BusinessMagazin

Tag: comercianti

  • Peste 68% dintre comercianti au trecut la scumpiri, in urma majorarii TVA

    Totodata, 78% dintre comerciantii care nu au crescut preturile
    la 1 iulie intentioneaza sa le majorezein momentul in care vor
    primi marfa mai scumpa de la furnizori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Vitantis: Doar consumatorii vor fi afectati de majorarea TVA, nu si retailerii (VIDEO)

    “Din punct de vedere al retailului, pot sa spun ca va fi
    afectata (de cresterea TVA – n.red) aceeasi categorie care sufera
    de ani de zile si anume consumatorul final. Comerciantii sunt cei
    care plang la televizor, ii vedeti in fiecare zi, ei nu sunt direct
    afectati. De ce? Pana la urma majoraritatea importa, majoritatea au
    o cheltuiala destul de importanta cu salariile, in aceste zone nu
    vor fi niciun fel de crestere. Mai au si cheltuielile cu chiriile,
    cu siguranta vor veni la noi sa se planga, iar ei vor aplica TVA,
    majorand preturile de raft”, spune Dragoescu, care este managerul
    centrul comercial Vitantis din Bucuresti.

    Managerul mai afirma ca metodele de promovare axate pe ideile de
    “cel mai mare..” sau “cel mai bun…” nu mai au succes in acest
    moment, consumatorii fiind mult mai atenti la raportul dintre pret
    si calitate


    “Nu stiu in ce masura serviciile si lucrurile simple precum un
    centru curat sau aerisit mai ajuta. Sa ne uitam in jurul nostru,
    toate aceste targuri cu haine la mana a doua sunt pline in conditii
    in care centrele de 100 – 200 de milioane de euro sunt goale.
    Consumatorul cauta calitate, produse, sa isi satisfaca nevoile, la
    cel mai bun cost. Atat”, a mai declarat Dragoescu in cadrul
    evenimentului Club BUSINESS Magazin.

    Vitantis Shopping Center este un centru comercial de tip parc de
    retail, amplasat in partea de sud – est a Capitalei. Principalele
    ancore comerciale sunt reprezentate de Carrefour, Technomarket si
    Casa Rusu. Potrivit datelor prezentate de catre Equest, gradul de
    ocupare al spatiilor comerciale din Vitantis este de 93% in prezent
    si de 88% in cazul galeriei comerciale. Centrul comercial a
    inregistrat in 2009 un numar mediu de 12.000 de vizitatori pe zi.
    In partea de sud a Capitalei sunt deschise trei centre comerciale
    de mari dimensiuni, City Mall, Grand Arena si Sun Plaza.


    Club BUSINESS Magazin este un eveniment lunar organizat de catre
    BUSINESS Magazin care consta intr-o intalnire informala intre mai
    multi manageri si antreprenori din economie. Click aici pentru a citi mai multe despre
    subiectele discutate ultimei editii a evenimentului, desfasurata
    saptamana trecuta.

  • Topul celor mai scumpe electrocasnice vandute in 2009

    Un sertar special pentru branzeturi, o zona Perfect Fresh pentru
    fructe si legume, distribuitor de apa si cuburi de gheata pe usa si
    un volum de 1.225 de litri – acestea sunt patru dintre dotarile
    enumerate in fisa celui mai scump produs electrocasnic vandut in
    2009, o combina frigorifica marca Miele, formata din trei corpuri
    si care a costat 93.000 de lei, mai mult de 100 de ori fata de
    pretul unei combine frigorifice adresate consumatorului de
    rand.


    “Perceptia legata de cat de scump este un produs tine mai mult
    de raportarea subiectiva a fiecarui client decat de un standard
    unanim acceptat de piata”, sustine Catalin Neagu, trade marketing
    manager Sony Vaio Romania si Moldova, precizand ca exista mai multe
    paliere de pret. Putem vorbi de produse entry level, mainstream sau
    premium, adauga el, insa de cele mai multe ori, un pret mai mare
    inseamna caracteristici superioare, finisaje mai bune.

    In prezent, piata produselor electronice si electrocasnice de
    lux este in Romania destul de restransa, cu vanzari de cateva
    milioane de euro anual, raportat la 1,42 miliarde, cat a fost piata
    totala, conform GfK. Proportia produselor premium vandute este insa
    mai mare aici fata de alte tari din Europa de Est, beneficiind in
    continuare de interesul consumatorilor cu venituri mari, atenti la
    specificatiile tehnice, dar mai ales la design si brand, sustine
    Neagu: “Produsele premium au fost mai putin afectate de criza fata
    de celelalte produse, fiindca se adreseaza unei categorii de
    clienti care nu face rabat la pret cand este vorba de
    calitate”.

