BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cutremur la vârful imperiului ridicat de unul dintre cei mai cunoscuţi şi bogaţi oameni de pe planetă. Locotenenţii de top a lui Elon Musk au ales să părăsească companiile miliardarului după ce s-au lovit de burnout masiv şi efectele implicării în politică ale şefului Tesla

    Imperiul de business al lui Elon Musk trece printr-o perioadă de instabilitate, marcată de plecări masive din rândul echipei de conducere. Productivitatea sporită cerută de miliardar, schimbările strategice bruşte şi poziţiile sale politice tot mai controversate accelerează rotaţia de personal la vârful companiilor pe care le conduce, scrie Financial Times.

    Surse apropiate grupului afirmă că Tesla, considerată până recent pilonul de stabilitate al conglomeratului, a pierdut în ultimele luni membri cheie din diviziile de vânzări, baterii şi powertrain, alături de directorul de informaţii şi mai mulţi ingineri implicaţi în programul Optimus şi în proiectele de inteligenţă artificială.

    Cele mai multe plecări se înregistrează însă la xAI, start-up-ul de AI fondat acum doi ani şi integrat recent în reţeaua socială X. Directorul financiar şi consilierul general şi-au dat demisia la doar câteva luni după numire, în timp ce alte nume importante din zona ingineriei au ales rivali direcţi, precum OpenAI sau Meta.

    „Singura constantă în lumea lui Elon este viteza cu care îşi consumă locotenenţii. E un ritm de campanie electorală permanentă, 24/7. Nu oricine poate rezista”, a declarat un fost consilier al miliardarului.

    Valul de plecări vine după restructurarea a peste 14.000 de posturi la Tesla şi după anularea proiectului de maşină electrică low-cost, Model 2, considerat de mulţi angajaţi esenţial pentru misiunea de reducere a emisiilor globale. Mai mulţi directori de program, printre care Daniel Ho şi Rebecca Tinucci, au migrat către competitori precum Waymo şi Uber.

    În acelaşi timp, Musk a direcţionat investiţiile către robotica humanoidă şi inteligenţă artificială, în detrimentul vehiculelor electrice convenţionale.

    „Am simţit că direcţia se îndepărtează de scopul nostru iniţial”, a spus un fost director de divizie.

    Potrivit foştilor angajaţi, lansarea ChatGPT la sfârşitul lui 2022 şi ruptura cu Sam Altman au intensificat presiunea pe echipele lui Musk. Rivalitatea personală dintre cei doi este percepută ca motorul din spatele ritmului impus la xAI.

    În paralel, implicarea deschisă a lui Musk în politica americană şi europeană a alimentat tensiuni interne. Sprijinul exprimat pentru Donald Trump şi apropierea de voci de extremă dreapta au pus angajaţii în situaţii delicate în faţa familiilor şi comunităţilor lor.

    Plecările masive, combinate cu scăderea vânzărilor Tesla pe fondul alienării unei părţi a clientelei liberale, afectează moralul şi capacitatea de recrutare. „A mers de la un statut în care era apreciat de oameni din toate zonele, la a fi susţinut doar de un segment restrâns”, spune un fost director.

    Totuşi, oficialii Tesla resping ideea unei crize.

    „Se vorbeşte mereu despre cei care pleacă, dar nu şi despre cei care vin. Suntem încă un magnet pentru talente şi avem o bancă de rezerve solidă”, a afirmat Robyn Denholm, preşedintele Tesla.

    În ciuda tensiunilor, Musk continuă să împingă agresiv dezvoltarea proiectelor de AI şi robotică, ignorând criticile interne şi externe.

    „El este şeful, alfa. Dacă nu-l tratezi aşa, găseşte o cale să te elimine”, spune un fost executiv de top.

    Pentru investitori şi angajaţi deopotrivă, întrebarea rămâne dacă strategia bazată pe loialitate extremă şi pivotări bruşte va putea susţine pe termen lung un conglomerat cu peste 140.000 de angajaţi şi cu expunere simultană în domenii critice: auto, spaţial, energie şi inteligenţă artificială.

     

  • Studiu CFA România: Listarea la bursă a unor participaţii minoritare din companiile de stat implică beneficii clare şi măsurabile, putând să îşi aducă aportul la bunăstarea românilor

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete minoritare din companiile de stat poate aduce venituri bugetare directe şi indirecte, ar creşte transparenţa, eficienţa managerială şi guvernanţa corporativă, consolidând totodată piaţa de capital românească, reiese dintr-un studiu realizat de asociaţia CFA România, care urmează să fie lansat în data de 2 octombrie 2025 la sediul BVB.

    Intitulat „Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete minoritare din companiile de stat”, studiul este realizat de o echipă de profesionişti cu experienţă relevantă în domeniul economic şi financiar, toţi deţinători ai titlului CFA (Chartered Financial Analyst). Lucrarea analizează impactul economic, bugetar şi structural al acestor listări, evidenţiind beneficiile clare şi măsurabile pentru stat şi pentru companiile implicate.

    Dragoş Cabat, CFA, coordonatorul studiului, membru al Consiliului Director, a declarat următoarele:

    „Acest studiu este proiectul comun al mai multor colegi din Asociaţia CFA România. El reflectă convingerea noastră că, prin listarea unor pachete minoritare din companiile de stat la BVB, se poate îmbunătăţi simplu şi rapid bunăstarea tuturor românilor.

    Pe de o parte, la buget vor intra – direct şi indirect – sume importante de bani, atât imediat, cât şi în anii următori. Pe de altă parte, companiile de stat vor fi administrate mai transparent şi mai eficient.

    În plus, România va îndeplini şi jaloanele asumate prin PNRR privind guvernanţa corporativă, listarea şi transparentizarea firmelor deţinute de stat.”

