BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • CE avertizează România că peste o lună va ajunge la Curtea Europeană din cauza tăierilor ilegale

    Comisia Europeană a cerut joi ca autorităţile române să intervină de urgenţă pentru a opri tăierea ilegală a pădurilor primare din ariile protejate, conform Agent Green.

    În ultima etapă a procedurilor de infringement împotriva României, Comisia Europeană a lansat un ultimatum despre eşecul sistemic, continuu al autorităţilor române să protejeze unele dintre cele mai valoroase păduri din Europa. Ultimatumul este ultima şansă pe care Guvernul României o are la dispoziţie pentru a adresa problema. Dacă autorităţile nu intervin nici de această dată, Comisia Europeană va deschide un caz la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, CJEU – cel mai mare tribunal al Europei, transmite Agent Green.

    Intervenţia Comisiei este consecinţa unei serii de plângeri depuse de organizaţiile Agent Green, EuroNatur şi Client Earth, care au dus la lansarea procedurilor de infringement împotriva autorităţilor române, la începutul anului 2020.

    „Ultimatumul Comisiei ne arată ca Guvernul României încalcă regulile Uniunii Europene şi cere ca autorităţile să ia măsuri specifice urgente pentru a remedia situaţia. Dacă în continuare nu se va intervenit, există un risc major ca România să fie chemată în cel mai mare tribunal al Europei. Importanţa acestor păduri nu poate fi subestimată, iar opinia Comisiei Europene ne arată cât de gravă este situaţia”, spune Ewelina Tylec-Bakalarz, avocat pentru viaţa sălbatică şi habitate la ClientEarth.

    România deţine două treimi din ultimele păduri primare şi seculare aflate în zona climei temperate. Aceste ecosisteme preţioase, protejate de legile europene sub forma ariilor protejate Natura 2000, sunt distruse în mod sistematic de către operaţiuni masive de tăieri, fară intervenţia autorităţilor române.

    „Nu ne surprinde faptul că infringementul merge la nivelul următor. Tăierile ilegale şi distrugerea ariilor Natura 2000 continuă cu aprobarea Ministerului Mediului. Dacă România va trebui să plătească amenzile pentru încălcarea regulilor UE, o va face din banii contribuabililor. Nu este corect, iar o atitudine la fel de ignorantă ar fi o mişcare profund iresponsabilă din partea statului”, declară Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

    „Avem confirmarea clară a Comisiei Europene că trebuie să protejăm urgent pădurile naturale ale României. Sperăm că vor continua să acţioneze la fel de rapid, pentru a putea opri distrugerea pădurilor din România”, adaugă Gabriel Schwaderer, director executiv al EuroNatur.

    Comisia Europeană a mai deschis un infringement împotriva României, cerând autorităţilor să-şi respecte obligaţiile de a proteja şi gestiona ariile Natura 2000, în acord cu Directiva Habitate.

  • CE oferă 10 milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare afectate de criză

    Comisia Europeană a lansat, marţi, un fond suplimentar de 10 milioane de euro pentru a sprijini activităţile de promovare ale producătorilor agroalimentari afectaţi de criză.

    Potrivit unui comunicat al CE, fondul va fi disponibil pentru a stimula vânzările de fructe şi legume, de vin, plante vii, produse lactate şi cartofi.

    Jumătate din sumă va fi destinată activităţilor de promovare desfăşurate în comun de către organizaţii de producători din mai multe ţări ale UE, iar cealaltă jumătate pentru programe naţionale. În ambele cazuri, promovarea poate avea loc fie în interiorul, fie în afara UE, pentru o perioadă de un an. Propunerile pot fi înregistrate până la 27 august 2020.

    Criza de coronavirus a avut un impact semnificativ asupra multor sectoare agroalimentare din UE, în principal din cauza schimbărilor rapide în ceea ce priveşte cererea şi a închiderii restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din întreaga UE, arată CE.

    „Cererile de propuneri lansate astăzi (marţi-n.r.) vin în completarea altor măsuri excepţionale adoptate recent pentru a sprijini anumite tipuri de sectoare agroalimentare. Este pentru prima dată când Comisia utilizează promovarea ca instrument de reacţie la un caz de perturbare gravă a pieţei”, se arată în comunicat.

