BusinessMagazin

Tag: comert

  • Ce au în comun cele mai mari afaceri ale lumii, precum Apple, Amazon sau Microsoft, cu afacerea pornită de două românce

    Apple, Amazon, Microsoft, Google, chiar şi imperiul Disney sunt afaceri care, dincolo de multe zerouri, mai au ceva în comun: au pornit dintr-un garaj. Aşa că, după ce veţi citi acest material, poate vă veţi uita cu alţi ochi la garajul în care vă ţineţi – sau nu – maşina. Cine ştie ce business poate să găzduiască?!

    Andra Ciorbă şi Cristina Bajdechi erau în concediu de creştere a copiilor atunci când au început să organizeze ateliere pentru cei mici cu activităţi diverse. De la propriii copii, au ajuns să coopteze şi alţi „amatori”, care veneau iniţial însoţiţi de părinţi. Primele activităţi au avut loc într-un spaţiu închiriat, un apartament mic, frumos amenajat şi luminos, care, anterior, fusese un garaj. Cele două antreprenoare au plătit în avans chiria pe două luni şi au început să ocupe, treptat, rafturile disponibile cu materiale didactice şi jucării.

    „Atelierele aveau loc de mai multe ori pe zi, cu grupe diferite, copiii veneau şi făceau anumite activităţi cu o tematică gândită dinainte. Au început să ne frecventeze periodic aceiaşi copii, iar părinţii lor ne încurajau să mergem mai departe şi, treptat, copiii lor să vină fără ei o oră-două-trei pe zi. De acolo s-a ajuns la ideea unei grădiniţe şi astfel am ajuns la a crea o grădiniţă acum circa trei ani”, povestea recent Andra Ciorbă, cofondatoarea Wizz for Kids din Cluj-Napoca.

    La bază, ambele antreprenoare din spatele Wizz for Kids sunt profesori, educatori şi învăţători şi au experienţă în educaţie, astfel că afacerea se potriveşte perfect cu aptitudinile şi calificările lor. Cele două instituţii de învăţământ se află în curs de acreditare britanică, iar planul antreprenoarelor este să continue să ducă mai departe la şcoală generaţiile care vin de la grădiniţă.

    Tot din Cluj-Napoca vine şi David Şăulean, de profesie IT-ist, care a început în 2019 businessul Genta, după o investiţie de 30.000 de euro, din dorinţa de a face mai mult decât programare şi de a crea ceva pe care să îşi poată pune amprenta personală. Astăzi, el produce portofele bărbăteşti şi de damă, genţi şi huse de laptopuri, toate din piele naturală, sub brandul Genta.

    Antreprenorul urmăreşte în prezent o finanţare europeană, care se ridică la 200.000 de euro şi prin care vrea să extindă partea de producţie – practic, să construiască o hală proprie în care să se desfăşoare producţia, întrucât, momentan, ea are loc într-un garaj.

    „Nu am avut habar în ce mă bag. Primul produs pe care l-am realizat a fost un portofel de bărbaţi, inspiraţia a fost de pe Pintereset şi YouTube. Ulterior, după ce am văzut că producţia începe să meargă, am încercat să diversificăm şi portofoliul. Am ajuns la 200 de produse. Am început să facem şi huse de laptop, genţi de laptop, de damă sau alte accesorii din piele”, spune David Şăulean.

    Antreprenorul mai are în plan să intre cu produsele Genta pe piaţa din Ungaria şi Bulgaria.

    Pentru Ionatan Politic, un tânăr din Braşov, garajul tatălui său a fost locul de pornire pentru Chair2Go, o serie de scaune din lemn de brad. Etapele producţiei – adică asamblarea pieselor, vopsirea şi ataşarea materialului textil – au în continuare loc în garajul tatălui său.

    „Primele scaune au fost făcute cu un ferăstrău electric. Apoi am avut nevoie de o bormaşină cu baterie.”

    Ionatan Politic a început să producă scaune din lemn de brad în 2019, la şapte ani după ce realizase primul prototip, în Germania, după o schiţă. A perfecţionat modelul şi a ajuns să creeze un brand cu care, la începutul anului 2020, ţintea să meargă la festivaluri, înainte ca pandemia să-şi facă de cap.

    În lipsa festivalurilor, publicul-ţintă a fost altul, fiind compus din clienţi care le aşază în curte, pe balcon, în grădină sau care le ţin în maşină şi, în traseele lor, le pot folosi pentru a admira peisaje ce nu trebuie ratate. Câteva scaune au ajuns şi la cetatea Râşnov.

    Garajul a fost un element atât de important în businessul dezvoltat de Dragoş Jivan şi Radu Piloca, încât ei au ales să-l transforme chiar în brand. Cei doi antreprenori au început în urmă cu circa nouă ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Treptat, au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben.

    „Numele a fost ales pentru că galbenă era singura găleată de vopsea rămasă şi astfel un perete a ajuns să fie complet vopsit în galben”, spun cei doi fondatori.

    Garajul era al lui Radu Piloca şi stătea nefolosit şi gol până când a fost transformat în atelier de mobilă. Între timp, hala de producţie a celor doi tineri s-a mutat în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.

    Într-un garaj a început şi povestea Panseea, un brand de cosmetice fondat de Carmen Zaiu. La capătul mai multor ani de experienţă în domeniul financiar, ea a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii şi probleme de piele, iar produsele din comerţ nu îi făceau bine. Aşa a ajuns să producă acasă loţiuni şi unguente din uleiuri vegetale presate la rece şi unturi naturale nepurificate. De la pasiune la afacere a fost nevoie de un laborator în care să fie produse loţiunile, astfel că acesta a fost amenajat în propriul garaj din Voluntari, lângă Bucureşti.

    „A durat doi ani să transformăm garajul în laborator, am avut nevoie de multe autorizaţii. Fiind cosmetice handmade, echipamentele au fost uşor de procurat”, povestea Carmen Zaiu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    La baza cosmeticelor Panseea, stau uleiuri din seminţe de măceş, de ovăz sau de trandafir, lavandă, glicerină, emulsifianţi naturali din ulei de măsline şi uleiuri esenţiale.

    Guy Mandler şi Ştefan Heghes au pornit businessul Smart Products tot într-un garaj în anul 2014, din dorinţa de a pune pe piaţa românească produse inteligente, de la becuri smart, console de jocuri, drone sau gadgeturi până la trotinete şi scutere electrice.

    În prezent, compania face import şi distribuţie B2C prin intermediul magazinului online, cu desfacere atât în România, cât şi în America prin intermediul Amazon, dar şi vânzare B2B în parteneriat cu jucători mari din piaţa comerţului online.

    „Smart Products I&D a pornit de la premisa de a aduce în România produse care au în spate idei smart. Prima dată am adus o consolă de jocuri pentru copiii mici, apoi ne-au venit foarte multe idei. Acum facem import şi distribuţie atât către clientul final, cât şi vânzare angro către cei mai mari jucători din piaţa de comerţ online – eMag, PCgarage, Cel.ro sau Evomag”, povesteau fondatorii businessului în 2019.

    În garaj s-a născut şi berea Bereta, produsă de Adrian Biebel. Originar din Timişoara, el a început să facă propriile experimente în producţia de bere artizanală într-un garaj din oraşul natal în 2013. Trei ani mai târziu a creat microberăria Bereta.

    „A apărut din joacă, după multe degustări ale diferitelor beri artizanale străine, de pe vremea când era foarte greu să le găseşti pe rafturile magazinelor. Am încercat să replicăm ceva din ce ne-a plăcut şi după primele teste într-o oală de opt litri, pe aragazul de acasă, ne-am mutat într-un garaj cu un echipament cu care puteam face până la 30 de litri”, povestea Adrian Biebel.

    Prietenii l-au îndemnat să meargă mai departe şi a început să producă bere în fabrica microberăriei Ground Zero din Bucureşti. Astfel, cu o investiţie minimă din fonduri proprii, au început să facă primele produse sub marca Bereta. În timp, berea artizanală produsă în Timişoara a ajuns şi în oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.

    Poveştile despre potenţialul garajului ca viitor sediu de corporaţie sau măcar de start-up sănătos au fost expuse pe larg, de-a lungul ultimilor doi ani şi jumătate, în proiectul Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania şi Vodafone, şi pot fi citite pe platforma cu acelaşi nume.

  • Cel mai mare retailer de alimente din Croaţia şi Balcani, a introdus opţiunea de plată prin monede digitale pentru clienţ

    „În prezent, plăţile prin criptomonede sunt posibile online, dar avem în plan lansarea acestei opţiuni în curând pentru alte magazine din Croaţia“, se arată într-un comunicat al companiei.

    Clienţii pot folosi nouă monede digitale, printre care bitcoin, ether, tether şi stellar lumen.

    Konzum este urmaşul defunctului Agrokor şi una dintre cele mai mari companii din regiune.

  • Care sunt sectoarele cu cea mai bună evoluţie în primul an de pandemie şi cine sunt cei mai mari pierzători

    Sunt aproximativ 60 de sectoare majore în economie, o parte industrii care reprezintă adevăraţi piloni de sprijin pentru mediul de business local, dar şi unele domenii poate mai puţin vizibile sau contorizabile, dar care sunt însă la fel de importante pentru bunăstarea unei ţări. În total, circa 770.000 de firme alcătuiau la finalul anului trecut întreg ecosistemul local de business, care angrenează în mecanismele sale circa 4 milioane de oameni, cunoscuţi mai simplu sub denumirea de salariaţi. Fiecare companie, dar şi fiecare angajat activează, respectiv lucrează într-un anumit sector. Ce a însemnat pandemia pentru toţi şi toate? Răspunsul diferă de la caz la caz.