     

    Beneficii directe pentru companii şi stat

    Listarea companiilor de stat la Bursa de Valori Bucureşti aduce o serie de avantaje concrete:

    Transparenţă crescută

    Obligaţiile de raportare financiară, de guvernanţă şi sustenabilitate (ESG) sporesc responsabilitatea companiilor faţă de public şi acţionari, scrie CFA într-un comunicat.

    Performanţă mai bună

    Companiile listate tind să fie mai profitabile, iar managementul devine mai eficient, acţionând sub presiunea pieţei şi a aşteptărilor investitorilor.

    Guvernanţă şi control public îmbunătăţite

    Listarea face deciziile manageriale mai transparente şi mai greu de influenţat politic, iar Consiliile de Administraţie capătă un rol activ în apărarea interesului acţionarilor — inclusiv al statului român.

    Contribuţie directă şi indirectă la bugetul de stat

    Studiul evidenţiază faptul că listarea unor participaţii minoritare generează venituri bugetare atât prin vânzarea de acţiuni, cât şi prin efecte secundare benefice:

    • Taxe şi impozite suplimentare pe câştiguri de capital şi dividende, aplicabile investitorilor minoritari;
    • Sume directe la buget: Listarea suplimentară a unor pachete minoritare din companii deja listate, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, poate aduce miliarde de lei la buget, fără ca statul să îşi piardă poziţia de control;
    • Fondurile de pensii administrate privat — investitori instituţionali stabili şi activi — contribuie la dezvoltarea pieţei de capital şi susţin economia reală prin plasamente în acţiuni ale companiilor de stat, se mai arată în comunicat.

     

  • Dacă ieşi la pensie nu prea ai bani să fii longeviv, o idee care costă foarte mult. Dar dacă vrei să lucrezi mai mult, nu te angajează nimeni

    Acum două luni, Business MAGAZIN a avut o copertă – 100 de ani de viaţă, 70 de muncă şi o viaţă întreagă de consum. Cine câştigă? – legată de longevitate, atât ca speranţă de viaţă, cât şi ca ani de muncă. Multă lume zice că, odată ce speranţa de viaţă creşte – trăim mai bine, accesul la tratament este mai bun – vom munci şi mai mult. La toţi consultanţii vedem această teorie. Spre exemplu, profesorul Riaz Shah spune: „De ce să nu lucrez atâta timp cât sunt sănătos? Companiile care îşi dau seama de asta şi care valorifică această schimbare vor avea mult succes.” De ce cariera nu trebuie să se încheie la 60 de ani şi ce avem de câştigat din asta? Conform datelor statistice, până în 2024 populaţia europeană de peste 65 de ani a depăşit numeric populaţia sub 15 ani. În teorie, aceste idei sunt extraordinare. În practica de acum nu prea se aplică, pentru că, odată ce înaintezi în vârstă, de la o anumită vârstă începi să devii neangajabil dacă ai nenorocul să fii dat afară de undeva.

    Deşi cei peste 50 de ani au experienţă, sunt obişnuiţi cu rutina muncii, nu prea sunt doriţi de companii. Un angajat de peste 50 de ani, ca să nu mai vorbim de unul peste 60 de ani, aproape întotdeauna va pierde bătălia cu un angajat de 25-30-35 de ani. Din ce în ce mai mulţi angajaţi care au peste 50 de ani se confruntă cu situaţia în care, când îşi caută un alt job, au surpriza să nu-l găsească, să nu primească feedback, să nu-i caute nimeni. Dacă realizezi că începi să devii neangajabil odată cu trecerea anilor, soluţia salvatoare este de a ieşi la pensie cât mai repede. Problema este că, în momentul în care ieşi la pensie, veniturile scad cu 50-60%, ceea ce este o reducere destul de drastică. Cu această reducere de venituri, s-ar putea să nu mai poţi să susţii atât de bine longevitatea, un concept care costă bani. Ca să trăieşti bine după ce ieşi la pensie ai nevoie de bani pentru întreţinerea curentă şi pentru sănătate. Chiar ai nevoie de mai mulţi bani ca atunci când erai angajat full time.

    Longevitatea se ţine, se menţine cu bani mulţi, pe care trebuie să îi acumulezi până când ieşi la pensie sau până când nu mai munceşti ca să obţii un venit curent. În teorie, longevitatea sună bine, speranţa de viaţă este mult mai ridicată ca acum 10-20-30-40-50 de ani, dar ca să nu trăieşti de la o pensie la alta, de la un CAR la altul, de la un Provident la altul, trebuie să ai bani. Tratamentele costă, medicamentele costă, tratamentul stomatologic costă, chiar foarte mult, totul costă. Noi vorbim despre faptul că la pensie vom călători în lume, dar pentru asta trebuie să ai bani şi din pensie nu prea poţi să ai bani pentru călătorii. În practică, ce companii ar vrea să lucreze cu angajaţi care au 70-80 de ani decât doar în cazuri excepţionale, când aceştia acoperă o poziţie care nu poate fi ocupată de către altcineva? Companiile au politici de a-i scoate imediat la pensie pe angajaţii care ating vârsta de pensionare. În acest caz, unde îşi mai pot găsi aceştia un job, pentru că poziţiile la stat nu sunt infinite? Statul, indiferent cât de social ar fi, nu-i poate angaja pe toţi, pentru că oricum are propriile probleme şi trebuie să dea oameni afară.