  • Antitrust: Comisia deschide anchete cu privire la regulile stabilite de Apple pentru App Store

    Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă, în urma plângerii Spotify.

    „Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă. Procedurile de investigare se referă, în special, la utilizarea obligatorie a sistemului propriu al companiei Apple de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, precum şi la restricţiile privind capacitatea dezvoltatorilor de a informa utilizatorii de echipamente iPhone şi iPad cu privire la posibilităţi alternative mai ieftine de achiziţionare în afara aplicaţiilor”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

    Potrivit sursei citate, anchetele se referă la impunerea acestor reguli pentru toate aplicaţiile care concurează cu aplicaţiile şi serviciile companiei Apple în Spaţiul Economic European (SEE) şi sunt consecinţa unor reclamaţii distincte, depuse de Spotify, respectiv de către un distribuitor de cărţi electronice sau cărţi audio, cu privire la impactul normelor privind App Store asupra concurenţei în domeniul muzicii difuzate în streaming, respectiv al cărţilor electronice/cărţilor audio.

    „Aplicaţiile mobile au schimbat în mod fundamental modul în care avem acces la conţinut. Apple stabileşte regulile de distribuire a aplicaţiilor către utilizatorii de iPhone şi iPad. Se pare că Apple şi-a asigurat un rol de „controlor” în ceea ce priveşte distribuirea de aplicaţii şi conţinut către utilizatorii dispozitivelor sale populare. Trebuie să ne asigurăm că regulile stabilite de Apple nu denaturează concurenţa pe pieţele pe care Apple concurează cu alţi dezvoltatori de aplicaţii, de exemplu, prin serviciul său de difuzare de muzică în streaming, Apple Music, sau prin Apple Books. Prin urmare, am decis să examinez cu atenţie regulile stabilite de Apple pentru App Store şi conformitatea acestora cu normele UE în materie de concurenţă”, a declarat, conform comunicatului, Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

    Utilizatorii de iPhone şi iPad pot descărca doar aplicaţii native (şi nu aplicaţii web) de pe App Store.

    Comisia va investiga în special cele două restricţii impuse de Apple în acordurile sale cu societăţile care doresc să distribuie aplicaţii utilizatorilor de dispozitive Apple, respectiv utilizarea obligatorie a sistemului „IAP” de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, deţinut de Apple, pentru distribuirea de conţinut digital plătit. Prin intermediul sistemului său IAP, Apple le percepe dezvoltatorilor de aplicaţii un comision de 30 % din costurile tuturor abonamentelor percepute de aceştia şi restricţii privind capacitatea dezvoltatorilor de a-şi informa utilizatorii cu privire la posibilităţile de achiziţionare alternative din afara aplicaţiilor. Deşi Apple le permite utilizatorilor să consume şi în aplicaţie conţinut precum muzică, cărţi electronice şi cărţi audio achiziţionate în altă parte (de exemplu, pe site-ul dezvoltatorului de aplicaţii), termenii impuşi de companie îi împiedică pe dezvoltatori să-şi informeze utilizatorii cu privire la astfel de posibilităţi de achiziţionare care, de obicei, sunt mai ieftine.

    La 11 martie 2019, Spotify, furnizor de servicii muzicale în streaming şi concurentul lui Apple Music, a depus o plângere cu privire la cele două dispoziţii din acordurile de licenţă încheiate de Apple cu dezvoltatorii şi la liniile directoare conexe privind verificarea aplicaţiilor din App Store (App Store Review Guidelines), precum şi cu privire la impactul acestora asupra concurenţei în domeniul serviciilor muzicale în streaming.

    În urma unei anchete preliminare, Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că restricţiile impuse de Apple pot denatura concurenţa în ceea ce priveşte serviciile muzicale în streaming de pe dispozitivele Apple. Concurenţii Apple fie au decis să dezactiveze complet posibilitatea de abonare prin aplicaţie, fie şi-au majorat preţurile la abonamentul prin aplicaţie, comisionul perceput de Apple fiind astfel suportat de consumatori. În ambele cazuri, nu li s-a permis să-şi informeze utilizatorii cu privire la posibilităţile alternative de abonare în afara aplicaţiei. Obligaţia de a utiliza sistemul IAP pare, de asemenea, să confere companiei Apple un control deplin asupra relaţiei cu clienţii concurenţilor săi care se abonează prin aplicaţie, concurenţii acesteia fiind împiedicaţi să dispună de date importante privind clienţii lor, în timp ce Apple poate obţine date valoroase cu privire la activităţile şi ofertele concurenţilor săi.