    Doar patru sectoare majore din economie – construcţiile, posta şi curieratul, activităţile veterinare şi fabricarea produselor din tutun – au reuşit să crească anul trecut cu peste 10%, într-o economie afectată de pandemia de Covid-19, care a pus pe pauză anumite industrii şi care i-a făcut pe consumatori mai prudenţi în achiziţii. Dintre cele 63 de domenii mari analizate de ZF, mai puţin de un sfert, respectiv 15, au fost pe plus comparativ cu 2019 în ceea ce priveşte valoarea, o dovadă clară privind impactul pe care criza sanitară ‒ devenită şi economică – l-a avut asupra mediului de business local.

    Este interesant de observat că cifrele nu doar că nu mint, ci pictează un tablou foarte elocvent pentru ceea ce s-a întâmplat efectiv anul trecut.

    Construcţiile – fie ele case, blocuri, hale industriale sau chiar clădiri de birouri ‒ au continuat să se ridice în plină pandemie. Când aproape nimic altceva nu mai funcţiona, oamenii lucrau de zor pe şantierele din toată ţara. Şi cum avioanele erau staţionare la sol, magazinele de modă sau cosmetice erau închise, iar oamenii stăteau acasă şi în casă mai mult decât oricând, vânzările de imobile au fost pe val, ca de altfel şi alte domenii adiacente, precum comerţul cu electrocasnice, cu mobilă sau articole de bricolaj. Românii au investit în 2020 în lucruri palpabile şi în a-şi face şederea mai confortabilă în propria locuinţă ‒ nouă sau veche.

    În 2020, din statistici au dispărut 5.500 de firme şi 300.000 de salariaţi. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”.

    Aceste schimbări în comportamentul de consum sunt confirmate şi de cifre, comerţul cu amănuntul cu produse nealimentare crescând anul trecut cu 3,6%. Această valoare ia în calcul însă şi moda, cosmeticele, carburanţii şi medicamentele, motiv pentru care avansul e unul temperat.

    Şi comerţul alimentar – analizat separat – se află printre sectoarele cu tracţiune în 2020, când vânzările au crescut cu aproape 9% în medie. Diferenţele de la lună la lună sunt însă majore. Februarie şi martie au fost luni de panică, de cumpărături impulsive şi de stoc, urmate de un aprilie pe minus, în care consumul s-a făcut în mare parte din ceea ce exista deja în cămară sau în frigider. Apoi, lucrurile s-au mai echilibrat pe parcursul anului, odată ce şi parcursul bolii a fost mai predictibil sau odată ce teama s-a mai atenuat.

    Totuşi, când vine vorba de comerţ – indiferent de tipul său – există un câştigător suprem, şi anume online-ul, care a fost de altfel motorul întregii economii, trăgând după sine şi alte sectoare. Nu există un CAEN special pentru comerţ online, dar o dovadă clară a evoluţiei sale spectaculoase o reprezintă creşterea pieţei de poştă şi curierat, de 15,7%, a doua cea mai mare din economie, după construcţii.

     

    Podiumul este completat de un domeniu poate mai puţin vizibil pentru publicul larg – activităţile veterinare. Totuşi, e vorba de o industrie de 1,7 mld. lei anul trecut, plus 12,8%, unde lucrează 7.500 de oameni. Cum a ajuns acest sector în lumina reflectoarelor? Tot datorită pandemiei. Timpul îndelungat petrecut la interior precum şi regulile de distanţare socială impuse de autorităţi i-au determinat pe oamenii din toată lumea, inclusiv România, să adopte sau să cumpere un animal de companie, fie el câine, pisică, hamster sau altă vietate. Fie doar pentru că aveau nevoie de companie, fie că aveau nevoie de o scuză în plus pentru a ieşi din casă, oamenii au decis în 2020 mai mult ca niciodată să aibă un pet, însă trendul exista deja într-o lume tot mai grăbită şi mai singură. Astfel, în jurul animalelor de companie s-a construit o adevărată industrie, de la cabinete veterinare la saloane de cosmetice pentru căţei şi pisici, la hoteluri de profil şi la producţia de haine sau jucării specifice.

    Orice criză îşi pune amprenta diferit asupra domeniilor din economie însă, spre deosebire de oricare altă perioadă dificilă de până acum, pandemia a avut o serie de particularităţi, fiind în primul rând o problemă a sistemului sanitar. De aceea, unele domenii au continuat să funcţioneze normal – comerţul online, retailul farma sau alimentar, curieratul sau livările la domiciliu. Altele s-au oprit aproape complet timp de câteva luni, lucru care nu s-a mai petrecut niciodată până acum. Turismul – cu toate subdomeniile sale – a fost poate cel mai lovit şi pare că va mai avea nevoie de nişte ani să îşi revină. Iar asta se vede, din nou, în cifre.

    Transportul aerian, agenţiile de turism şi industria spectacolelor sunt perdanţii anului trecut, postând scăderi de business ce depăşesc 50% şi urcă până la chiar 90%. Avioanele au stat mai mult la sol în 2020, agenţiile de turism nu au avut nici clienţi, dar nici destinaţii pe care să le vândă pentru că multe ţări şi-au închis graniţele pentru călători, iar industria spectacolelor a tras cortina în prima parte a anului trecut şi nu a ridicat-o până în 2021.

    La fel ca în cazul evoluţiilor pozitive, şi cele negative sunt înlănţuite. Oamenii nu au mai călătorit, nu au mai mers la birou, nu au mai ieşit cu zilele din casă, aşa că şi vânzările de maşini s-au prăbuşit, iar odată cu ele şi producţia de profil, motorul principal al economiei şi mai ales al exporturilor locale. Circa 135.000 de oameni lucrau la final anului trecut în domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cu 28.000 mai puţini ca în 2019. Industria a ajuns la 73,5 mld. lei, cu 21% sub nivelul dinainte de pandemie.

    Nici HoReCa nu a dus-o prea bine, nici industria de activităţi sportive, recreative şi distractive, toate fiind dependente de apetitul oamenilor de a ieşi, de a se plimba şi totodată de libertatea lor de a o putea face.

    Sunt mai bine de 20 de sectoare economice – dintre cele peste 60 analizate de ZF – care au postat scăderi de business de două cifre (peste 10%). Tocmai de aceea este relevantă analiza sectorială, ţinând cont că cifra de afaceri totală a companiilor din România a scăzut cu doar 5,5% în 2020, un an atipic, marcat de pandemia de Covid-19, care a adus cu sine şi o criză economică în multe sectoare. Astfel, la o privire de ansamblu, lucrurile nu arată dramatic, dar analizate în amănunt, ele spun o altă poveste.

    Datele de la Registrul Comerţului mai relevă şi că din statistici au dispărut
    5.500 de firme, dar şi 300.000 de salariaţi în 2020. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”. În acest an se vede deja o creştere majoră a numărului de insolvenţe, care mai departe se poate traduce şi în falimente, radieri sau dispariţii de companii.

    În ceea ce priveşte numărul de salariaţi şi evoluţia cifrei de afaceri totale, estimările pentru 2021 sunt optimiste după primele opt luni, mai ales cele venite din partea executivilor şi specialiştilor din domeniile puternic afectate. Ei spun că era greu să fie un an mai slab ca precedentul, pentru că mai rău nu se poate. Totuşi, în contextul actual al pandemiei, cu un val 4 ce doboară record după record, nimeni nu se mai aventurează în a înainta cifre sau estimări. All bets are off!

  • Care este locul unde au fost create cele mai mari afaceri din lume precum Apple, Amazon, Microsoft, Google, chiar şi imperiul Disney

    Apple, Amazon, Microsoft, Google, chiar şi imperiul Disney sunt afaceri care, dincolo de multe zerouri, mai au ceva în comun: au pornit dintr-un garaj. Aşa că, după ce veţi citi acest material, poate vă veţi uita cu alţi ochi la garajul în care vă ţineţi – sau nu – maşina. Cine ştie ce business poate să găzduiască?!

    Andra Ciorbă şi Cristina Bajdechi erau în concediu de creştere a copiilor atunci când au început să organizeze ateliere pentru cei mici cu activităţi diverse. De la propriii copii, au ajuns să coopteze şi alţi „amatori”, care veneau iniţial însoţiţi de părinţi. Primele activităţi au avut loc într-un spaţiu închiriat, un apartament mic, frumos amenajat şi luminos, care, anterior, fusese un garaj. Cele două antreprenoare au plătit în avans chiria pe două luni şi au început să ocupe, treptat, rafturile disponibile cu materiale didactice şi jucării.

    „Atelierele aveau loc de mai multe ori pe zi, cu grupe diferite, copiii veneau şi făceau anumite activităţi cu o tematică gândită dinainte. Au început să ne frecventeze periodic aceiaşi copii, iar părinţii lor ne încurajau să mergem mai departe şi, treptat, copiii lor să vină fără ei o oră-două-trei pe zi. De acolo s-a ajuns la ideea unei grădiniţe şi astfel am ajuns la a crea o grădiniţă acum circa trei ani”, povestea recent Andra Ciorbă, cofondatoarea Wizz for Kids din Cluj-Napoca.

    La bază, ambele antreprenoare din spatele Wizz for Kids sunt profesori, educatori şi învăţători şi au experienţă în educaţie, astfel că afacerea se potriveşte perfect cu aptitudinile şi calificările lor. Cele două instituţii de învăţământ se află în curs de acreditare britanică, iar planul antreprenoarelor este să continue să ducă mai departe la şcoală generaţiile care vin de la grădiniţă.

    Tot din Cluj-Napoca vine şi David Şăulean, de profesie IT-ist, care a început în 2019 businessul Genta, după o investiţie de 30.000 de euro, din dorinţa de a face mai mult decât programare şi de a crea ceva pe care să îşi poată pune amprenta personală. Astăzi, el produce portofele bărbăteşti şi de damă, genţi şi huse de laptopuri, toate din piele naturală, sub brandul Genta.

    Antreprenorul urmăreşte în prezent o finanţare europeană, care se ridică la 200.000 de euro şi prin care vrea să extindă partea de producţie – practic, să construiască o hală proprie în care să se desfăşoare producţia, întrucât, momentan, ea are loc într-un garaj.