    Sectorul privat nu are unde să îi angajeze, pentru că vin roboţii, vin aplicaţiile, vine automatizarea, vine digitalizarea. Iar acum vine şi inteligenţa artificială. Profesorul Geoffrey Hinton, considerat părintele inteligenţei artificiale, spune în FT de Weekend, numărul 6-7 septembrie, că „inteligenţa artificială îi va face săraci pe foarte mulţi oameni”. Această inteligenţă artificială, acest ChatGPT care înghite trilioane de dolari în investiţii, îşi va face simţită prezenţa, deja o face, în toate sectoarele economice şi, mai devreme sau mai târziu, va înlocui resursa umană. Elon Musk, patronul de la Tesla, este într-o cursă continuă pentru a ajunge să producă maşini numai cu roboţi. Şi începi să-l crezi după ce vezi ce a făcut cu Tesla, unde produce maşini pe bandă rulantă cu o fracţiune din forţa de muncă folosită de marii producători auto, care peste noapte au devenit vechii producători auto. Nu ştiu cum va arăta realitatea peste 10 ani, dar, deşi consultanţii cred că vom munci mai mult, companiile încearcă să înlocuiască cât mai repede forţa de muncă cu roboţi. Aşa că întrebarea este: unde vom munci la pensie?

    Cine îi va mai angaja pe pensionari şi ce să facă, pentru că experienţa va pierde lupta cu roboţii, cu aplicaţiile şi chiar cu generaţiile mai tinere, chiar dacă aceştia au mai puţină experienţă. Cred că viitorul ne va duce într-un conflict generaţional, dar nu între generaţii, ca acum, ci între modele sociale şi tehnologice. Ca să poată susţine pensiile, în condiţiile în care veniturile încasate de stat nu vor creşte pe măsura necesităţii statelor sociale, capitaliste, pentru că forţa de muncă se va reduce, guvernele vor creşte impozitele şi taxele pe companii, vor impozita mai mult averile şi vor impozita, într-o formă sau alta, roboţii, aplicaţiile, serviciile digitale. Dar rămâne întrebarea: cine va plăti această longevitate, care va fi din ce în ce mai scumpă?   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • În business, cineva este valoros prin poziţia pe care o deţine, nu prin faptul că el, ca persoană, este valoros

    Una dintre marile probleme cu care se confruntă cei care pleacă dintr-o anumită poziţie de top din business este aceea că cei cu care făceau afaceri, cu care se întâlneau, care stăteau pe la uşile lor, „nu-i mai cunosc”. Plecând din business, plecând din acea poziţie de top şi fiind acum pe cont propriu, foarte multă lume constată, cu stupefacţie, că nimeni nu mai este interesat de ei, că nimeni nu vrea să facă business cu ei, că nimeni nu prea are nevoie de serviciile lor.

    Foarte mulţi cred, când sunt în poziţii de top, când au bugete mari pe mână, când pot direcţiona contracte într-o parte sau alta, când sunt în prim-plan, că această situaţie poate fi menţinută şi când ajung pe cont propriu. Mulţi cred că ei, ca persoană, sunt valoroşi, mai valoroşi decât compania pentru care lucrează. Când ajung „în stradă”, mulţi constată că nimeni nu are nevoie de ei, că erau valoroşi şi lumea stătea la uşa lor doar pentru că ocupau un anumit birou, pentru că ocupau o anumită funcţie, pentru că aveau bugete pe mână, nu pentru că erau de neînlocuit.

    Mulţi cred că sunt mai puternici decât companiile pentru care lucrează, că acestea nu mai merg înainte fără ei, că toată lumea se învârte în jurul lor şi atunci când nu mai ocupă o anumită poziţie. Această situaţie este dărâmătoare pentru mulţi executivi care, atunci când „ajung în stradă”, trebuie să se confrunte cu foarte multe refuzuri, cu foarte multe „NU”-uri, cu foarte multe telefoane la care nu mai răspunde nimeni la al doilea, la al treilea, la al patrulea apel. Mulţi trebuie să înveţe să facă vânzări, lucru pe care înainte îl făceau alţii pentru ei, şi nu sunt obişnuiţi.

    Andrei Goşu, managing partner al firmei de consultanţă Ascendis, spune că a întâlnit foarte multe cazuri de executivi care au ajuns „în stradă” şi care au fost nevoiţi să umble după contracte, după servicii pe care să le vândă şi care, la discuţiile cu companiile, aflau că aproape nimeni nu are nevoie, nimeni nu vrea să cumpere ceea ce aveau ei de vândut. Foarte mulţi executivi „aruncaţi în stradă” nu-şi găsesc locul după ce pleacă dintr-o anumită poziţie şi se întreabă de ce. Mulţi află, pe pielea lor, cum e să treci de la un pachet salarial de 10.000-15.000 de euro, dacă nu chiar mai mult, la câteva sute de euro obţinuţi pe cont propriu – şi asta în cea mai bună situaţie. Mulţi constată că ceea ce ştiu ei din punct de vedere profesional s-ar putea să nu mai fie căutat, având în vedere că poziţiile sunt deja ocupate de altcineva.

    Ceea ce se caută şi pentru care se plăteşte este lista de contacte, lista de telefoane pe care le are cineva, contacte care ar putea să deschidă uşi, bugete şi, eventual, obţinerea unor contracte. Doar aşa cineva este valoros. Piaţa de business este dură, iar un om este valoros nu pentru că el este valoros sau pentru că este un director de neînlocuit, ci pentru că ocupă o anumită funcţie şi poziţie. La începutul anilor ’90, când au venit investitorii americani în România, aproape primul criteriu la recrutarea cuiva era legat de contactele pe care le avea, de uşile pe care le putea deschide, de contractele pe care le obţinea. Aproape nici nu conta că persoana respectivă nu avea nicio treabă cu acel domeniu. Andrei Goşu de la Ascendis a avut o postare pe pagina lui de LinkedIn în care îi sfătuia pe corporatişti, pe cei cu poziţii bune, să fie atenţi când pleacă, pentru că ceea ce este „în stradă” este total diferit faţă de ceea ce crede cineva care până atunci a stat într-un birou şi era căutat de multă lume. Când ieşi „în stradă”, nimeni nu-ţi face loc, adică tu trebuie să-ţi faci loc, nimeni nu-ţi deschide uşile şi nu-ţi întinde un contract pe tavă doar pentru că ai ocupat o poziţie bună într-o companie. Acest lucru se uită a doua zi din momentul în care cineva pleacă dintr-o anumită poziţie. Cel valoros este cel care preia acea poziţie şi care, de a doua zi, va avea ocupate sloturile de întâlniri.