    La 5 martie 2020, un distribuitor de cărţi electronice şi de cărţi audio a depus, de asemenea, o plângere împotriva companiei Apple, a cărei aplicaţie Apple Books este în concurenţă cu reclamantul. Această plângere ridică probleme similare celor anchetate în cauza Spotify, dar se referă la distribuţia de cărţi electronice şi de cărţi audio.

    În paralel, Comisia Europeană a iniţiat astăzi o procedură formală de investigare antitrust pentru a stabili dacă practicile Apple în legătură cu Apple Pay încalcă normele UE în materie de concurenţă.

  • Comisia Europeană donează 300 de milioane de euro alianţei pentru vaccinuri

    Comisia Europeană a anunţat, joi, că donează 300 de milioane de euro către Gavi, o alianţă constituită în parteneriat public-privat care şi-a propus să mobilizeze resurse financiare şi expertiză ăentr salvarea de vieţi în ţările sărace în care vaccinurile sunt prea puţin utilizate.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, suma de 300 de milioane de euro va contribui la vaccinarea a 300 de milioane de copii şi salvarea a până la 8 milioane de vieţi, la distribuirea în 55 de ţări a peste 3,2 miliarde de doze de vaccinuri, la facilitarea a 1,4 miliarde de contacte între familii şi serviciile de sănătate prin intermediul programelor de vaccinare, dar şi la prevenirea reapariţiei poliomielitei în lume şi finanţarea constituirii unor rezerve de vaccinuri destinate utilizării de urgenţă pentru a opri răspândirea unor epidemii periculoase.

    Anunţul a fost făcut de Comisia Europeană joi, când a avut loc summitul mondial privind vaccinarea organizat de Gavi, alianţa pentru vaccinuri.

    „Vaccinurile pot salva vieţi, dar doar dacă sunt disponibile pentru toată lumea şi mai ales în comunităţile şi regiunile cele mai vulnerabile din lume. Din această perspectivă este atât de importantă activitatea Gavi, alianţa pentru vaccinuri. Această alianţă oferă ţărilor în curs de dezvoltare mijloacele de care au nevoie pentru a se dota cu sisteme de sănătate şi programe de imunizare mai solide şi pentru ca lumea să devină un loc mai sigur. Mă bucur că, în acest demers crucial, Gavi poate beneficia de sprijinul Comisiei. Vom putea depăşi astfel criza provocată de această pandemie şi vom putea evita apariţia alteia”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

    „Suma promisă astăzi se bazează pe ipoteza că noul cadru financiar multianual al UE, în special Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI), din care ar proveni fondurile promise Gavi, alianţa pentru vaccinuri, va fi adoptat într-o variantă cât mai apropiată de cea propusă de Comisia Europeană. La 2 iunie, Comisia a propus suplimentarea fondurilor alocate IVCDCI pentru perioada 2021-2027 la 86 de miliarde EUR în preţurile din 2018 (96,4 miliarde EUR în preţuri curente), sumă în care ar urma să fie incluse 10,5 miliarde EUR provenite din noul instrument Next Generation EU”, se arată în comunicat.

    Gavi, alianţa pentru vaccinuri, este un parteneriat internaţional public-privat fără scop lucrativ, cu sediul la Geneva. Modelul Gavi este de a mobiliza resurse financiare şi expertiză, aducând la masa dialogului guverne şi producători de vaccinuri atât din ţările industrializate, cât şi din ţările în curs de dezvoltare, principalele agenţii ale ONU, instituţii din domeniul sănătăţii publice şi al cercetării, sectorul privat şi societatea civilă, în vederea salvării de vieţi şi a protejării sănătăţii prin asigurarea unui acces îmbunătăţit la vaccinuri noi şi prea puţin utilizate în ţările sărace.