    „Nu am avut habar în ce mă bag. Primul produs pe care l-am realizat a fost un portofel de bărbaţi, inspiraţia a fost de pe Pintereset şi YouTube. Ulterior, după ce am văzut că producţia începe să meargă, am încercat să diversificăm şi portofoliul. Am ajuns la 200 de produse. Am început să facem şi huse de laptop, genţi de laptop, de damă sau alte accesorii din piele”, spune David Şăulean.

    Antreprenorul mai are în plan să intre cu produsele Genta pe piaţa din Ungaria şi Bulgaria.

    Pentru Ionatan Politic, un tânăr din Braşov, garajul tatălui său a fost locul de pornire pentru Chair2Go, o serie de scaune din lemn de brad. Etapele producţiei – adică asamblarea pieselor, vopsirea şi ataşarea materialului textil – au în continuare loc în garajul tatălui său.

    „Primele scaune au fost făcute cu un ferăstrău electric. Apoi am avut nevoie de o bormaşină cu baterie.”

    Ionatan Politic a început să producă scaune din lemn de brad în 2019, la şapte ani după ce realizase primul prototip, în Germania, după o schiţă. A perfecţionat modelul şi a ajuns să creeze un brand cu care, la începutul anului 2020, ţintea să meargă la festivaluri, înainte ca pandemia să-şi facă de cap.

    În lipsa festivalurilor, publicul-ţintă a fost altul, fiind compus din clienţi care le aşază în curte, pe balcon, în grădină sau care le ţin în maşină şi, în traseele lor, le pot folosi pentru a admira peisaje ce nu trebuie ratate. Câteva scaune au ajuns şi la cetatea Râşnov.

    Garajul a fost un element atât de important în businessul dezvoltat de Dragoş Jivan şi Radu Piloca, încât ei au ales să-l transforme chiar în brand. Cei doi antreprenori au început în urmă cu circa nouă ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Treptat, au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben.

    „Numele a fost ales pentru că galbenă era singura găleată de vopsea rămasă şi astfel un perete a ajuns să fie complet vopsit în galben”, spun cei doi fondatori.

    Garajul era al lui Radu Piloca şi stătea nefolosit şi gol până când a fost transformat în atelier de mobilă. Între timp, hala de producţie a celor doi tineri s-a mutat în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.

    Într-un garaj a început şi povestea Panseea, un brand de cosmetice fondat de Carmen Zaiu. La capătul mai multor ani de experienţă în domeniul financiar, ea a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii şi probleme de piele, iar produsele din comerţ nu îi făceau bine. Aşa a ajuns să producă acasă loţiuni şi unguente din uleiuri vegetale presate la rece şi unturi naturale nepurificate. De la pasiune la afacere a fost nevoie de un laborator în care să fie produse loţiunile, astfel că acesta a fost amenajat în propriul garaj din Voluntari, lângă Bucureşti.

    „A durat doi ani să transformăm garajul în laborator, am avut nevoie de multe autorizaţii. Fiind cosmetice handmade, echipamentele au fost uşor de procurat”, povestea Carmen Zaiu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    La baza cosmeticelor Panseea, stau uleiuri din seminţe de măceş, de ovăz sau de trandafir, lavandă, glicerină, emulsifianţi naturali din ulei de măsline şi uleiuri esenţiale.

    Guy Mandler şi Ştefan Heghes au pornit businessul Smart Products tot într-un garaj în anul 2014, din dorinţa de a pune pe piaţa românească produse inteligente, de la becuri smart, console de jocuri, drone sau gadgeturi până la trotinete şi scutere electrice.

    În prezent, compania face import şi distribuţie B2C prin intermediul magazinului online, cu desfacere atât în România, cât şi în America prin intermediul Amazon, dar şi vânzare B2B în parteneriat cu jucători mari din piaţa comerţului online.

    „Smart Products I&D a pornit de la premisa de a aduce în România produse care au în spate idei smart. Prima dată am adus o consolă de jocuri pentru copiii mici, apoi ne-au venit foarte multe idei. Acum facem import şi distribuţie atât către clientul final, cât şi vânzare angro către cei mai mari jucători din piaţa de comerţ online – eMag, PCgarage, Cel.ro sau Evomag”, povesteau fondatorii businessului în 2019.

    În garaj s-a născut şi berea Bereta, produsă de Adrian Biebel. Originar din Timişoara, el a început să facă propriile experimente în producţia de bere artizanală într-un garaj din oraşul natal în 2013. Trei ani mai târziu a creat microberăria Bereta.

    „A apărut din joacă, după multe degustări ale diferitelor beri artizanale străine, de pe vremea când era foarte greu să le găseşti pe rafturile magazinelor. Am încercat să replicăm ceva din ce ne-a plăcut şi după primele teste într-o oală de opt litri, pe aragazul de acasă, ne-am mutat într-un garaj cu un echipament cu care puteam face până la 30 de litri”, povestea Adrian Biebel.

    Prietenii l-au îndemnat să meargă mai departe şi a început să producă bere în fabrica microberăriei Ground Zero din Bucureşti. Astfel, cu o investiţie minimă din fonduri proprii, au început să facă primele produse sub marca Bereta. În timp, berea artizanală produsă în Timişoara a ajuns şi în oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.

    Poveştile despre potenţialul garajului ca viitor sediu de corporaţie sau măcar de start-up sănătos au fost expuse pe larg, de-a lungul ultimilor doi ani şi jumătate, în proiectul Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania şi Vodafone, şi pot fi citite pe platforma cu acelaşi nume.

  • Ce tendinţe actuale vor modela viitorul comerţului online

    Pe fondul pandemiei, piaţa de comerţ online, nu doar din România, ci din întreaga lume se află în acest moment în plină expansiune. Într-un comunicat de presă, Revo Technologies, o companie fintech specializată în servicii Buy Now, Pay Later, prezentă în Europa Centrală şi de Est (Polonia, România) şi Rusia, operând sub brandul Mokka, atrage atenţia asupra a cinci tendinţe dominante, care vor modela viitorul comerţului online.

    Prima vizează cumpărăturile omnichannel. Înainte de a lua decizia de a cumpăra, majoritatea clienţilor realizează o cercetare online a brandului sau produsului care le-a atras atenţia, chiar dacă intenţionează să ajungă ulterior în magazinul fizic pentru achiziţie. „Tehnologia pune astăzi la dispoziţie metode simple şi rapide de informare asupra produselor şi ofertelor. Clienţii au aşteptări în creştere ale unei experienţe holistice de cumpărături, pe toate canalele, ceea ce îi aduce pe comercianţi în situaţia de a fi nevoiţi să ştie mai multe despre preferinţele cumpărătorilor, modul în care navighează pe net şi interacţiunile pe care le au”, susţin reprezentanţii businessului. Potrivit lor, există tehnologii care pot îmbunătăţi experienţa de shopping omnichannel oferită de comercianţi, exemplificând cu Google Analytics, care dispune de funcţia „Associated conversions”, ce permite să fie observată şi urmărită navigarea pe toate canalele de vânzări. Platformele de date despre clienţi au, de asemenea, potenţialul să completeze  informaţiile despre clienţi deţinute de comercianţi. Nu în ultimul rând, adaugă ei, serviciile de finanţare cum ar fi „Cumperi acum, plăteşti mai târziu” (Buy Now Pay Later) pot oferi date  consistente despre clienţi şi asigură o experienţă coerentă pe toate canalele. 

    Reprezentanţii companiei amintesc, de asemenea, şi de oferirea de noi opţiuni de plată. Inovaţiile tehnologice din e-commerce urmăresc să ofere clienţilor o experienţă de shopping cât mai complexă şi facilă. Iar modalităţile de plată alternative sunt un aspect esenţial în acest proces, pentru că pot face diferenţa între succesul şi insuccesul unui retailer. Pentru comercianţi este vital să ofere modalităţi de plată alternativă, rapidă şi la îndemână, care să minimizeze procentul celor care renunţă la coşul de cumpărături. „Cumperi acum, plăteşti mai târziu” (Buy Now Pay Later), una dintre cele mai noi metode de plată alternative, se dovedeşte a fi foarte populară în rândul Generaţiei Z şi Millenials, la nivel global. Cu ajutorul acestui serviciu cumpărătorul poate accesa instantaneu opţiunea de a plăti pentru achiziţii mai târziu, fără a fi nevoit să completeze formulare lungi de cerere de finaţare. În mod obişnuit, acest tip de plată nu implică nicio dobândă sau doar o mică taxă, aşa că aceasta este o alternativă foarte atractivă la cardurile de credit. Pentru comercianţi, acest sistem poate oferi câştiguri semnificative, reducând incidenţa renunţării la coşul de cumpărături, sporind valoarea totală a cumpărăturilor şi frecvenţa lor”, susţin reprezentanţii businessului. Potrivit lor, în România această metodă de plată se află încă la început, dar cercetările de piaţă dovedesc că atât comercianţii, cât şi clienţii sunt foarte interesaţi de ea. O cercetare de piaţă realizată de iSense Solutions în colaborare cu Mokka România evidenţiază că 55% dintre  consumatori sunt interesaţi să utilizeze acest serviciu în următoarele 12 luni. Mokka are peste 10 milioane de utilizatori înregistraţi în acest moment.

    Dezvoltarea comerţului vizual se află, la rândul său, pe listă. Într-o lume în care volumul informaţiei este copleşitor, comercianţii trebuie să găsească noi metode de a atrage atenţia cumpărătorilor, sunt de părere aceştia. Din acest punct de vedere, comunicarea vizuală devine tot mai importantă. Fotografiile bine realizate, cu impact emoţional, video creative şi folosirea realităţii augmentate sunt noile modalităţi de comunicare la care clienţii sunt receptivi. Cercetări efectuate de Shopify, citate de companie, indică faptul că utilizarea realităţii augmentate pentru vizualizarea unui produs creşte cu 65% decizia de cumpărare.