    Comerciantii confirma spusele lui Catalin Neagu, sustinand
    faptul ca, in ciuda crizei, exista in continuare cerere pentru un
    cuptor sau un televizor de mii de euro, iar afacerile lor continua
    sa creasca. Situatia economica nu are de fapt legatura cu decizia
    individuala de achizitie, sugera pentru Ziarul Financiar Leo
    Popescu, director de vanzari al Miele Apliances Romania, fiindca
    mereu vor fi clienti care se ghideaza dupa dictonul “Sunt prea
    sarac ca sa-mi cumpar ceva ieftin”. In 2009, Miele Romania a
    inregistrat vanzari de 1,9 milioane de euro.

  • GPS-urile isi cauta drumul printre consumatorii romani

    “Romanul nu stie cat de folositor este un GPS”, crede Laura
    Samson, country director Mio Technology pentru Romania, Ungaria,
    Cehia si Slovacia. Daca intram intr-o benzinarie, spune ea, inca
    vedem harti de vanzare, cu toate ca exista GPS-uri care pot ghida
    soferii mult mai simplu. “Consumatorii inca se orienteaza in mare
    masura dupa harti tiparite. Multi inca se tem de tehnologie, le e
    frica parca sa nu strice ceva, iar pana nu vor disparea hartile din
    benzinarii, nu putem spune ca romanii folosesc GPS-ul”, sustine
    Samson. De ce exemplul cu hartile de hartie? Pentru ca utilizatorii
    privesc GPS-ul strict ca pe o harta si de multe ori pierd din
    vedere si celelalte functii pe care dispozitivul le are, de la
    posibilitatea de gasire a unui anumit magazin pana la aceea de a
    face fotografii. “In Romania, deocamdata, un GPS se foloseste doar
    atunci cand vrei sa ajungi la o adresa anume sau atunci cand te
    duci in concediu”, considera Sergiu Gansca, director de marketing
    al Mio Technology Romania.

    In prezent insa, pe langa simplele puncte de interes recunoscute
    de un GPS, dispozitivele ofera acces la richPOI (rich point of
    interest), o forma imbogatita a punctelor de interes, prin
    intermediul careia se obtin mai multe detalii, precum numarul de
    telefon al unei institutii, programul de lucru, o fotografie si
    alte informatii, cum ar fi, spre exemplu, serviciile pe care le
    ofera o companie. Aceasta noua functie a hartilor GPS a fost
    introdusa si in Romania, in urma cu sase luni, de catre compania
    NaviPro, cu sediul central in Ungaria, prezenta in mai multe tari,
    printre care Statele Unite, Australia, Germania, Italia, Cehia,
    Slovacia si Franta. “Pana acum, in Romania avem o baza de date care
    contine in jur de o mie de firme din toata tara”, declara Istvan
    Kis, asociat si director general al companiei NaviPro Romania. “In
    alte tari, in functie de munca echipei din firma, baza de date
    creste cu aproximativ 500-600 de noi companii pe luna si cu
    siguranta ca si in Romania va fi la fel”, adauga Kis. Pentru a
    deschide biroul din Romania, NaviPro a investit in jur de 15.000 de
    euro. “Investitia va continua insa, pentru ca vom deschide inca
    patru birouri in Constanta, Timisoara, Cluj si Brasov”, a mai spus
    Kis. NaviPro a incheiat parteneriate cu Garmin si cu Nav N Go,
    companie care dezvolta soft pentru 70 de aparate ce au GPS
    incorporat, acoperind astfel 95% din piata.

    Cu toate ca atat producatorii, cat si alte companii, precum
    NaviPro, au investit in rafinarea ofertei de GPS, piata de profil a
    fost afectata de criza, iar vanzarile au scazut cu peste 40% in
    2009, la circa 70.000 de unitati, dupa aprecierile Mio Technology,
    spre deosebire de cifrele inregistrate in 2008. Mio estimeaza insa
    ca piata din Romania ramane cu un potential ridicat de crestere
    pentru anii urmatori, in conditiile in care pana acum s-au cumparat
    aproximativ 300.000 de GPS-uri, in timp ce numarul de autoturisme
    este de aproximativ 4,2 milioane. “In Ungaria, piata este dubla
    fata de Romania, piata din Cehia este de trei ori mai mare si cu
    cat inaintam spre Vest, piata se mareste”, compara Laura Samson,
    care precizeaza ca la noi, rata de penetrare a GPS este in momentul
    de fata mai mica de 5%, in timp ce in vestul Europei este de circa
    30%.