    Pentru cineva care a fost CEO şi nu mai este, de a doua zi sloturile de întâlniri sunt goale. Partenerii de business pe care i-ai avut până atunci şi care stăteau pe la uşă în aşteptarea a măcar 15 minute de discuţie nu au niciun slot liber pentru situaţia în care rolurile se schimbă.

    Pe cont propriu, în business, este greu, chiar foarte greu pentru un fost CEO, cel puţin la început. Dacă nu şi-a lăsat ceva într-un seif, îi este foarte greu să-şi facă loc în lumea inundată de toţi cei care vor întâlniri, care vor să vândă ceva unei companii. Mulţi dintre cei care au avut poziţii de top se trezesc că nimeni nu vrea serviciile lor, că nimeni nu mai are buget, că nimeni nu vrea să le ofere ceva. Vara aceasta, discutam pe treptele unei cafenele cu cineva care interacţionează cu sistemul bancar despre toate aceste fuziuni şi preluări de bănci, care, în final, înseamnă că numărul de directori trebuie să se reducă. Piaţa reducându-se, este greu să-ţi găseşti un loc în altă parte, având în vedere că poziţiile sunt deja ocupate. Eu i-am spus că cei care pleacă pot să o ia pe cont propriu, pot să ia o franciză 5 to go şi să devină antreprenori, să-şi facă programul cum vor, să nu mai depindă de nimeni, să fie independenţi. Iar replica lui a venit imediat: „Şi cât se câştigă acolo?”. Într-o situaţie fericită, 1.500-2.000 de euro pe lună, banii tăi. „Păi acolo este de muncă şi ce să faci cu 1.500 de euro pe lună?” 

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

  • Gala BVB Arena 2025: Visual Fan, Annabella, Arobs şi Bento, pe lista celor 15 companii româneşti finaliste ale programului derulat de Bursa de Valori Bucureşti

    Cele 15 afaceri româneşti care se numără printre finaliste programului BVB Arena 2025, ajuns la a opta ediţie, activează în sectoare de activitate diverse şi cu o valoare semnificativă pentru economie: industria alimentară, educaţie, IT&C, comerţ, HoReCa şi altele, scrie Bursa de Valori Bucureşti într-un comunicat de presă.

    Numele lor au fost făcute publice la Gala BVB Arena din 25 septembrie; trei dintre acestea au fost desemnate prin votul publicului, iar restul de 12 au fost selectate de juriul programului, format din specialişti din multiple domenii de activitate.

    Prin intermediul programului, BVB îşi asumă rolul de principal canal de finanţare pentru companiile româneşti şi de promovare a afacerilor care contribuie la dezvoltarea economiei locale, oferindu-le şansa să se extindă şi să obţină vizibilitate.   

    „La Gala BVB Arena ne-am bucurat de prezenţa unor invitaţi de seamă din mediul antreprenorial românesc, precum şi de reprezentanţi ai autorităţilor care ne-au onorat cu discursurile din deschiderea evenimentului. Radu Miruţă, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, e de părere că statul român trebuie să ofere seriozitate şi previzibilitate în interacţiunea cu mediul de afaceri, să ofere exemple de profesionişti care conduc companiile statului”, spun reprezentanţii BVB.

    Pe parcursul anului 2025, proiectul beneficiază de susţinerea partenerilor ALRO, Banca Transilvania, BNT Attorneys, Forvis Mazars şi Termene.ro. În plus, în acest an, Gala a fost susţinută şi de Biavati şi Merlin’s Beverages. Ziarul Financiar s-a numărat printre partenerii media.

    „Prin programul BVB Arena, aducem în lumina reflectoarelor companii româneşti ambiţioase, cu viziune şi curaj, care au un impact real în economia locală. La Gala din această seară, am anunţat 15 afaceri româneşti cu parcursuri impresionante care intră în Arena BVB şi se alătură comunităţii de antreprenori de succes construite de-a lungul timpului prin programul de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti. Felicităm companiile finaliste ale ediţiei din acest an şi le însoţim cu încredere pe drumul către succes”, a declarat Loredana Chitu, vicepreşedinte al consiliului de administraţie al BVB.

    Mai jos, lista integrală a finalistelor şi domeniilor lor de activitate:

     

     

    1

    AD Auto Total

    Automotive

    2

    Agricola International

    Industria alimentară

    3

    Visual Fan

    Comerţ

    4

    Annabella

    Comerţ

    5

    Apemin Tuşnad

    Industria alimentară

    6

    AROBS Transilvania Software

    IT&C

    7

    Artesana – vot public

    Industria alimentară

    8

    Barleta

    Industria prelucrătoare

    9

    BENTO

    IT&C

    10

    Casa Timiş Wellness & Spa Resort

    HoReCa

    11

    Christian Tour

    Turism

    12

    Libris

    Educaţie

    13

    Lidas – vot public

    Industria alimentară

    14

    Sofiaman – vot public

    Textile

    15

    Zitec

    IT&C

     

     

    „Suntem încântaţi că am ajuns la cea de-a opta ediţie a Programului BVB Arena, un moment important în evoluţia acestui proiect dedicat sprijinirii afacerilor româneşti. De-a lungul anilor, am avut privilegiul de a descoperi potenţialul imens al companiilor locale, care, prin inovaţie şi determinare, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei naţionale. Credem cu tărie că toate aceste companii premiate la Gala BVB Arena 2025 au capacitatea de a transforma provocările în oportunităţi şi de a aduce un impact pozitiv asupra comunităţilor din care fac parte. Cele opt ediţii au generat nu mai puţin de 40 de runde de finanţare prin Bursa de Valori Bucureşti, cu o valoare totală ce depăşeşte suma de 270 milioane de euro, demonstrând nu doar necesitatea, ci şi eficienţa unei astfel de iniţiative pe piaţa de capital din România” , a declarat Ana-Maria Neaţu, directorul de program BVB Arena.