    Folosirea noilor tehnologii pentru implementarea strategiilor dinamice de preţuri completează tendinţele enumerate. Strategia preţurilor dinamice, ajustate astfel încât să reflecte cererea cumpărătorilor nu este nouă, însă tehnologiile de ultimă oră o duc la nivelul superior, o fac mai precisă şi accesibilă, susţin reprezentanţii businessului. Amazon, exemplifică ei, a implementat deja tehnologii care să-i optimizeze strategiile de preţ, iar succesul acesteia a determinat şi alte companii să-i urmeze exemplul. „Pe o piaţă cu o creştere accelerată, care evoluează rapid datorită inovaţiilor din domeniul tehnologic, retailerii  trebuie să ţină cont de tendinţele pieţei dacă vor să rămână jucători de top în e-commerce”, concluzionează ei.

    Folosirea inteligenţe artificiale şi a realitatăţii augmentate reprezintă a altă tendinţă de care amintesc reprezentanţii companiei, acestea având capacitatea de a transforma experienţa shopping-ului onlline. Tehnologiile avansate aduc schimbări semnificative ale obiceiurilor de cumpărare. Inteligenţa artificială şi realitatea augmentată sunt folosite tot mai mult pentru îmbunătăţirea experienţei de cumpărare, cu beneficii atât pentru clienţi, cât şi pentru comercianţi. Retailerii din e-commerce au înţeles că inteligenţa artificială şi realitatea augmentată personalizează experienţa de cumpărare şi îmbunătăţesc relaţiile cu clienţii. Astfel, companiile sunt tot mai interesate să integreze aceste facilităţi oferite de tehnologie ca să avanseze în poziţii de top în preferinţele cumpărătorilor.

    Serviciul Mokka asigură comercianţilor o metodă de plată omnichannel care integrează magazine online, fizice, mobile şi puncte de ridicare, permiţând clientului să comande online, să ridice produsul din magazin şi să plătească ulterior doar cu o semnătură prin SMS, completând în acelaşi timp viziunea comercianţilor asupra perspectivei clienţilor. Acesta este acum disponibil în mai mult de 7.500 de magazine partenere care acoperă domenii cheie precum modă, încălţăminte, produse pentru copii, bijuterii, frumuseţe, bunuri de consum, electronice, sport sau călătorii. În România, este disponibil în magazine precum Noriel, CCC, Mobexpert, Ideall, Lensa şi altele.

  • Comerţul tradiţional e pe cale de dispariţie în mediul urban: Mai sunt doar 18.000 de magazine, cu 31% mai puţine decât în 2017. În Bucureşti le găseşti cel mai greu, dar au cele mai mari vânzări

    ♦ Expansiunea comerţului modern şi-a pus amprenta asupra universului tradiţional în ultimii ani, mai ales în mediul urban, unde reţelele internaţionale s-au extins cel mai alert ♦ În medie, la nivel naţional densitatea comerţului tradiţional a ajuns la doar două magazine la 1.000 de locuitori din zona urbană a României.

    În mediul urban din România mai există astăzi doar 18.000 de chioşcuri, magazine alimentare mici şi mari, brutării sau patiserii, mai exact acele unităţi care alcătuiesc comerţul tradiţional. Numărul lor a scăzut cu peste 30% în perioada 2017-2021, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Market Vector.

    „Expansiunea comerţului modern şi pandemia de COVID-19 au redus universul tradiţional (comerţ şi HoReCa) cu 21% din 2017. Cel mai puternic, impactul a fost resimţit de comerţul tradiţional, unde numărul de magazine a scăzut cu 31%“, spune Simona Stoica, client service director CEE pentru Market Vector.

    Compania de cercetare de piaţă a analizat atât universul de magazine tradiţionale, cât şi cel HoReCa din mediul urban, primul fiind mai puternic afectat de dezvoltarea rapidă a reţelelor interna­ţionale, iar cel de-al doilea de pandemia de COVID-19 care a limitat libertatea de mişcare şi a închis cel puţin temporar restaurantele şi cafenelele. Iar în rest, în ultimul an şi jumătate localurile HoReCa au funcţionat cu restricţii.

    În ceea ce priveşte magazine alimentare antreprenoriale din mediul urban, acestea se luptă cu marile reţele care se extind în principal tot în oraşele mici şi mari ale României. Momentan, cu adevărat, dintre jucătorii din comerţul modern, doar Profi a mers în rural. În rest, acesta a rămas terenul de luptă al comerţului tradiţional.

    În acest context, în mediul urban densitatea a scăzut în ceea ce priveşte magazinele alimentare mici şi mari, brutăriile sau patiseriile, la doar două unităţi per mia de locuitori.

    Cea mai mică densitate este în oraşele principale şi cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în frunte cu Bucu­reştiul, urmat de Timişoara, Cluj-Napoca sau Iaşi, unde sunt şi cele mai multe magazine moderne. Totuşi, în termeni de univers şi vânzări, Capitala e lider. Explicaţia e însă simplă, acesta este cel mai mare oraş al ţării, atât ca număr de locuitori, cât şi ca suprafaţă, aşa că e normal ca numărul de magazine tradiţionale – deşi în scădere accelerată – să fie mai mare decât în alte părţi. Mai mult, în ceea ce priveşte vânzările, ele sunt mai mari în Bucureşti pentru că şi salariul mediu net este cu 30-40% peste media naţională, iar rata şomajului e minimă.

    „La nivel naţional, vânzarea medie per magazin în comerţul tradiţional din urban a scăzut cu 10% faţă de acum patru ani“, spune Simona Stoica, fără a oferi alte detalii. Declinul vine tot ca urmare a concurenţei acerbe.

    În ceea ce priveşte structura universu­lului de comerţ tradiţional în mediul urban, cele mai multe sunt magazinele mici, sub 50 mp (8.353 de unităţi), adică aproape jumătate din total. Pe poziţiile următoare sunt magazinele de peste 50 mp (aproape 4.000) şi patiseriile (2.100). Sunt incluse în analiza Market Vector şi brutăriile, chioşcurile, magazinele de băuturi, magazinele cu profil general               şi alte unităţi.

    Românii cheltuie anual circa 20 mld. euro în comerţul alimentar – modern şi tradiţional -, iar cea mai mare parte a sumei (65-70%) merge către magazinele moderne, operate de reţelele internaţionale. Ponderea comerţului tradiţional se află de multă vreme pe un trend descendent, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa. Analiştii spun că în România comerţul tradiţional nu va dispărea, ci va rămâne undeva la o cotă de piaţă de 20%. Motivul? În mediul rural din România trăiesc peste 50% din locuitorii ţării, cea mai mare pondere din Europa, iar aici comerţul modern e aproape invizibil.

    În urban însă, reţelele internaţionale sunt deja prezente în cele mai bune spaţii şi vor continua dezvoltarea accelerată, mai ales cu magazine mici, care intră în concurenţă directă cu cele tradiţionale. În urban, comerţul modern are 80% cotă de piaţă sau chiar mai mult în unele localităţi, cum e cazul Bucureştiului.

    Ce şansă au aici micii comercianţi să reziste? Analiştii spun că ei trebuie să se specializeze şi să găsească un element de diferenţiere după modelul din Occident unde sunt foarte multe magazine de carne, brutării sau unităţi specializate în legume-fructe, mai degrabă decât spaţii mixte, cu „de toate“. Este greu pentru un astfel de jucător să se bată cu un supermarket în preţuri sau ofertă.

    În România, comerţul modern a început să se dezvolte acum 25 de ani. La momentul acela erau în toată ţara undeva la 150.000-160.000 de magazine tradiţionale. Astăzi numărul a scăzut la mai puţin de jumătate, estimările fiind undeva la 60.000-70.000. Dintre acestea, cele mai multe sunt în rural, şi doar un sfert circa în urban, conform calculelor ZF pe baza datelor Market Vector. Spre comparaţie, în România sunt aproximativ 3.600 de magazine moderne – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate modernă -, din care probabil 80% în urban şi un sfert doar în Bucureşti.

     

  • Comerţul continuă să transforme oraşele

    Zece noi centre comerciale au fost inaugurate în ultimii doi ani, iar unul a primit deja o extindere. Pe lângă acestea, consultanţii spun că alte 13 urmează a fi deschise în următorul an, fiind deja în construcţie. Pe lângă proiectele deja avansate din punctul de vedere al construcţiei, alte zece urmează a fi demarate în 2022.

    În 2020 a intrat pe piaţa locală un nou dezvoltator de centre comerciale – Scallier din Polonia, care vizează oraşe mai mici, ocolite până acum de dezvoltatori. Primul său proiect este Funshop Park Roşiori, unde a venit cu o nouă galerie comercială alături de un al doilea magazin Lidl.

    Tot în 2020 a fost anunţat şi urmează a demara proiectul Ceetrus din Reşiţa pe o suprafaţă de 36 de hectare şi pe o durată de 15 ani.

    Dezvoltarea Cartierului Coresi din Braşov, începută în 2013, este un model de regenerare comunitară şi urbană în România, fiind primul proiect multifuncţional de o asemenea anvergură, ce aduce  împreună, într-un interval de 8 ani, funcţiuni comerciale, rezidenţiale, birouri, divertisment, spaţii comunitare şi spaţii publice, care valorifică şi multiplică oportunităţile locale.

    Fazele de dezvoltare de retail, office, divertisment şi hotel sunt corelate cu 3 faze de dezvoltare de rezidenţial, cu o anvergură totală de 49.200 mp şi 582 de unităţi (studio, 2 camere, 3 camere). În dezvoltarea de rezidenţial este prevăzut şi un Apart Hotel (11.500 mp şi 177 unităţi).

    Proiectul de regenerare urbană amplasat pe platforma industrială Mociur-UCMR Reşiţa a necesitat o serie de achiziţii de teren anevoioase  din punct de vedere juridic (2017 – 2020), caree s-au încheiat în 3 ani cu o achiziţie totală de 36 de hectare.