    Până în august 2019, Gavi a contribuit la prevenirea a 13 milioane de decese prin programe de imunizare de rutină care au vizat peste 760 de milioane de persoane, precum şi prin campanii desfăşurate în 74 ţări pentru imunizarea a peste 960 de milioane de persoane.

  • Ceea ce părea de neconceput în urmă cu câţiva ani este propus azi ca regulă chiar de garantul pieţei libere: Comisia Europeană vrea un impozit pe cifra de afaceri, o soluţie pe care piaţa liberă o consideră o oroare

    Comisarul european pe buget Johan­nes Hahn vrea ca noul fond propus de Comisie, în valoare de 750 de miliarde de euro, destinat relansării economice post-pan­demie, să fie strâns în parte din ba­nii companiilor private. Propunerea lui Hahn este ca firmele cu afaceri anuale de peste 750 mil. euro să plătească o taxă, variabilă în funcţie de dimensiunea companiei, în schimbul accesului la piaţa comună.

    Noul plan fiscal ar urma să aducă într-o primă etapă 10 mld. euro pe an, urmând ca în următorii 7 ani să ajungă până la 15-20 mld. euro pe an, potrivit Financial Times.

    Ideea implementării unui impozit pe cifra de afaceri a fost testată şi în România de guvernul PSD con­dus de premierul Mihai Tudose, dar a întâmpinat opoziţie puternică din partea societăţii.

    La fel şi planul comisarului Johan­nes Hahn de a strânge taxe de la cele 70.000 de companii din UE cu afaceri de peste 750 mil. euro pe an ar putea întâm­pina rezistenţă majoră din partea unor state UE, precum şi din partea companiilor direct afectate.

    Avocatul de business Gabriel Biriş explică ce pre­supune de fapt această nouă măsură propusă de UE, a cărei formă de aplicare nu a fost încă concretizată. „Comisia Europeană spune că nu va taxa contribuabili individuali, dar prac­tic vor taxa fiecare cetăţean, pentru că în general companiile mari îşi permit să îşi ajusteze preţurile. Practic, în loc să taxezi ţările, taxezi cetăţenii“, a spus Biriş.

    Potrivit Comisiei Europene, taxa face parte dintr-un meniu mai amplu de po­sibile surse de finanţare, precum in­clu­derea unei ajustări a taxei pe emisiile de dioxid de carbon, sau o taxă supli­mentară pentru companiile digitale. 

  • Lufthansa va ceda până la 24 de sloturi orare de decolare şi aterizare în Frankfurt şi München ca parte a planului de salvare lansat de Comisia Europeană

    Deutsche Lufthansa AG, una dintre cele mai mari companii aeriene din Europa, a anunţat că va ceda concurenţilor până la 24 de sloturi orare de decolare şi aterizare în München şi Frankfurt, decizia fiind luată în conformitate cu planul de salvare lansat de Comisia Europeană pentru a salva operatorul german, scrie MarketWatch.

    În primele 18 luni, sloturile, care vor fi alocate printr-un proces competitiv de licitaţie, vor fi disponibile unor competitori noi, urmând să fie accesate după această perioadă şi de alţi rivali ai companiei.

    Sloturile vor fi deschise competitorilor la nivel european care nu au beneficiat de măsuri substanţiale de recapitalizare în timpul pandemiei de coronavirus.

    Consiliul de supraveghere din cadrul Lufthansa urmează să aprobe pachetul de salvare în valoare de 9 miliarde de euro, după ce săptămâna trecută, compania a decis să renunţe la suma care ar fi ajutat-o să evite falimentul.

    Pachetul, creat împreună cu guvernul german, are ca scop susţinerea companiei aeriene în timpul crizei generate de COVID-19.

     

  • Comisia Europeană cere României să ia măsurile necesare pentru dezvoltarea unui nou sistem informatic pentru monitorizarea circulaţiei produselor accizabile, inclusiv aprovizionarea cu gaze naturale

    Comisia Europeană a decis astăzi, 14 mai, să notifice toate statele membre ale UE (cu excepţia Ciprului, având în vedere derogarea de care beneficiază acest stat membru) şi Regatului Unit, din cauza nerespectării anumitor dispoziţii ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în particular în ceea ce priveşte obligaţiile de notificare şi aplicarea mecanismului de solidaritate.