    În perioada următoare, reprezentanţii companiilor finaliste şi semifinaliste vor avea ocazia să socializeze, să împărtăşească experienţe şi să discute idei într-un cadru informal. La începutul anului viitor, poveştile companiilor finaliste, relatate de fondatorii acestora în dialog cu Ana-Maria Neaţu, Project Manager BVB Arena, vor fi incluse în cartea BVB Arena şi ulterior disponibile în podcastul programului, pe YouTube şi Spotify.

    „Dorim să felicităm cele 15 companii finaliste, care au reuşit să se evidenţieze prin inovaţie şi performanţă, şi le dorim un parcurs plin de oportunităţi, acces la resurse valoroase pentru dezvoltare şi întâlniri cu oamenii potriviţi la momentul potrivit, care să le sprijine în atingerea obiectivelor lor ambiţioase”, adaugă Ana-Maria Neaţu.

    Proiectul BVB Arena a fost lansat în 2017, iar cele 8 ediţii au strâns peste 1.300 de companii care au fost nominalizate în program şi 20 de companii semifinaliste şi finaliste care au folosit instrumentele puse la dispoziţie de BVB. Valoarea totală a celor 40 de runde de finanţare de acţiuni şi emisiuni de obligaţiuni la BVB, derulate de cele 20 de companii, a depăşit suma de 270 milioane de euro.

    Programul este structurat în mai multe etape. Anul acesta, prima etapă s-a desfăşurat în perioada 28 aprilie – 31 mai, perioadă în care antreprenorii, comunitatea formată în jurul companiilor, angajaţii şi partenerii, dar şi membrii Comitetului de Nominalizare au putut înscrie în platforma www.bvbarena.ro  compania în al cărei potenţial au crezut. 

    În cea de-a doua etapă, derulată în luna iunie, a avut loc selecţia celor 50 de companii semifinaliste realizată de către Comitetul de Nominalizare, urmată de perioada 8-31 iulie, în care publicul a votat compania favorită.

     

  • Opinie Corneliu Manole, investitor la BVB: Pentru a genera mai multă valoare pentru acţionari, companiile listate trebuie să-şi regândească politica de dividende

    „Ştii care este singurul lucru care îmi face plăcere? Să încasez dividende”, ar fi spus odată John D. Rockefeller, unul dintre cei mai bogaţi americani din istorie. Lucrurile nu par să se fi schimbat prea mult de atunci: perspectiva dividendelor rămâne unul dintre principalii catalizatori pentru investitorii din întreaga lume, mai ales pe pieţele de capital emergente, cum este şi bursa locală.

    Bursa de Valori Bucureşti pare să îşi fi construit un veritabil brand în jurul randamentelor ridicate ale dividendelor, cu o medie de 6,1% în ultimul deceniu — dublă faţă de nivelurile din Germania, Franţa, Italia sau chiar Polonia, potrivit calculelor ZF.

    Explicaţia pentru aceste randamente mari este relativ simplă şi ţine de structura bursei locale, unde companiile din sectorul energetic, multe cu acţionariat de stat, au o pondere semnificativă în capitalizarea totală. De-a lungul anilor, politica statului a fost să îşi decapitalizeze companiile printr-o strategie agresivă de dividende, cu obiectivul de a-şi suplimenta veniturile bugetare. A existat chiar o perioadă în care aceste companii erau obligate legal să distribuie până la 90% din profit, prag redus ulterior la 50%, cu anumite excepţii. Acesta este comportamentul unui rentier, nu al unui acţionar majoritar responsabil, interesat de dezvoltarea sănătoasă şi sustenabilă a afacerii.

    În pieţele mature, cu economii consolidate, nu întâlnim asemenea rate de distribuţie. Acolo, companiile privesc pe termen lung şi preferă să capitalizeze profiturile pentru a-şi finanţa investiţiile şi planurile de creştere, în locul câştigurilor imediate. Ratele de distribuţie sunt mult mai prudente, cu randamente ale dividendului rareori peste 3%, deoarece adevărata valoare pentru acţionari se creează prin dezvoltarea afacerii şi, în cele din urmă, din aprecierea acţiunilor.

    Dividendele nu reprezintă întregul profit al unei companii, ci doar partea pe care aceasta decide să o distribuie acţionarilor. Odată plătite însă, ele reduc lichidităţile disponibile şi, indirect, limitează capacitatea companiei de a-şi finanţa proiectele de investiţii sau planurile de expansiune din resurse proprii. În consecinţă, companiile cu politici de distribuţie foarte ridicate pot ajunge să depindă într-o măsură mai mare de surse externe de finanţare, adesea mai costisitoare, precum creditele bancare sau emisiunile de obligaţiuni. Deşi companiile sunt conştiente de acest lucru, ele cedează adesea presiunii acţionarilor, dornici de rate de distribuţie cât mai ridicate, presiune alimentată de direcţia imprimată şi de aşteptările nerealiste formate în piaţă de companiile de stat.