    La Braşov, unde Ceetrus, dezvoltatorul Cartier Coresi, a realizat cel mai amplu proiect de regenerare urbană al României, are în plan acum proiectul Coresi Business Campus, cu o suprafaţă de 60.000 mp, care reprezintă astăzi unul dintre cele mai mari campusuri de birouri din ţară. Companiile au la dispoziţie sport cornere şi spaţii verzi generoase în suprafaţă de 20.000 mp, atât de necesare în contextul actual.

    La sfârşitul anului 2021, spaţiul total aferent proiectului va însuma aproximativ 3.000 mp şi peste 250 de spaţii de birouri de diverse dimensiuni, după o investiţie totală de peste 1,3 milioane de euro.  Acesta este amplasat la parterul clădirii de birouri H1, o clădire de clasa A cu o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi, parte din Coresi Business Campus Braşov, unde sunt găzduite companii atât naţionale, cât şi internaţionale.

    Un alt exemplu de proiect care a schimbat un oraş este Iulius Palas din Iaşi, unde în proximitatea Palatului Culturii Grupul Iulius a dezvoltat un mall alături de clădiri de birouri, iar zona respectivă a devenit noul pol de atracţie din Iaşi.

  • Povestea omului care a transformat un magazin moştenit de la tatăl sau într-un imperiu cu afaceri de miliarde de dolari si peste 13.000 de magazine

    Cu o viziune clară, Adriaan van Well a pus, chiar în timpul marii crize economice, bazele unei afaceri care a devenit, în mai puţin de un secol, unul dintre cei mai mari retaileri europeni. Astăzi, compania olandeză Spar a ajuns, de la un magazin deschis în 1932, la aproape 13.000 de unităţi răspândite în întreaga lume.

    Adriaan van Well s-a născut pe 24 decembrie 1898 în Haga, Olanda. Înainte de naşterea sa, bunicul lui, Antonius, deschisese un magazin în Zegwaart, în care comercializa băuturi alcoolice şi alimente, business moştenit de tatăl antreprenorului.

    În 1930, Adriaan van Well a preluat conducerea afacerii familiei, în plină criză economică, lumea traversând la acea vreme perioada cunoscută sub numele de Marea Depresie (1929-1933). Urmând exemplul companiilor din Statele Unite, el a lansat un program prin care proprietarii de magazine să poată colabora nu doar pentru achiziţia mărfii, dar şi pe zona de publicitate şi vânzări, cu scopul de a diminua costurile necesare în acest sens.

    Tehnica respectivă era slab conturată în Europa, iar antreprenorul găsise inspiraţia pentru a o aborda într-un articol publicat de economistul Johan Frederik ten Doesschate într-un ziar destinat angrosiştilor. În vara anului 1932, un număr de 16 comercianţi au fost de acord să se înscrie în planul său, luând astfel naştere, în oraşul Zegwaart, retailerul olandez DESPAR (un acronim al sloganului Door Eendrachtig Samenwerken Profiteren Allen Regelmatig, traducerea aproximativă fiind că totul funcţionează mai bine când se lucrează împreună). În anii următori, businessul avea să îşi schimbe numele în cel actual, Spar. Începând cu 1947, compania a lansat filiale şi în Belgia, Germania şi alte ţări europene.

    Antreprenorul a fost căsătorit cu Huberta van Well-Wubben, alături de care a avut şase fii şi o fiică. El a murit pe 19 august 1967.

    La acea dată, compania era deja activă în 15 ţări, iar fiul său a continuat expansiunea. Astfel, între 1960 şi 1980, după ce a acoperit mare parte din Europa, retailerul a ajuns şi pe pieţele din Asia şi Africa.

    Pe 24 iunie 2016, la aproape 50 de ani de la moartea antreprenorului, o stradă din oraşul olandez Zoetermeer a fost numită Adriaan van Well, în memoria sa.

    În 2019, Spar a înregistrat o cifră de afaceri de peste 37 de miliarde de euro. În prezent, compania deţine peste 13.000 de unităţi răspândite în aproape 50 de state şi are un număr de circa 370.000 de angajaţi la nivel global. Retailerul a fost activ şi pe piaţa locală cu un portofoliu de circa 20 de unităţi operate în sistem de franciză, însă în anul 2013 a intrat în insolvenţă.

  • Cei 10 CEO de 15 miliarde de euro. Cine sunt executivii care conduc afaceri de miliarde în România

    Trei dintre cele 10 reţele de comerţ modern şi-au schimbat şefii în ultimul an calendaristic. Doi expaţi şi un român au preluat sau urmează să preia frâiele unor afaceri locale din comerţul cu dominantă alimentară. Carrefour, Lidl şi Metro Cash&Carry şi-au schimbat şefii pe o piaţă unde jocurile sunt făcute de zece reţele străine. Cine sunt cei care au pe mână 3.600 de magazine, afaceri de 76 mld. lei (15 mld. euro) şi aproape 100.000 de oameni? Patru dintre cei zece executivi de top sunt români, restul sunt expaţi.

     

    Comerţul modern cu dominantă alimentară numără zece reţele internaţionale cu afaceri cumulate de 76,4 mld. lei anul trecut. Universul acestor reţele cuprinde peste 3.600 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash&carry. Fiecare dintre aceşti jucători are pe statele de plată câteva mii de salariaţi, numărul cumulat apropiindu-se de 100.000 de persoane.

    În acest context, executivii care conduc cele zece reţele sunt printre cei mai puternici din economia românească, atât prin prisma businessului, cât şi a numărului de salariaţi. Dintre aceştia, patru sunt români, iar restul expaţi. Despre cine sunt cei mai puternici executivi din comerţ în orele de program, dar şi după business am încercat să aflăm chiar de la ei, într-o analiză exclusivă Business Magazin.

     

    CINE SUNT CEI ZECE MANAGERI CARE CONDUC AFACERILE DIN COMERŢUL MODERN

     

    Marco Giudici CEO al Lidl România

    Executivul italian Marco Giudici a fost numit CEO al Lidl România, poziţie pe care o va ocupa începând cu 1 noiembrie 2021. El îl înlocuieşte pe Frank Wagner, care a plecat din companie după aproape şase ani.

    Marco Giudici nu este străin de piaţa locală, el lucând atât pentru Lidl, cât şi pentru A&D Pharma, unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul de retail şi distribuţie de medicamente. Executivul italian s-a alăturat grupului Lidl în anul 2013, în Italia. Între 2015 şi 2018, a ocupat poziţia de director naţional de achiziţii şi marketing şi membru al Consiliului de Conducere al Lidl România. Timp de un an, între 2019 şi 2020, a fost director comercial al A&D Pharma. Ulterior, şi-a continuat activitatea în cadrul sediului central al grupului Lidl, fiind responsabil pentru divizia de marketing, strategii promoţionale şi category management la nivel de grup. Acum, el devine CEO al Lidl România, poziţie ce îl face să fie cel mai puternic executiv din comerţul românesc dat fiind că germanii sunt liderul pieţei.

    Din noua funcţie, el va continua dezvoltarea Lidl în România, companie care oficial a venit local în 2011, preluând 107 de magazine Plus Discount, pentru ca apoi să se extindă de la zero până la circa 300 de unităţi în prezent.

     

     

    Marco Höẞl, 45 de ani, director general, Kaufland România şi Republica Moldova

    Executivul german Marco Hößl a fost numit în poziţia actuală în urmă cu circa şase ani şi jumătate, mai exact la începutul anului 2015. Pentru el însă, acesta nu este primul contact cu România sau cu grupul Schwarz, din care fac parte Kaufland şi Lidl.

    Marco Hößl lucrează pentru grupul Schwarz de circa 15 ani şi a început la o filială Lidl din Berlin. Mai târziu, a ajuns în vânzări internaţionale şi a sprijinit, pe lângă proiectele din Polonia, Ungaria, Suedia şi Norvegia, şi deschiderea de ţară a Lidl Elveţia. A fost director de vânzări în Germania şi Austria. Ulterior, a venit în România în momentul în care discounterul Lidl intra pe piaţă prin preluarea Plus Discount.

    A fost timp de trei ani activ în poziţia de director regional al Lidl în Chiajna, iar apoi a avut ocazia să treacă la compania soră Kaufland, pe vânzări internaţionale, iar de peste şase ani este director general al Kaufland România, o companie cu circa 145 de magazine de tip hipermarketuri cu preţuri mici şi cu afaceri de peste 12 mld. lei anul trecut. El conduce şi operaţiunile din Republica Moldova ale retailerului.

    Care a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o luaţi în business?

    Cred că cea mai dificilă decizie din viaţa oricărui manager este aceea de a adopta întotdeauna o atitudine potrivită fiecărei situaţii în parte şi de a fi deschis în permanenţă la schimbare, pentru a obţine ce este mai bun pentru business şi pentru cei din jurul său. Pe de altă parte, e important şi cum abordezi deciziile. Indiferent de natura lor. Eu le iau ca pe nişte provocări, din care toată lumea are de învăţat.

    Care a fost ultima carte pe care aţi citit-o şi v-a impresionat?

    „Homo Deus”, scrisă de Yuval Noah Harari – ce se va întâmpla cu noi şi cu planeta noastră atunci când noile tehnologii le vor oferi oamenilor abilităţi cu totul excepţionale, aproape divine?

    Care este cea mai mare temere pe care o aveţi astăzi?

    Să am prea puţin timp pentru mine şi familia mea. Echilibrul dintre muncă şi familie este foarte important, iar în ultima perioadă cu toţii am turat motoarele la maxim pe plan profesional. De aceea, orice zi liberă pe care o am este 100% dedicată familiei. Petrec timp cu fetele mele, citim împreună sau dezbatem subiecte care preocupă umanitatea. Sunt momentele care mă fac cu adevărat împlinit.

    Care a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi primit în business şi de la cine?

    Afacerea trebuie să meargă foarte bine chiar şi fără mine, iar pentru asta e nevoie de angajaţi care să îşi depăşească managerii. Acesta este crezul grupului Schwarz, pe care mi l-am asumat 100%. Aşa că mă bazez foarte mult pe echipă. Oamenii sunt cei mai importanţi. Doar împreună putem construi ceva durabil, care va face diferenţa în timp.