  • Ultimul mohican al importurilor auto




    “La bob exista, in functie de partie, o portiune de vreo 30 de metri unde trebuie sa alergi, sa impingi bobul si sa te urci in el. Iti trebuie oameni cu forta, dar in acelasi timp oameni cu viteza”. Pentru fostul sportiv de performanta Gheorghe Dolofan, cei 30 de metri de la bob pot fi asimilati in afaceri perioadei de dupa anul 2000, cand a inceput unul dintre cele mai curajoase planuri de extindere ale unui dealer auto roman.








     

    “Peugeot a fost printre primele marci care a dezvoltat o retea de dealeri in Romania. Francezii nu doreau insa ca importatorul (detinut de Gheorghe Dolofan – n. red.) sa aiba o pozitie foarte importanta in cadrul retelei de dealeri. Dar, avand in vedere valoarea investitiei – atunci un milion de euro erau bani multi -, nu prea au fost gasiti parteneri si am putut sa ma dezvolt foarte mult”, isi sintetizeaza Gheorghe Dolofan strategia care i-a permis sa ajunga in prezent cel mai mare comerciant roman de masini dupa Ion Tiriac, proprietarul unei divizii auto care a generat anul trecut afaceri de 900 de milioane de euro.

     

    Cei doi sunt si singurii dintre investitori romani care au intrat in afaceri cu masini in anii ’90 si au reusit sa isi pastreze statul de importator pentru unul dintre producatorii din top 10 la nivel mondial (Peugeot in cazul lui Dolofan, Hyundai si Ford pentru Tiriac).

     

    Ford a anuntat insa saptamana trecuta ca va prelua din 2010 activitatea de import de la Romcar, compania detinuta de Ion Tiriac, confirmand astfel informatiile vehiculate in piata auto in ultimele luni. Astfel, Gheorghe Dolofan ar putea deveni cel mai mare importator roman de masini, marca franceza fiind mai bine pozitionata in topurile de vanzari decat Hyundai.

     

    Cum a reusit discretul om de afaceri pitestean Gheorghe Dolofan sa ajunga la afaceri cu masini de 350 de milioane de euro anual? Si, mai important, care este strategia lui pentru momentul cand Peugeot va urma exemplul Renault, BMW, Mercedes sau Ford si va infiinta o companie proprie care sa preia activitatea de import de pe piata romaneasca?

     

    Cand vine vorba de reteta sa in afaceri, Gheorghe Dolofan pare mai degraba laconic. Atat in momentele cand aminteste de volatilitatea cursului de schimb al leului, care aproape ca a falimentat vanzatorii de masini la sfarsitul anilor ‘90, dar si atunci cand vorbeste de explozia vanzarilor din ultimii cinci ani, Dolofan se fereste sa arate vreo emotie. Expresia fetei i se schimba insa complet cand aduce vorba de sport si dintr-o data devine mult mai relaxat.

     

    “Eu am fost in lotul olimpic de bob. Am facut atletism la inceput, dupa care s-a facut o selectie si am trecut la bob. In 1975, americanii au fost primii care au selectionat pentru bob atleti.” Asa a inceput povestea de afaceri a lui Gheorghe Dolofan. “Toate deplasarile erau in tari capitaliste – Statele Unite, Japonia, Italia. Stateai cam sase luni pe an plecat din tara. Am vazut ce se intampla in aceste tari, iar dupa Revolutie am intrat in afaceri.”

    Iar nisa pe care a gasit-o Dolofan nu au fost masinile, ci benzinariile. “In 1992-1993 eram singurul din tara care importa pompe de benzina. Ca sa va faceti o idee, in anul 1990 PECO avea 550 de statii, iar pana in anul 1997, cand s-a infiintat Petrom, s-au facut 900 sau 1.000 de statii. O statie avea cel putin 6 sau 8 pompe, toate fiind pana atunci mecanice, astfel ca a trebuit sa fie schimbate. O pompa costa intre 3.000 de dolari si 17.000 de dolari si in plus, normele noi de mediu insemnau ca era nevoie si de anumite accesorii”, explica Dolofan.