    Dar, veţi întreba, nu sunt oare dividendele însăşi raţiunea de a exista a unei companii şi motivul pentru care investitorii îşi asumă riscul de a-şi plasa capitalul? Aşa este, însă dividendele nu sunt singura formă de recompensare a acţionarilor, iar odată cu înăsprirea fiscalităţii devin din tot mai puţin interesante.

    De exemplu, cu un impozit pe dividende de 16%, cât va fi aplicat anul viitor în România, distribuţiile agresive devin tot mai puţin atractive din punct de vedere fiscal, generând un efect de „dublă impozitare”: mai întâi la nivelul companiei, odată cu realizarea profitului, şi apoi la momentul distribuirii către acţionari. Dacă majoritatea investitorilor reinvesteşte dividendele în aceleaşi sau alte companii, se creează un cerc vicios al impozitării. În mod practic, la fiecare 6 ani totalul impozitelor plătite de un investitor ajunge să echivaleze cu valoarea unui an întreg de dividende brute — bani care ar fi putut rămâne în companie pentru investiţii şi dezvoltare.

    Tocmai din acest motiv, în pieţele dezvoltate, companiile au dezvoltat modalităţi alternative, mai sofisticate şi mai eficiente din punct de vedere fiscal, de a recompensa investitorii.

    Un exemplu îl reprezintă răscumpărările de acţiuni (share buybacks), prin care compania îşi achiziţionează propriile acţiuni de pe piaţă, reducând numărul total de acţiuni în circulaţie. Această practică a început să fie utilizată şi de companiile româneşti, însă într-o măsură limitată şi, în principal, de cele cu acţionariat privat. Efectul este creşterea valorii acţiunilor rămase şi, implicit, a câştigului pe acţiune, fără a genera impozit direct ca dividend.

    O altă metodă similară o constituie acţiunile gratuite, prin care investitorii primesc acţiuni suplimentare în loc de numerar. Acest mecanism, aplicat deja tradiţional de Banca Transilvania, nu generează impozit imediat, amână fiscalitatea, favorizează capitalizarea companiei şi păstrează mai multă valoare în cadrul acesteia, implicit şi pentru acţionari.

    Alte modalităţi, precum returnările de capital, au fost aplicate în trecut de Fondul Proprietatea. Această practică, impusă de un acţionar sofisticat, cu experienţă, poate reprezenta şi ea o alternativă viabilă în anumite situaţii.

    Trendul dividendelor în numerar va continua probabil pe BVB. Totuşi, pe măsură ce piaţa se maturizează şi investitorii devin mai educaţi, ne vom alinia treptat la filosofia pieţelor dezvoltate. Mult-aşteptata upgradare la statutul de piaţă emergentă, conform criteriilor MSCI, precum şi atragerea investitorilor instituţionali străini vor determina companiile să adopte modalităţi tot mai sofisticate şi fiscal eficiente de creare a valorii pentru acţionari.

    Corneliu Manole, 45 de ani, este un investitor individual, cu o experienţă de 15 ani pe piaţa de capital locală. Acesta deţine un portofoliu diversificat, multisectorial, exculsiv pe BVB.

  • Cum s-au transformat limbile străine în plan de business: povestea Eucom

    Deşi România este printre fruntaşele Uniunii Europene la studiul limbilor străine în şcoli, piaţa muncii se confruntă cu bariere lingvistice majore: peste 64% dintre adulţi declară că nu vorbesc nicio limbă străină. În acest context, Eucom, liderul pieţei de educaţie lingvistică pentru mediul corporate, a dezvoltat programe care au sprijinit deja cariera a peste 180.000 de profesionişti.

    Cunoaşterea limbilor străine a devenit un criteriu esenţial de angajare în România: în 2025, 60% dintre joburile publicate menţionau explicit această cerinţă, potrivit datelor de piaţă. Engleza este cea mai solicitată, urmată de germană, franceză şi italiană, în timp ce companiile multinaţionale caută şi candidaţi care vorbesc limbi mai rare, precum olandeză, portugheză sau greacă.

    Pe această nevoie se bazează Eucom, companie fondată în 2002 de Delia şi Silviu Dragomir. În prezent, Eucom colaborează cu peste 200 de companii şi a sprijinit mai mult de 180.000 de adulţi prin programe de training lingvistic şi evaluare. În perioada ianuarie–august 2025, peste 20.000 de români au urmat cursurile sale, dintre care aproape jumătate au ales limba engleză.

    „Competenţele lingvistice nu mai sunt doar un atu, ci cheia prin care deschidem drumul spre performanţă şi încredere. Când le împletim cu grija pentru wellbeing, formăm echipe reziliente, motivate şi pregătite să transforme provocările viitorului în oportunităţi”, spune Delia Dragomir, cofondatoare Eucom.

    Compania a dezvoltat o metodologie proprie, prin care personalizează programele în funcţie de profilul şi nevoile cursanţilor. Flexibilitatea este un alt avantaj: cursurile se livrează online, hibrid sau la sediul companiilor, iar reţeaua naţională de traineri permite acoperirea rapidă, inclusiv pentru angajaţi remote.

    Fondată acum 23 de ani, compania derulează afaceri anuale de circa 1,5 milioane de euro şi colaborează cu o reţea de peste 200 de traineri şi evaluatori specializaţi în limbi străine. Portofoliul include clienţi din industrii diverse – de la banking şi retail până la IT, pharma şi energie –, confirmând rolul limbilor străine ca un pilon de competitivitate pe piaţa muncii.

     

  • În business, cineva este valoros prin poziţia pe care o deţine, nu prin faptul că el, ca persoană, este valoros

    Una dintre marile probleme cu care se confruntă cei care pleacă dintr-o anumită poziţie de top din business este aceea că cei cu care făceau afaceri, cu care se întâlneau, care stăteau pe la uşile lor, „nu-i mai cunosc”. Plecând din business, plecând din acea poziţie de top şi fiind acum pe cont propriu, foarte multă lume constată, cu stupefacţie, că nimeni nu mai este interesat de ei, că nimeni nu vrea să facă business cu ei, că nimeni nu prea are nevoie de serviciile lor.