    Dacă nu aţi fi fost ce sunteţi astăzi, ce aţi fi fost?

    Astăzi, sunt unul dintre membrii numeroasei echipe Kaufland, nici mai mult, nici mai puţin. Vizavi de ce mi-am proiectat să fiu, la un moment dat, sincer, nu mai ştiu ce-mi doream să devin. Nici nu este important ce ai vrut să devii, ci mai degrabă cine ai devenit. Îmi doream însă, încă de mic copil, să trăiesc într-o lume tolerantă, corectă, în care dacă munceşti cu adevărat şi eşti pasionat, poţi transforma orice vis în realitate.

     

     

    Julien Munch, 45 de ani, CEO al Carrefour România

    Grupul franţuzesc Carrefour, care acoperă mai multe segmente de piaţă cu cele peste 350 de magazine pe care le are în România, l-a numit în primele luni din 2021 pe executivul Julien Munch la conducerea businessului local. El a preluat conducerea afacerilor de peste 12 mld. lei în 2020 începând cu data de 1 martie 2021, înlocuindu-l pe Jean Richard de Latour.

    Francezul Julien Munch îi raportează lui François Melchior de Polignac, director executiv al zonei Europa de Nord şi de Est. Acesta din urmă a condus la rândul său afacerea din România anterior, deci este un cunoscător al pieţei locale.

    Noul CEO al Carrefour România şi-a început cariera în anul 2000 ca ofiţer în cadrul Forţelor Aeriene Franceze, fiind activ în Franţa, cu misiuni internaţionale. Ulterior, a lucrat în cadrul Inspecţiei Generale a Finanţelor, din cadrul Ministerului Francez al Economiei şi Finanţelor. În anul 2017, s-a alăturat grupului Fnac-Darty în rolul de director de magazin în Montparnasse, iar apoi a preluat poziţia de director reţea al Fnac Paris. Astfel, aceasta este una dintre puţinele numiri la nivel de top management din afara organizaţiei. De regulă, aceste poziţii sunt acordate ca promovări interne.

    Noul CEO al Carrefour România, Julien Munch, este cel de-al şaptelea CEO al francezilor de la Carrefour în România de la intrarea lor pe piaţă. Toţi aceştia au fost expaţi, majoritatea francezi.

    Care consideraţi că a fost cea mai bună decizie pe care aţi luat-o în business până acum?

    Cea mai bună decizie a fost faptul că am accelerat modelul nostru omnicanal, dar şi strategia noastră online, care consider că răspunde cel mai bine aşteptărilor tot mai fluide ale clienţilor. Pe scurt, am încercat să le ofer clienţilor ce vor, unde vor şi cum vor.

    Însă o decizie bună nu rămâne decât un gând dacă nu ai o echipă implicată, alături de care să o pui în practică. Iar eu am noroc de o astfel de echipă şi am încredere în dezvoltările viitoare.

    Care este businessul antreprenorial/omul de afaceri din lume pe care îl admiraţi cel mai mult şi de ce?

    Cu siguranţă Steve Jobs, un vizionar a cărui influenţă s-a extins mai departe de propria afacere. El ne-a impactat viaţa tuturor.

    Dacă ar fi să porniţi acum un business propriu, pe ce aţi paria?

    Aş paria pe sectorul sănătăţii şi de well-being, care vor veni cu oferte integrate. Cred că preocuparea pentru un stil de viaţă sănătos şi grija faţă de starea noastră de bine vor fi din ce în ce mai importante până când vor deveni priorităţi pentru fiecare dintre noi.

    În industria de retail, din acest punct de vedere, avem un rol important de jucat, prin oferta noastră de produse. La Carrefour, încercăm să punem în aplicare filosofia Act for Food, prin care susţinem tranziţia către o alimentaţie sănătoasă, fie că vorbim de susţinerea producătorilor locali, de alegerea ingredientelor curate sau a furnizorilor cu ofertă ecoresponsabilă. Astfel, clienţii găsesc în magazine alimente proaspete, de la furnizori locali şi cu respect faţă de mediu.

    Care sunt cele mai importante trei elemente pentru success în business?

    • Capacitatea de a înţelege şi de anticipa ziua de mâine.

    • Abilitatea de a-ţi asuma riscuri şi responsabilitatea consecinţelor.

    • Condiţia de a te înconjura de cele mai bune talente şi de a le oferi suficiente resurse şi încurajare pentru a reuşi.

    Shopping online sau offline? De ce?

    Online în timpul săptămânii pentru că sunt mereu pe fugă, iar offline la finalul săptămânii pentru plăcerea de a mă plimba printre rafturi, de a vedea şi de a atinge produsele.

     

     

    Pawel Musial, 53 de ani, CEO al Profi

    Pawel Musial a revenit în 2020 la conducerea Profi, după o pauză de cinci ani. El a preluat funcţia după ce Daniel Cîrstea s-a retras temporar, după cum au anunţat atunci oficialii companiei. Musial era deja preşedinte executiv al reţelei de peste 1.500 de magazine de tip supermarket şi proximitate modernă.

    Mai mult, el a revenit pe poziţia actuală, executivul polonez fiind cel care a condus Profi în perioada 2010-2015, când retailerul a început expansiunea accelerată. La momentul acela, reţeaua era deţinută de fondul Enterprise Investors care a vândut businessul în 2016, pe final, către un alt investitor financiar – Mid Europa Partners – în schimbul sumei record de 533 mil. euro. Expansiunea a continuat şi continuă încă.

    Care a fost prima impresie pe care v-a făcut-o România când aţi ajuns prima dată aici? Când a fost asta?

    Când, în martie 2010, am venit pentru prima oară în România, am avut impresia că am făcut o călătorie în trecut. Estetica lăsa mult de dorit, clădirile şi străzile erau neîntreţinute, totul arăta ca în anii ’80 (în Polonia – n.red.). După ce, însă, am început să interacţionez cu oamenii, impresia mea s-a schimbat cu totul. I-am descoperit calzi, prietenoşi, calmi, neagresivi. De atunci, ţara s-a schimbat foarte mult în bine, este în creştere, progresul este evident. Ceea ce m-a făcut să rămân şi să muncesc aici sunt oamenii. Am primit oferte din alte ţări, dar am preferat să vin şi să revin la Profi, la România, ca urmare a experienţelor pe care le-am trăit în alte ţări. Aici este uşor să îţi faci prieteni, românii doresc să te cunoască, nu înalţă ziduri în jurul lor, aşa cum se întâmplă în alte ţări pe care le-am vizitat.

    Dacă nu aţi lucra în retail, ce altceva aţi face?

    Probabil aş fi avocat, căci aceasta a fost prima mea alegere. Întâmplarea a făcut să nu-mi încep studiile la drept, ci la chimie şi tehnolgia alimentaţiei. Ca student, am deschis baruri studenţeşti, am interacţionat cu mulţi oameni, servindu-le bunuri şi servicii. Atunci am realizat că îmi place mai mult să servesc oamenii, să intru în legătură cu ei. Astăzi, nici nu mă pot imagina făcând altceva. O parte din natura mea mă determină să aflu cum stau lucrurile dincolo de ceea ce se spune sau se crede în general despre ceva. Din ce am observat, adesea ceea ce se crede” în general nu prea coincide cu adevărul. Când ajungi să cunoşti lucrurile mai în profunzime, nu de puţine ori îţi dai seama că realitatea nu prea coincide cu ceea ce se crede despre acele lucruri. Lumea consideră, de exemplu, comerţul alimentar ca fiind ceva primitiv, dar cu greu aş putea numi vreun domeniu cunoscut mie a cărui dificultate să fie comparabilă cu a retailului de profil. Colegii care vin în retail dinspre alte domenii confirmă acest lucru. Tot aşa şi cei care părăsesc retailul alimentar pentru a merge în domenii mai relaxate, mai puţin dificile, mai simple. Logistica noastră este atât de complexă, fiecare categorie având nevoie de alte condiţii de depozitare şi transport. În IT, imensul volum de date, big data, cu un milion de clienţi zilnic, un milion de tranzacţii, mii de furnizori, mii de produse, sute de localităţi şi peste 1.500 de locaţii reprezintă o provocare. Tot astfel stau lucurile şi din perspectiva HR, vânzări, etc., fiecare segment fiind extrem de complex şi necesitând cunoştinte aprofundate. Nu ştiu ce alt domeniu ar fi tot atât de complex şi dinamic. Astăzi nu m-aş putea vedea făcând altceva fară să mă plictisesc foarte tare.

    Care este retailerul (nu neapărat alimentar, şi nu PROFI) care credeţi că poate revoluţionă lumea?

    Nu cred că există un retailer anume care să revoluţioneze lumea. Domeniul este foarte dinamic. Retailerul care nu urmăreşte progresul nu va putea supravieţui. Nu sunt de părere că e-commerce va largi nişa la mai mult de 15% (cota de piaţă a online-ului în total comerţ alimentar – n.red.). Aşa cum ştiţi, nu îmi place să cred în ce se spune”. Da, cel puţin retailul alimentar se va dezvolta mai mult decât în prezent, dar atât. Viitorul aparţine magazinelor mici, de convenience (proximitate – trad.), unde cumpărătorii intră, îşi iau mâncarea pe care o consumă în magazin sau pe stradă. Cel puţin în următorii 10-15 ani, viitorul aparţine alimentelor ready to cook şi ready to eat.

    Ce face un manager de top în timpul liber: ce pasiuni aveţi?