    Intrarea sa in domeniul auto a fost mai degraba conjuncturala. La jumatatea anilor ’90, vanzarile totale de masini de import erau situate la cateva mii de unitati, singurele marci care se apropiau de 500 de masini vandute fiind, potrivit statisticilor disponibile, Ford si Skoda. “Era vremea afacerilor de apartament. Un dealer de masini insemna de fapt doua camere printr-un bloc la Unirii. Iar un dealer de succes avea vanzari de ordinul zecilor de masini”, isi aduce aminte analistul Marius Carp, fost director executiv in cadrul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA). Grupul de firme al omului de afaceri Ion Tiriac era de departe cel mai mare comerciant roman de masini de import, fostul sportiv detinand importul si distributia pentru marci precum Ford, Mercedes sau Chrysler si incerca sa isi adauge noi branduri in portofoliu precum Peugeot. In aceste conditii, Peugeot facea presiuni asupra importatorului de atunci, Eurial Invest, sa se extinda. Compania era detinuta la momentul respectiv de Pierre Poidevin, un francez implicat in afaceri cu masini inca dinainte de 1990, cand ducea Dacii in Franta, de unde le exporta mai departe in Algeria.

     

  • Traiasca accesoriile

    Cam 30% in mai putin de un an: atat inseamna accesoriile in vanzarile de produse pentru femei din magazinele Debenhams, operate de Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Acesta este unul dintre motivele pentru care compania a decis sa importe si Mandarina Duck, un brand italian de posete, genti de calatorie si accesorii vandut in peste 1.000 de magazine pe trei continente. Primul magazin a fost deschis pe 80 mp in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 100.000 de euro.

    “Accesoriile se vand bine si deocamdata nu sunt suficiente magazine specializate”, explica Ramona Stanciulescu, CEO al Rafar, de ce a semnat contractul de franciza cu grupul italian Finduck, care produce peste un milion de genti pe an si are vanzari anuale de peste 100 mil. euro. Mandarina Duck e al treilea brand care intra in portofoliul Rafar, dupa Debenhams si brandul german Olsen. Alaturi de Mandarina Duck, tot in Baneasa au deschis primul magazin din Capitala si conationalii de la Colours & Beauty, dupa ce si-au facut intrarea anul trecut in tara cu magazinul deschis in Polus Mall din Cluj, dar si turcii de la Assortie, care opereaza deja magazine la Sibiu si in Targu-Mures.

    Sub acelasi acoperis vand si branduri de accesorii “cu vechime” pe piata bucuresteana, precum Parfois, ITACC, La Pink, Dada, Sun Glass Hut sau Accessorize. “Inmultirea acestor magazine demonstreaza ca piata devine mai matura si mai pretentioasa”, considera Nicoleta Baciu, director de franciza la Accessorize Romania. Prezent de un an pe piata, brandul englez vinde genti, posete, bijuterii, curele, palarii, esarfe si alte accesorii prin cinci magazine, urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa numere cu doua in plus.

    Comertul cu accesorii este o afacere profitabila, “dar numai daca esti atent la ce comanzi, pentru ca altfel investitia poate deveni daunatoare indiferent de notorietatea brandului. Regulile generale ale jocului sunt acelelasi ca si in cazul hainelor”, puncteaza Florin Gherasoiu, directorul firmei Gherasos Concept, care detine franciza pentru brandul francez Lollipops in Bucuresti. Desi recunoaste ca a ales un brand de genti si accesorii tocmai in ideea ca sunt mai simplu de vandut, Gherasoiu n-a mai deschis niciun magazin Lollipops din 2006. “Ne-a luat doi ani ca sa facem cunoscut brandul pe piata”, explica directorul de franciza, completand ca abia acum se gandeste si la extindere. Planurile sale sunt sa deschida inca trei magazine Lollipops in centrele comerciale Lake Park Plaza, Cotroceni Park si Sun Plaza, investitiile necesare fiind de aproximativ 100.000 de euro. Vanzarile primului si singurului magazin Lollipops din Bucuresti au depasit anul trecut 110.000 de euro. Pentru anul in curs, Gherasoiu spera la o crestere de cel putin 50%.