    Regulamentul stabileşte cerinţe de prevenire şi reacţie la întreruperile potenţiale ale aprovizionării cu gaze în UE.

    În acest scop, ţările membre trebuie să aibă planuri de acţiune preventivă şi de urgenţă, precum şi acorduri de solidaritate clare.

    Statele membre vizate şi Regatul Unit au la dispoziţie patru luni pentru a răspunde Comisiei.

    În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.

    La 30 ianuarie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat epidemia de COVID-19 o „urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională”, iar la 11 martie a calificat-o drept pandemie.

    Deşi Comisia a arătat clar că va continua să aplice procedurile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în cazurile pe care le consideră necesare, ea a recunoscut, de asemenea, că pandemia de COVID-19 şi măsurile corespunzătoare de combatere a pandemiei au pus la grea încercare administraţiile naţionale.

    În special în anumite cazuri, criza poate afecta şi capacitatea administraţiilor statelor membre de a asigura punerea în aplicare a legislaţiei UE.

    Ţinând cont de cele de mai sus, Comisia a informat recent statele membre că au fost prelungite perioadele de timp pentru trimiterea răspunsurilor la actualele proceduri în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, lansate de la începutul anului.

    Iar astăzi, s-a decis să se ofere statelor membre posibilitatea de a răspunde fiecărei scrisori de punere în întârziere şi fiecărui aviz motivat din prezentul pachet de proceduri în termen de patru luni, în locul celor două luni obişnuite.

  • România a însemnat în 2019 1,6% din economia Uniunii Europene

    România a avut o pondere a contribuţiei în produsul intern brut al Uniunii Europene de 1,6% în 2019 –  223 mld. euro – conform datelor Comisiei Europene.

    În 2019, România a avut un PIB de 223 miliarde euro, cu 19 miliarde euro mai mult comparativ cu anul 2018 când PIB-ul a fost de 204 miliarde euro.

    Produsul intern brut al Uniunii Europene a fost în 2019 de 13.900 miliarde euro, un nivel cu 17% mai mare decât era în urmă că zece ani. Ţările care au o pondere semnificativă în PIB european  sunt Germania, cu un aproape un sfert, Franţa, cu 17,4%, şi Italia, cu o pondere de 12,8%.

    La polul opus,  zece din ţările membre au avut anul trecut o contribuţie de sub 1% din PIB. Statele care au cea mai mică pondere în PIB-ul Uniunii Europene sunt Malta, 0,1%, Letonia, Cipru şi Estonia, fiecare cu o pondere de 0,2%.

    România se află pe locul al 14 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte contribuţia în PIB-ul UE, peste Portugalia şi Grecia care au o pondere de 1,5%, respectiv 1,3%.

    La acelaşi nivel cu România se află şi Cehia, care are tot 1,6% din PIB UE.

    Germania şi-a consolidat poziţia de lider economic al Uniunii Europene, cu un PIB în valoare de aproape 3.400 miliarde euro, a avut o pondere a contribuţiei de 24,7%, adică aproape un sfert din totalul de PIB al Uniunii Europene. Odată ce statele europene au început să se confrunte cu din ce în ce mai multe cazuri de COVID-19, guvernele ţărilor membre au decis să ia diferite măsuri de restricţii ale circulaţiei pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Măsurile luate de către statele europene au generat o scădere semnificativă a produsului intern brut al Uniunii Europene.

    În primul trimestru din 2020, PIB-ul ajustat sezonier al Uniunii Europene a scăzut cu 3,5%, şi cu 3,8% în zona euro, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor estimate ale biroului de statistică a Uniunii Europene. Scăderile menţionate pe care le-a suferit PIB-ul UE sunt cele mai puternice din 1995.

    Ponderea contribuţiei României la PIB-ul Uniunii Europene a crescut datorită faptului că Marea Britanie a ieşit din Uniune.

  • CE cere statelor membre să menţină restricţiile la frontierele UE până în 15 iunie

    Comisia Europeană a cerut, vineri, statelor membre să prelungească cu 30 de zile, până în 15 iunie, restricţiile temporare privind călătoriile neesenţiale către UE.