    În ultima vreme, din cauza pandemiei, nu am prea avut timp pentru pasiunile mele, nemaiputând ajunge nici atât de des acasă, în Polonia. Îmi plac maşinile clasice şi tehnologia vintage. În puţinul timp de care dispun acum, cumpăr şi repar echipamente audio din anii ‘70, ‘80 şi ‘90. Le iau de pe okazii.ro, fac o listă cu piesele de care am nevoie, apoi le cumpăr tot de pe net. După aceea, curăţ aparatele, caut soluţii de rezolvare pe YouTube, schimb condensatorii uzaţi, şi asta îmi dă satisfacţie mie şi prietenilor care primesc astfel de cadouri restaurate de mine.

    Care este produsul cu cele mai mari vânzări în comerţul modern din RomÂnia?

    Se vând multe mărfuri precum zahărul şi uleiul şi, mereu, mereu, bananele şi roşiile.

     

     

    Mircea Moga, 55 de ani, director general, Mega Image

    Executivul român Mircea Moga a fost numit la conducerea lanţului de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image în toamna lui 2018, fiind primul român la cârma businessului după mulţi ani în care poziţia de director general a fost ocupată de expaţi. El l-a înlocuit de la 1 octombrie 2018 pe grecul Vassilis Stavrou, care la rândul său îi luase locul lui Xavier Pisvaux, cel considerat a fi artizanul expansiunii Mega Image în România. Expansiunea reţelei a continuat şi în mandatele succesorilor săi, inclusiv în cel al lui Mircea Moga, astfel încât acum sunt aproape 900 de magazine cu afaceri de peste 7,2 mld. lei anul trecut.

    Mircea Moga este un executiv cu experienţă vastă în companie, lucrând pentru retailerul olandezo-belgian din 1997. Mai exact, executivul român şi-a construit întreaga carieră în cadrul Mega Image. El a început ca IT director, poziţie ocupată între 1997 şi 2004. După aceea a fost IT & logistics director timp de alţi cinci ani, pentru ca apoi să treacă în zona operaţională – retail operations director – şase ani şi jumătate. Moga a trecut prin toate departamentele cheie ale companiei, devenind apoi director comercial, iar ultima poziţie deţinută înainte de a prelua conducerea businessului a fost aceea de vicepreşedinte pe zona comercială şi de logistică.

    El este de altfel absolvent al Facultăţii de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

     

     

    Adrian Ariciu, 43 de ani, CEO, Metro Cash&Carry România

    Grupul german Metro Cash&Carry l-a numit anul trecut pe Adrian Ariciu la conducerea operaţiunilor din România, el preluând funcţia de la Ronald Ruffing, care a condus businessul timp de patru ani. Românul a devenit CEO-ul Metro Cash&Carry de la
    1 octombrie 2020.

    Adrian Ariciu activează de peste 20 de ani în cadrul grupului german, atât la nivel local, cât şi internaţional. Doctor în economie, Adrian Ariciu şi-a început cariera în Metro Cash & Carry România în martie 2000, în departamentul achiziţii şi mercantizare pentru produse alimentare, ocupând, ulterior, mai multe funcţii de management în cadrul companiei.

    Între 2013 şi 2017, executivul a lucrat pentru companie, însă în Ucraina, fiind director al departamentului achiziţii alimente uscate. Apoi, a preluat funcţia de director de achiziţii, pentru ca în 2015 să devină director comercial al Metro Cash & Carry din Ucraina.

    Reîntors în ţară, în octombrie 2017, el a fost director operaţiuni, înainte de a fi numit, în iulie 2018, director comercial al Metro Cash & Carry Rusia. Apoi, după doi ani, a revenit ca CEO al operaţiunilor locale ale germanilor care au în România 30 de magazine cash&carry şi afaceri de peste 6 mld. lei. Din datele ZF, el este al doilea executiv român la conducerea businessului, după Duşan Wilms.

    Care a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o luaţi în business?

    Foarte bună întrebarea şi recunosc că nu am avut de luat decizii dificile recent. Îmi place să cred că oamenii din jurul meu iau singuri decizii şi nu e necesar să ajungă la mine. Dar, recunosc, cele mai grele decizii, uitându-mă la ultimii zece ani, sunt cele care afectează oamenii în mod negativ, inclusiv restructurări. Dar, dacă crezi în modelul de business, iar cei care rămân cred şi împărtăşesc viziunea ta, vei construi un business mai mare şi o echipă frumoasă în continuare.

    Care a fost ultima carte pe care aţi citit-o şi v-a impresionat?

    Nu e ultima, dar e preferata, căci e greu de citit – memoriile lui Marcus Aurelius. Învăţătura din această lectură e aceea că războiul se câştigă tot timpul doar cu mintea, în noaptea de dinaintea luptei decisive. Şi contează pe cine ai lângă tine.

    Care este cea mai mare temere pe care o aveţi astăzi?

    Că într-o zi va trebui să fac altceva. Iubesc wholesale, iubesc lucrul cu oamenii, iubesc METRO.

    Care a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi primit în business şi de la cine?

    Foarte multe sunt şi le sunt recunoscător tuturor, inclusiv echipei actuale pentru sfaturi. Dar îmi aduc aminte de câteva sfaturi primite de la alţi colegi CEO în METRO, înainte de a prelua actualul job, pe care le-am folosit, amplificat şi le pot da mai departe:

    • Concentrează-te pe echipă şi construieşte permanent o echipă puternică, investeşte în oamenii din jurul tău şi vei primi înapoi.

    • Negociază-ţi targeturile, dar setează o ambiţie personală mult peste target, creează un angajament comun al echipei  pentru atingerea  ambiţiei.

    • Tu gestionezi agenda şefului tău, nu el pe a ta.

    Dacă nu aţi fi fost ce sunteţi astăzi, ce aţi fi fost?

    Probabil aş fi făcut acelaşi lucru, serveam clienţii şi lucram cu oameni de excepţie în jurul meu. Dar poate în alt context, antreprenor, IT.

     

     

    Ionuţ Ardeleanu, 40 de ani, director general, Auchan România

    Executivul român Ionuţ Ardeleanu este de la finalul lui 2015 directorul general al Auchan în România, un business de 33 de hipermarketuri şi câeva zeci de magazine mai mici. El coordonează astfel activitatea unui retailer cu afaceri de peste 5,5 mld. lei anul trecut.

    Din poziţia deţinută, Ardeleanu este unul dintre cei mai tineri manageri locali care au pe mână un business de peste 1 mld. euro anual.

    Înainte de a prelua conducerea Auchan România, Ionuţ Ardeleanu a fost director regional pe zona de sud a ţării, având în subordine şapte hipermarketuri Real (reţea preluată de francezii de la Auchan) şi alte trei, apoi patru, respectiv cinci Auchan. Ultimul Auchan deschis de el a fost cel din cartierul Drumul Taberei.

    Executivul român lucrează în cadrul Auchan de 15 ani. S-a angajat în 2006, încă dinainte de deschiderea primului magazin. Prima funcţie a fost aceea de şef de raion. Apoi a crescut, iar în 2008 s-a ocupat de deschiderea hipermarketurilor din Timişoara şi apoi Craiova. A revenit ulterior la Bucureşti unde s-a ocupat de marketing ofertă.

     

     

    Robert Hellwagner, 47 de ani, director executiv, Selgros România

    Austriacul Robert Hellwagner a preluat în vara lui 2018 conducerea operaţiunilor locale ale lanţului de magazine Selgros Cash & Carry după doar un an în care a fost directorul comercial al aceluiaşi business. El ocupă noua poziţie de la data de 1 iulie 2018, înlocuindu-l pe Alexandru Vlad, unul dintre cei mai cunoscuţi şi lonegvivi executivi locali.

    Robert Hellwagner are o experienţă de peste 10 ani în industria FMCG şi în domeniul bancar din Austria şi Elvetia. Înainte de a veni în România, el a lucrat pentru Heineken în Elveţia şi pentru Brau Union în Austria, conform profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

    Acum el conduce un business de 23 de magazine şi afaceri de 3,9 mld. lei în 2020.

     

     

    Daniel Gross, 43 de ani, CEO al Penny

    Daniel Gross este unul dintre cei mai longevivi executivi din comerţul modern local. El ocupă funcţia actuală din august 2020, dar anterior a fost managing director, iar din această poziţie tot el a condus reţeaua Penny din 2011. Acum, retailerul are aproape 300 de magazine şi afaceri de 4,7 mld. lei anul trecut, iar planurile sunt de dezvoltare accelerată.

    Executivul român şi-a construit întreaga carieră în comerţ, unde lucrează de circa două decenii.

    Ce vă inspiră în business: alte afaceri, ce citiţi, ce descoperiţi în călătorii, altceva?

    Primii care mă inspiră sunt colegii mei, din România şi din extern. Din fiecare interacţiune pe care o am, simt că am câştigat ceva. Învăţ de la ei în fiecare zi. Următoarele surse de inspiraţie sunt clienţii noştri şi „colegii de breaslă”, fie că aceştia sunt furnizori, competitori sau parteneri organizaţionali.

    De-a lungul timpului, câteva personalităţi, oameni de afaceri, autori celebri sau sportivi m-au inspirat. Experienţa şi succesul lor m-au motivat şi m-au ambiţionat să fiu curios, să învăţ şi să cresc în fiecare zi. Totuşi, e important să ştii care sunt punctele tale forte şi să te concentrezi pe ele. În direcţia asta îmi aleg şi cărţile pe care le citesc. Caut în cărţi inspiraţie pentru a putea să schimb, să adaptez în fiecare zi ceva la mine pentru a progresa.

    Cu siguranţă orice călătorie ajută să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă, atât în plan profesional, cât şi personal. Până acum am călătorit în 58 de ţări şi voi continua să descopăr locuri noi, dar România rămâne locul unde vreau să mă dezvolt şi să folosesc inspiraţia acumulată.

    Care este principala lecţie pe care v-a predat-o pandemia?

    2020 a fost anul în care poate am învăţat cel mai mult din toată cariera mea. Am învăţat şi mai mult despre oameni, adevăra calitate umană se vede foarte bine într-o perioadă mai dificilă. Echipa PENNY a fost extraordinară. Deşi tehnologia a avansat, e mai uşor să comunicăm acum, procesele sunt mai eficiente, trebuie să ne amintim că noi suntem oameni, nu roboţi. Uneori mai greşim, alteori sursa de inspiraţie e mai aproape.