    Foarte mulţi cred, când sunt în poziţii de top, când au bugete mari pe mână, când pot direcţiona contracte într-o parte sau alta, când sunt în prim-plan, că această situaţie poate fi menţinută şi când ajung pe cont propriu. Mulţi cred că ei, ca persoană, sunt valoroşi, mai valoroşi decât compania pentru care lucrează. Când ajung „în stradă”, mulţi constată că nimeni nu are nevoie de ei, că erau valoroşi şi lumea stătea la uşa lor doar pentru că ocupau un anumit birou, pentru că ocupau o anumită funcţie, pentru că aveau bugete pe mână, nu pentru că erau de neînlocuit.

    Mulţi cred că sunt mai puternici decât companiile pentru care lucrează, că acestea nu mai merg înainte fără ei, că toată lumea se învârte în jurul lor şi atunci când nu mai ocupă o anumită poziţie. Această situaţie este dărâmătoare pentru mulţi executivi care, atunci când „ajung în stradă”, trebuie să se confrunte cu foarte multe refuzuri, cu foarte multe „NU”-uri, cu foarte multe telefoane la care nu mai răspunde nimeni la al doilea, la al treilea, la al patrulea apel. Mulţi trebuie să înveţe să facă vânzări, lucru pe care înainte îl făceau alţii pentru ei, şi nu sunt obişnuiţi.

    Andrei Goşu, managing partner al firmei de consultanţă Ascendis, spune că a întâlnit foarte multe cazuri de executivi care au ajuns „în stradă” şi care au fost nevoiţi să umble după contracte, după servicii pe care să le vândă şi care, la discuţiile cu companiile, aflau că aproape nimeni nu are nevoie, nimeni nu vrea să cumpere ceea ce aveau ei de vândut. Foarte mulţi executivi „aruncaţi în stradă” nu-şi găsesc locul după ce pleacă dintr-o anumită poziţie şi se întreabă de ce. Mulţi află, pe pielea lor, cum e să treci de la un pachet salarial de 10.000-15.000 de euro, dacă nu chiar mai mult, la câteva sute de euro obţinuţi pe cont propriu – şi asta în cea mai bună situaţie. Mulţi constată că ceea ce ştiu ei din punct de vedere profesional s-ar putea să nu mai fie căutat, având în vedere că poziţiile sunt deja ocupate de altcineva.

    Ceea ce se caută şi pentru care se plăteşte este lista de contacte, lista de telefoane pe care le are cineva, contacte care ar putea să deschidă uşi, bugete şi, eventual, obţinerea unor contracte. Doar aşa cineva este valoros. Piaţa de business este dură, iar un om este valoros nu pentru că el este valoros sau pentru că este un director de neînlocuit, ci pentru că ocupă o anumită funcţie şi poziţie. La începutul anilor ’90, când au venit investitorii americani în România, aproape primul criteriu la recrutarea cuiva era legat de contactele pe care le avea, de uşile pe care le putea deschide, de contractele pe care le obţinea. Aproape nici nu conta că persoana respectivă nu avea nicio treabă cu acel domeniu. Andrei Goşu de la Ascendis a avut o postare pe pagina lui de LinkedIn în care îi sfătuia pe corporatişti, pe cei cu poziţii bune, să fie atenţi când pleacă, pentru că ceea ce este „în stradă” este total diferit faţă de ceea ce crede cineva care până atunci a stat într-un birou şi era căutat de multă lume. Când ieşi „în stradă”, nimeni nu-ţi face loc, adică tu trebuie să-ţi faci loc, nimeni nu-ţi deschide uşile şi nu-ţi întinde un contract pe tavă doar pentru că ai ocupat o poziţie bună într-o companie. Acest lucru se uită a doua zi din momentul în care cineva pleacă dintr-o anumită poziţie. Cel valoros este cel care preia acea poziţie şi care, de a doua zi, va avea ocupate sloturile de întâlniri.

    Pentru cineva care a fost CEO şi nu mai este, de a doua zi sloturile de întâlniri sunt goale. Partenerii de business pe care i-ai avut până atunci şi care stăteau pe la uşă în aşteptarea a măcar 15 minute de discuţie nu au niciun slot liber pentru situaţia în care rolurile se schimbă.

    Pe cont propriu, în business, este greu, chiar foarte greu pentru un fost CEO, cel puţin la început. Dacă nu şi-a lăsat ceva într-un seif, îi este foarte greu să-şi facă loc în lumea inundată de toţi cei care vor întâlniri, care vor să vândă ceva unei companii. Mulţi dintre cei care au avut poziţii de top se trezesc că nimeni nu vrea serviciile lor, că nimeni nu mai are buget, că nimeni nu vrea să le ofere ceva. Vara aceasta, discutam pe treptele unei cafenele cu cineva care interacţionează cu sistemul bancar despre toate aceste fuziuni şi preluări de bănci, care, în final, înseamnă că numărul de directori trebuie să se reducă. Piaţa reducându-se, este greu să-ţi găseşti un loc în altă parte, având în vedere că poziţiile sunt deja ocupate. Eu i-am spus că cei care pleacă pot să o ia pe cont propriu, pot să ia o franciză 5 to go şi să devină antreprenori, să-şi facă programul cum vor, să nu mai depindă de nimeni, să fie independenţi. Iar replica lui a venit imediat: „Şi cât se câştigă acolo?”. Într-o situaţie fericită, 1.500-2.000 de euro pe lună, banii tăi. „Păi acolo este de muncă şi ce să faci cu 1.500 de euro pe lună?” 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ce companii listate le mai atrag atenţia brokerilor în aceste zile: MedLife, OMV Petrom, Romgaz şi instituţiile bancare

    Întrebaţi în timpul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi despre emitenţii listaţi care ies în evidenţă în ultimul timp, doi brokeri de la Bursa de Valori Bucureşti au menţionat operatorul de servicii medicale private MedLife (simbol bursier M), producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom (SNP), grupul financiar Banca Transilvania (TLV) şi compania de stat Romgaz (SNG).