    Potrivit unui comunicat al CE, deşi unele state fac paşi pentru relaxarea restricţiilor situaţia rămâne fragilă.

    „Comisia a invitat astăzi, 8 mai, statele membre ale spaţiului Schengen şi statele asociate spaţiului Schengen să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricţia temporară privind călătoriile neesenţiale către UE. Deşi unele state membre ale UE şi unele state asociate spaţiului Schengen fac paşi preliminari în direcţia relaxării măsurilor de combatere a răspândirii pandemiei, situaţia rămâne fragilă, atât în Europa, cât şi la nivel mondial. Prin urmare, trebuie să menţinem măsurile ce vizează frontierele externe pentru a reduce riscul de răspândire a bolii prin intermediul călătoriilor în UE.”, se arată în comunicat.

    Potrivit acestuia, eliminarea restricţiilor de călătorie trebuie să se facă eşalonat: „controalele la frontierele interne vor trebui să înceapă să fie eliminate treptat şi într-un mod coordonat, şi apoi, într-o a doua etapă, să fie relaxate restricţiile la frontierele externe”.

    „Obiectivul general – de a limita răspândirea coronavirusului prin intermediul unui nivel scăzut de interacţiune socială – este încă valabil. În ciuda progreselor înregistrate în multe ţări europene, situaţia la nivel mondial este foarte fragilă. Este imperativ ca măsurile să fie luate treptat, diferitele restricţii urmând să fie ridicate etapizat”, a declarat vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas.

    „Este necesară o abordare coordonată şi etapizată. Restabilirea funcţionării normale a spaţiului Schengen de liberă circulaţie reprezintă primul nostru obiectiv, de îndată ce situaţia sanitară va permite acest lucru. Restricţiile asupra liberei circulaţii şi controalele la frontierele interne vor trebui ridicate gradual, urmând ca într-o etapă ulterioară să eliminăm restricţiile la frontierele externe şi să permitem accesul în UE a cetăţenilor din afara UE pentru călătorii neesenţiale”, a spus comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

    Restricţia de călătorie, precum şi invitaţia de a o prelungi, se aplică „zonei UE+”, care include toate statele membre ale spaţiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România) şi cele 4 state asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) – în total, 30 de ţări.

  • CE distribuie 1,5 milioane de măşti pentru protecţia cadrelor medicale din ţările membre

    Comisia Europeană a anunţat că distribuie 1,5 milioane de măşti, din cele 10 milioane comandate, pentru protecţia cadrelor medicale. Acestea vor fi distribuite unui număr de 17 state membre şi Regatului Unit, se arată întrr-un comunicat al CE.

    Acest lot face parte dintr-o nouă achiziţie de 10 milioane de măşti, finanţată de Comisie, în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă. Scopul este de a ajuta direct statele membre pentru a atenua consecinţele imediate ale pandemiei şi pentru a anticipa nevoile legate de relaxarea restricţiilor şi de redresarea economică.

    „Facem tot ce putem pentru a sprijini statele membre să obţină echipamente de protecţie pentru cadrele medicale din prima linie. Ele sunt eroii contemporani ai Europei. Această acţiune reprezintă solidaritatea UE în acţiune şi este menită să contribuie la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene, fiind mobilizate 3 miliarde EUR de la bugetul UE pentru a sprijini în mod direct eforturile statelor membre. Rămânem neclintiţi în angajamentul nostru: împreună, putem câştiga această luptă”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

    Măştile vor fi livrate în următoarele şase săptămâni statelor membre şi regiunilor care au nevoie de ele, în tranşe săptămânale de 1,5 milioane de măşti.

    Aceste livrări au loc în plus faţă de sutele de mii de măşti livrate deja din rezerva EU de echipamente medicale în ultimele săptămâni, precum şi faţă de asistenţa mobilizată prin intermediul Mecanismului UE de protecţie civilă, potrivit comunicat CE.

    Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate ale statelor membre, din care 2,7 miliarde vor fi direcţionate prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă şi 300 de milioane prin intermediul capacităţii de echipamente medicale rescEU.