    Ce contează mai mult în business, forma sau fondul? Brandul sau produsele?

    În business contează ambele. Cu siguranţă, calitatea produsului primează pe termen lung, dar brandul construit corect ajută foarte mult. Consumatorul alege intuitiv, este influenţabil şi primeşte informaţii din mai multe surse. Trebuie să ai un produs bun în linie cu cerinţele consumatorului, dar ca să îl vinzi bine ai nevoie şi de brand. Sub acelaşi brand pot fi dezvoltate mai multe produse. Dacă ne uităm la exemple concrete, vom observa că de-a lungul timpului unele produse au fost copiate, dar brandurile şi poveştile lor au rămas unice.

    Cât din timpul de lucru petreceţi în magazine şi cât în birou?

    Din păcate, petrec mai mult timp la birou decât în magazine. Echipa noastră de vânzări este însă bine închegată, suntem mereu în legătură şi asta îmi da multă încredere. Suplimentar, am în familie câţiva „mystery shopperi“ foarte devotaţi şi exigenţi, care mă ajută cu o perspectivă independentă/obiectivă, de la firul ierbii.

    Ce pot să înveţe străinii din comerţul alimentar românesc?

    Observăm că România începe să fie din ce în ce mai vizibilă în mediul nostru de business. În ultimii ani am început să arătăm că putem învăţa unii de la ceilalţi, şi nu doar noi de la ei. Au fost multe proiecte în cadrul PENNY Internaţional unde PENNY România a fost pilot sau unde am fost exemplu de bune practici.

    Românii sunt dispuşi să investească mult efort, sunt deschişi la noutăţi şi tehnologie, iar la toate acestea se adaugă şi multă pasiune şi pricepere. Ne mai trebuie însă puţin mai multă încredere în forţele noastre pentru a avea un profil clar conturat. Eu sunt foarte optimist în legătură cu viitorul nostru. Abia am început!

     

     

    Thierry Destailleur, 62 de ani, CEO al Cora

    Executivul francez Thierry Destailleur conduce operaţiunile Cora din poziţia de director general începând cu anul 2018. El l-a înlocuit pe conaţionalul său, Philippe Lejeune, care a administrat operaţiunile lanţului de hipermarketuri încă de la începuturi, astfel că a stat în funcţie timp de circa 15 ani. Thierry Destailleur a fost, din 2011, director de operaţiuni pentru lanţul de 10 hipermarketuri Cora, care în acest an a deschis şi două unităţi de proximitate. Anterior, francezul a condus operaţiunile magazinului din mallul Sun Plaza, după ce fusese director de magazin pentru Cora Pantelimon, unul dintre cele mai vechi şi mai bune hipermarketuri ale reţelei.

    Care a fost prima impresie pe care aţi avut-o când aţi ajuns prima dată în RomÂnia?

    Am venit în România în 2004. Îmi amintesc că am fost absolut impresionat de efervescenţa extraordinară care se simţea în toate domeniile de activitate. O dinamică extraordinară care s-a confirmat pe deplin în aceşti aproape 20 de ani de când mă mândresc că am devenit un strop român. Spun asta şi pentru că prima impresie legată de România a fost despre oameni, despre calitatea, deschiderea şi generozitatea lor. Îmi amintesc cât de impresionat am fost de Piaţa Obor, de prospeţimea care m-a întâmpinat la fiecare tarabă. Cu câtă mândrie producătorii îşi etalau rodul muncii lor şi câtă energie era investită într-o teatralizare simplă, dar extrem de eficientă!

    Am păstrat mereu amintirea acelui prim contact cu producătorii români şi m-am străduit să fac astfel încât noi, Cora, să fim cadrul în care producătorii locali să îşi poată etala ceea ce produc chiar ei în ferme mai mari sau mai mici, de cele mai multe ori afaceri de familie.

    Dacă nu aţi lucra în retail, ce altceva aţi face?

    Aceasta este o întrebare pe care, vă mărturisesc, nu mi-am pus-o niciodată. Formarea şi experienţă mea sunt legate de retail. Dintotdeauna, retailul a fost şi rămâne pasiunea mea şi centrul tuturor preocupărilor mele.

    Care este retailerul (nu neapărat alimentar şi nu cora) care credeţi că poate revoluţionA lumea?

    Nu putem vorbi de o revoluţie, pentru că, în definitiv, nimic nu a fost inventat în marea distribuţie, totul este o evoluţie firească. O evoluţie în oglindă cu toate evoluţiile adoptate de clienţi: de stil de viaţă, de nevoi, de noi modele de experienţe de cumpărare, de digitalizare, etc. O evoluţie pe care vreau însă să o subliniez este cea legată de grija pe care suntem datori, în orice business model, dar şi în vieţile noastre, să o acordăm mediului, sustenabilităţii acestuia. Retailer sau nu, noi cu toţii trebuie să fim responsabili faţă de mediu şi faţă de societatea în care trăim şi muncim.

    Ce face un manager de top în timpul liber: ce pasiuni aveţi?

    Familia şi prietenii sunt sursa mea echilibru. Sportul a făcut mereu parte din viaţa mea. Joc tenis şi asta îmi dă energie, dar …îmi şi ia la schimb. Ador zilele petrecute în satele din zona Sibiului, tradiţiile şi oamenii. Iubesc în egală măsură natura, liniştea şi ritmul vieţii din Delta Dunării.

  • Estimări GPeC: Comerţul online românesc, în creştere cu 15% faţă de anul 2020

    Potrivit estimărilor reprezentanţilor summitului GPeC, făcute alături de principalii jucători din piaţă, comerţul online românesc va creşte anul acesta cu aproximativ 15% comparativ cu 2020, întregul sector ajungând astfel la aprox. 6,5 miliarde de euro generate de vânzările online, comparativ cu 5,6 miliarde de euro cât s-au înregistrat la finalul anului trecut, se arată într-un comunicat.

    Cifra face referire doar la produsele fizice comercializate prin internet. Dacă la acestea s-ar adăuga şi serviciile digitale sau plata facturilor la utilităţi, s-ar ajunge la circa 8 miliarde de euro, conform estimărilor PayU.
    Sectorul de e-commerce a înregistrat un avans de 2-3 ani în contextul pandemiei, iar această evoluţie a adus un număr foarte mare de români care a comandat online pentru prima oară.
    Un studiu realizat de Nielsen Norman Group la începutul anului şi citat de GPeC arăta că 20% dintre români au comandat pentru prima dată online după debutul pandemiei, iar 85% dintre cei care cumpără online au extins gama de produse cumpărate prin internet cu cel puţin o categorie nouă.

    Totodată, gradul de încredere al românilor în magazinele online este mult mai mare decât în ţări vecine precum Bulgaria (24%), Serbia (23%) sau Croaţia (23%), fapt care determină tot mai multe businessuri să migreze către online şi poziţionează România drept ţară de interes pentru companiile internaţionale care îşi extind prezenţa online în regiune. Reprezentanţii summitului citează şi datele studiului „International eComm Pulse 2021”, realizat de iSense Solutions pentru GPeC, potrivit căruia încrederea românilor în magazinele online a crescut semnificativ de la 32% în 2020 la 41% anul acesta, semn că shopping-ul online devine o metodă uzuală de a face cumpărături. Aceeaşi sursă arată că produsele de bricolaj reprezintă categoria de produse cu cea mai mare creştere în comerţul online din acest an, cu 20% peste anul trecut.
    În ceea ce priveşte metoda de plată pentru cumpărăturile online, plata ramburs (cash la livrare) rămâne, în continuare, metoda de plată preferată a românilor, dar trend-ul este în scădere comparativ cu anii trecuţi, doar 56% din cumpărătorii online alegând această metodă de plată comparativ cu peste 80% cât se înregistra în 2018. 

    Cifrele detaliate la zi despre starea sectorului e-commerce românesc, comportamentul de consum online al românilor, factorii care influenţează decizia de cumpărare, categoriile de produse trending, importanţa livrării rapide şi a multiplelor opţiuni de livrare etc. vor fi prezentate, în premieră, la GPeC SUMMIT 1-2 Noiembrie, unul dintre cele mai important evenimente de eCommerce şi digital marketing din regiune, anunţă reprezentanţii companiei.

    „Sectorul de e-commerce din România continuă să crească, tot mai mulţi consumatori alegând convenienţa asigurată de cumpărăturile online. Nu suntem încă o piaţă matură ţinând cont că ponderea cumpărăturilor online din total retail se situează în jurul a 10 procente, dar potenţialul de creştere este uriaş. Mă bucur să dezbatem toate aceste cifre şi oportunităţi în cadrul GPeC SUMMIT 1-2 Noiembrie alături de invitaţi precum Iulian Stanciu (eMAG) sau Andrei Cânda (iSense Solutions)”, spune Andrei Radu, CEO şi fondator GPeC. Potrivit lui, peste 30 de speakeri din România şi străinătate vor fi prezenţi la eveniment.
    Evenimentul va debuta cu cinci cursuri intensive care se vor desfăşura exclusiv online, pe 1 noiembrie: „Strategia de marketing în Social Media”, „Google analytics”, „Marketing online: Google, Facebook, Instagram şi YouTube Ads”, „Sfaturi practice de user experience şi optimizarea conversiilor despre cum să ai un magazin online de succes”, şi „SEO – ghid practic pentru eCommerce”. Printre speakerii prezenţi la eveniment Joe Pulizzi (Autor şi Expert în Content Marketing), Els Aerts (User Testing & Usability Evangelist), Karl Gilis (Expert în Optimizarea Ratei de Conversie),Rebecca Hugo (Senior UX Auditor) şi Ton Wesseling (Expert în A/B Testing şi Optimizarea Conversiilor). Acestora li se vor alătura unii dintre cei mai cunoscuţi experţi din digitalul autohton.