Bank) şi Ciprian Dascălu (ING) se vor concentra asupra politicii monetare a României.

    Ultima sesiune va cuprinde o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale, cu un studiu specific asupra situaţiei României.

    “Ambiţia noastră este să venim în întâmpinarea nevoilor reprezentanţilor companiilor implicaţi în procesul decizional privind investiţiile şi exporturile. Astfel, prin intermediul lectorilor invitaţi în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară sperăm să ajutăm companiile să dezvolte o strategie pentru maximizarea oportunităţilor lor comerciale”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface îi are ca parteneri pe MARSH, AAFBR, BRCC, IBR, InEvent, KOMPASS, CFA.

    Grupul Coface (www.coface.ro), lider mondial în asigurările de credit, oferă companiilor din întreaga lume soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplată a clienţilor proprii, atât pe piaţă internă, cât şi pentru export. În 2014, cu suportul celor 4.406 de angajaţi, Coface a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 1.441 MLD EUR. Prezent în mod direct sau indirect în 98 de ţări, Grupul asigură peste 40.000 de companii din peste 200 de ţări. În fiecare trimestru, Coface publică evaluările sale de risc de ţară pentru 160 de ţări, pe baza cunoştinţelor sale unice asupra comportamentului de plată al companiilor şi pe baza expertizei celor 350 de underwriter-i ai săi. În Franţa, Coface gestionează garanţiile publice de export în numele Statului Francez. Coface SA. este listata la Euronext Paris – Categoria A.

    Mediafax organizează, începând din 2006, evenimente de business care vin în completarea informaţiilor de afaceri oferite zilnic companiilor. Prin seria de conferinţe Mediafax Talks (www.mediafaxtalks.ro), oamenii de afaceri au la dispoziţie un forum de dezbatere despre subiecte şi probleme arzătoare, precum şi o modalitate de dialog cu autorităţile.

  • Early Booking până pe 15 aprilie pentru ediţia a XI-a a Conferinţei de Risc de Ţară Coface

    Organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, Conferinţa de Risc de Ţară Coface va avea loc în data de 29 Aprilie, la Hotelul Athenee Palace Hilton şi va reuni peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Până pe 15 aprilie, biletele de participare pot fi achiziţionate la preţ de Early Booking, cu 15% discount din preţul întreg. Mai multe detalii, agenda evenimentului şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.inevent.ro/conferinta-coface

    Conferinţa îşi propune să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile. În deschiderea conferinţei, lectorul principal al evenimentului, prof. Otmar Issing, fost economist-şef şi membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, va aborda o temă foarte controversată în această perioadă, respectiv “Războiul mondial al monedelor”.

    În cadrul primei sesiuni vor fi dezbătute implicaţiile riscurilor economice globale în ţările emergente şi dezvoltate, precum şi perspectivele construirii unui model economic de succes pentru următorii ani. Invitaţii acestei sesiuni sunt academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de ţară.

    Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea, economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin Lazea (Banca Naţională a României), Florian Libocor (BRD GSG), Ionuţ Dumitru (Raiffeisen Bank) şi Ciprian Dascălu (ING) se vor concentra asupra politicii monetare a României.

    Ultima sesiune va cuprinde o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale, cu un studiu specific asupra situaţiei României.

    “Ambiţia noastră este să venim în întâmpinarea nevoilor reprezentanţilor companiilor implicaţi în procesul decizional privind investiţiile şi exporturile. Astfel, prin intermediul lectorilor invitaţi în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară sperăm să ajutăm companiile să dezvolte o strategie pentru maximizarea oportunităţilor lor comerciale”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface îi are ca parteneri pe MARSH, AAFBR, BRCC, IBR, InEvent, KOMPASS, CFA.

    Grupul Coface (www.coface.ro), lider mondial în asigurările de credit, oferă companiilor din întreaga lume soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplată a clienţilor proprii, atât pe piaţă internă, cât şi pentru export. În 2014, cu suportul celor 4.406 de angajaţi, Coface a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 1.441 MLD EUR. Prezent în mod direct sau indirect în 98 de ţări, Grupul asigură peste 40.000 de companii din peste 200 de ţări. În fiecare trimestru, Coface publică evaluările sale de risc de ţară pentru 160 de ţări, pe baza cunoştinţelor sale unice asupra comportamentului de plată al companiilor şi pe baza expertizei celor 350 de underwriter-i ai săi. În Franţa, Coface gestionează garanţiile publice de export în numele Statului Francez. Coface SA. este listata la Euronext Paris – Categoria A.

    Mediafax organizează, începând din 2006, evenimente de business care vin în completarea informaţiilor de afaceri oferite zilnic companiilor. Prin seria de conferinţe Mediafax Talks (www.mediafaxtalks.ro), oamenii de afaceri au la dispoziţie un forum de dezbatere despre subiecte şi probleme arzătoare, precum şi o modalitate de dialog cu autorităţile.

  • Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, vine la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”

    Daniel Constantin va deschide dezbaterile cu bilanţul anului agricol 2014 şi noul PNDR, dar va vorbi şi despre problemele din agricultură, precum şi despre programele şi măsurile pe care ministerul le are în vedere în perioada următoare. Ca şi la precedentele conferinţe “Mediafax Talks about Agriculture” la care a participat, Daniel Constantin va intra în dialog cu agricultorii pentru a identifica soluţii la problemele acestora.