    „Chiar dacă rezultatele MedLife nu au fost strălucitoare, compania se axează în continuare pe creştere, achiziţionează spitale, laboratoare, clinici. Deşi nu a ieşit pe piaţa externă, cumpără aproape în fiecare judeţ câte o clinică, ceea ce le va aduce cu siguranţă profituri mai mari pe viitor”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring.

    Compania a încheiat primele şase luni din 2025 cu afaceri de 1,57 miliarde de lei, în creştere cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În această perioadă, operatorul privat de sănătate a înregistrat o pierdere netă de 10,8 milioane de lei, faţă de un profit de 17,4 milioane de lei în S1/2024, în principal ca urmare a fluctuaţiilor cursului valutar.

    „Într-adevăr, au nişte probleme în momentul de faţă: pierderea a fost generată şi de cheltuielile financiare, ţinând cont de creşterea dobânzilor din ultimul timp (…) Dar dacă vrei să creşti un business, îţi vor fi afectate veniturile”, subliniază Dragoş Mesaroş.

    Dinamica acţiunilor din ultimul an constă însă într-o apreciere de aproape 30%, care a dus capitalizarea societăţii la peste 4 miliarde de lei. Prin comparaţie, indicele de referinţă BET s-a apreciat cu 19% în acelaşi interval.

    Costin Brumă, broker la Swiss Capital, cel mai activ broker pe segmentul de acţiuni de la BVB, menţionează între timp băncile, unii dintre cei mai tranzacţionaţi emitenţi de pe piaţa locală de capital.

    „Aici există în continuare optimism cu privire la creditare, am văzut interviurile date de managementul Băncii Transilvania şi observăm că este optimist că va atinge bugetul pe 2025. Rămân şi eu optimist cu privire la activitatea generală”, afirmă el.

    Banca de la Cluj – cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de active – înregistrează o creştere de 24% a preţului acţiunilor în 2025, în timp ce BRD – Groupe Société Générale (BRD) a urcat cu 7%. Indicele european Stoxx 60 s-a apreciat cu 45% în acelaşi interval.

    „Apoi, OMV Petrom arată bine din punct de vedere al perspectivei pe termen mediu, ştim cazuistica pe termen mediu legată de Marea Neagră (cu proiectul Neptun Deep – n.r.), iar acelaşi lucru se extinde şi la Romgaz”, mai spune brokerul.

     

  • A venit rândul Chinei să dea o palmă Statelor Unite: Beijingul a ordonat companiilor chineze să nu mai cumpere cipuri AI de la Nvidia şi să anuleze toate comenzile existente. Nvidia, lider global în industria cipurilor, scade uşor pe burse după decizia autorităţilor chineze, iar perspectivele de creştere ale companiei în viitorul apropiat sunt puse sub semnul întrebării

    China a ordonat celor mai mari companii de tehnologie să oprească achiziţiile de cipuri de inteligenţă artificială de la Nvidia şi să anuleze comenzile existente, într-o mişcare care intensifică eforturile Beijingului de a reduce dependenţa de tehnologia americană, relatează Reuters.

    Decizia, venită din partea Administraţiei Spaţiului Cibernetic din China (CAC), vizează giganţi locali precum ByteDance şi Alibaba. Potrivit surselor, companiile au primit instrucţiuni să întrerupă testarea şi comenzile pentru modelul RTX Pro 6000D, o versiune avansată a cipului de inteligenţă artificială, destinat pieţei chineze.

    Noua interdicţie este mai severă decât recomandările anterioare ale autorităţilor, care vizau cipul H20, o versiune anterioară creată special pentru a respecta restricţiile de export impuse de Washington.

    Pe bursă, acţiunile Nvidia (NVDA.O) au scăzut cu aproximativ 1% în tranzacţiile pre-market, reflectând îngrijorările investitorilor în privinţa impactului potenţial asupra vânzărilor companiei.

    De câţiva ani, administraţiile succesive de la Washington au restricţionat accesul Chinei la cipuri avansate, esenţiale pentru dezvoltarea aplicaţiilor de inteligenţă artificială şi a infrastructurii de supercomputing. Aceste măsuri au determinat Beijingul să accelereze dezvoltarea alternativelor interne şi să încurajeze companiile locale să reducă dependenţa de furnizorii americani.

    Noua interdicţie survine la doar câteva zile după ce China a acuzat oficial Nvidia de încălcarea legislaţiei anti-monopol, marcând un nou episod în conflictul tehnologic dintre cele două mari economii ale lumii.

    Nvidia, lider global în producţia de cipuri pentru AI, obţine o parte semnificativă a veniturilor din piaţa chineză. Limitarea accesului la clienţi-cheie precum ByteDance şi Alibaba ar putea afecta perspectivele de creştere pe termen scurt şi ar amplifica volatilitatea acţiunilor companiei.

    În acelaşi timp, mişcarea Beijingului trimite un semnal clar privind strategia sa de a sprijini furnizorii locali de semiconductori şi de a reduce influenţa americană asupra sectorului tehnologic.

    Investitorii şi analiştii vor urmări cu atenţie evoluţia situaţiei, pe fondul riscului ca tensiunile comerciale dintre SUA şi China să se extindă şi în alte domenii strategice.