    Alături de ministrul Daniel Constantin, la conferinţă vor mai participa în calitate de lectori: Viorel MATEI – Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Nicolae SITARU – Vicepreşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Mihai ANIŢEI – Director General, Azomureş; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi Ramona IVAN – Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale CEC Bank.

    Printre temele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei se numără: aprobarea, lansarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fondurile europene pentru sectorul agricol, probleme întâmpinate în accesarea banilor europeni sau pe parcursul derulării proiectelor, creşterea ajutorului suplimentar pentru fermieri în funcţie de suprafeţele de teren cultivate/deţinute, ordinul ministerial cu privire la plăţile pe suprafaţă, dar şi simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe, subvenţia accizei pentru motorina utilizată în agricultură şi suma disponibilă pentru anul în curs, analiza Ministerului Agriculturii asupra legalităţii subvenţiilor acordate de APIA, precum şi încurajarea investiţiilor noi în agricultură şi dezvoltarea celor existente.

    Alte teme de discuţie vizează reducerea TVA la 9% la produsele agricole, statistici privind importul şi exportul produselor agricole, dar şi a celor procesate în 2014 şi perspectivele pentru 2015, produsele tradiţionale şi efectele înăspririi regulilor de atestare, importanţa colaborării dintre producători, procesatori şi retaileri în România, materii prime şi îngăşăminte pentru agricultură, dar şi rolul băncilor şi al fondurilor de garantare în atragerea fondurilor europene pentru agricultură şi finanţarea agriculturii româneşti.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, Director Editorial Mediafax Group.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture” se desfăşoară în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, al Camerei de Comerţ Româno-Germane, al LAPAR şi FNPAR şi are ca parteneri CEC Bank, Azomureş, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Brise Group şi Alianţa Industriei Seminţelor din România..

    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Agriculture, ediţia a XII-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe http://www.mediafaxtalks.ro/agriculture-12

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai Guvernului României – Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţi ai APIA, PNDR, reprezentanţi ai ASAS şi ai institutelor de cercetare agricolă, membri asociaţiilor LAPAR, FNPAR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi ai ambasadelor, reprezentanţi ai companiilor FMCG şi ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, consultanţi, companii cu servicii agricole, precum şi presă generalistă şi de specialitate.

     

  • Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, vine la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”

    Daniel Constantin va deschide dezbaterile şi va face o analiză a situaţiei din agricultură, dar va vorbi şi despre problemele din acest sector, precum şi despre programele şi măsurile pe care ministerul le are în vedere în perioada următoare. Ca şi la precedentele conferinţe “Mediafax Talks about Agriculture” la care a participat, Daniel Constantin va intra în dialog cu agricultorii pentru a identifica soluţii la problemele acestora.

    Alături de ministrul Daniel Constantin, la conferinţă vor mai participa în calitate de lectori: Viorel MATEI – Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Nicolae SITARU – Vicepreşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Mihai ANIŢEI – Director General, Azomures; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR); Sorin MINEA – Preşedintele Romalimenta, precum şi un reprezentant CEC Bank şi un reprezentant al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

    Printre temele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei se numără: aprobarea, lansarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fondurile europene pentru sectorul agricol, probleme întâmpinate în accesarea banilor europeni sau pe parcursul derulării proiectelor, creşterea ajutorului suplimentar pentru fermieri în funcţie de suprafeţele de teren cultivate/deţinute, ordinul ministerial cu privire la plăţile pe suprafaţă, dar şi simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe, subvenţia accizei pentru motorina utilizată în agricultură şi suma disponibilă pentru anul în curs, analiza Ministerului Agriculturii asupra legalităţii subvenţiilor acordate de APIA, precum şi încurajarea investiţiilor noi în agricultură şi dezvoltarea celor existente.

    Alte teme de discuţie vizează reducerea TVA la 9% la produsele agricole, statistici privind importul şi exportul produselor agricole, dar şi a celor procesate în 2014 şi perspectivele pentru 2015, produsele tradiţionale şi efectele înăspririi regulilor de atestare, importanţa colaborării dintre producători, procesatori şi retaileri în România, materii prime şi îngăşăminte pentru agricultură, dar şi rolul băncilor şi al fondurilor de garantare în atragerea fondurilor europene pentru agricultură şi finanţarea agriculturii româneşti.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, Director Editorial Mediafax Group.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture” se desfăşoară în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, al Camerei de Comerţ Româno-Germane, al LAPAR şi FNPAR şi are ca parteneri CEC Bank, Azomureş, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Brise Group şi Alianţa Industriei Seminţelor din România..
    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Agriculture, ediţia a XII-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe http://www.mediafaxtalks.ro/agriculture-12

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai Guvernului României – Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţi ai APIA, PNDR, reprezentanţi ai ASAS şi ai institutelor de cercetare agricolă, membri asociaţiilor LAPAR, FNPAR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi ai ambasadelor, reprezentanţi ai companiilor FMCG şi ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, consultanţi, companii cu servicii agricole, precum şi presă generalistă şi de specialitate.