    Indiferent de activitatea de baza, comerciantii de moda trebuie sa fie atenti la tot ce se cere la un moment dat si ar putea fi rentabil. Musette, spre exemplu, o afacere de familie de sase milioane de euro anul trecut, isi imparte in mod egal marfa intre incaltaminte si accesorii. “Gentile pot fi purtate doua-trei sezoane fara probleme. De aceea sunt si mai scumpe decat pantofii”, spune Cristina Batlan, care conduce afacerea alaturi de sotul ei, Roberto.

    Retailerul de incaltaminte si accesorii Aldo a mizat pe un concept nou de magazin pe piata romaneasca; lipit de magazinul de incaltaminte si marochinarie, Aldo a deschis un al doilea magazin destinat exclusiv accesoriilor. Compania numara trei astfel de magazine “compacte”, dupa cum le descrie Bianca Alexandru, director al diviziei de business a Aldo Romania, intre care unul este cel din Baneasa Shopping City. In ceea ce il priveste, Dan Pavel, directorul general al Benvenuti, afirma ca in magazinele din reteaua proprie, care au avut anul trecut vanzari de 9 milioane de euro, segmentul de genti si accesorii a ajuns in prezent la 15-20% din stocul de marfa. In paralel cu retelele Benvenuti si Enzo Bertini, Pavel s-a apucat sa dezvolte si o retea de magazine exclusiv de marochinarie si alte accesorii, sub brandul Oxus. Primul magazin a fost deschis deja la Oradea. “Vom mai deschide unul in Trident Plaza din Constanta si probabil inca unul in Bucuresti”, apreciaza Pavel.

    Accesoriile au o contributie deloc neglijabila si in afacerile retailerului de incaltaminte si marochinarie Leonardo. “Desi a pornit ca o afacere complementara pentru o mai buna valorificare a spatiului de vanzare, azi marochinaria aduce in jur de 6-7% din totalul vanzarilor”, spune Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo. Compania urmeaza sa deschida pana la sfarsitul anului peste 50 de noi magazine Leonardo in Romania, Ungaria, Bulgaria si Moldova. Leonardo estimeaza ca va incheia anul 2008 cu afaceri de 190-200 mil. euro, in crestere cu 30-40% fata de anul trecut.

  • Printre dantelele bunicii

    Saptamana trecuta s-a intamplat la Bucuresti un eveniment care tinteste tocmai amatorii de haine nonconformiste cu eticheta „self made“. La intersectia strazilor Coposu si Mantuleasa s-a organizat un targ care a amintit de atmosfera fantastica din lumea zugravita de Mircea Eliade in „La Tiganci“. Locul profesorului Gavrilescu a fost luat de sute de tineri pasionati de moda urbana, iar bordeiul fermecat a fost inlocuit de vila in care se afla clubul La Scena. Punctul de atractie? Targul Fashion East Fair, care a adunat timp pret de o zi 25 de designeri de haine si accesorii, dar si colectionari de obiecte de epoca. Intr-un cuvant, la un nivel mai mic, o combinatie intre celebrele piete vintage din Londra, care atrag actrite precum Sienna Miller sau Keira Knightley, si targurile unde designerii underground isi expun creatiile.

    Ideea a fost inspirata de My Grandma’s Backyard, un targ de haine si accesorii vintage si second-hand, organizat la sfarsitul lunii octombrie in acelasi loc din Bucuresti. „Gabriela (Vlad, organizatorul targului, n. red.) a fost la parintii ei in Italia si a vizitat un targ de vintage. Si-a dat seama ca si in Romania este nevoie de asa ceva“, spune Alina Rosca, unul dintre organizatorii Fashion East Fair.

    Organizatorii spun ca selectia designerilor participanti s-a bazat pe originalitatea viziunii lor asupra materialelor si a croielii, dar si pe capacitatea de a integra elemente de subcultura contemporana (clubbing, gaming). Expozantii de la targ au fost impartiti in mai multe camere: o camera cu haine de epoca, un loc pentru „new concept“ (jucarii urbane, piese de design interior), o camera de second hand, camera designerilor si camera cu accesorii. Spre exemplu, in camera de design interior au fost expuse lustre realizate din capace sau ciucuri, jucarii urbane, iar in camera cu accesorii atrageau atentia cerceii cu motive marine. Pentru a spori atractia locului, a fost invitat coaforul german Charlie Le Mindu, care s-a ocupat de parul unor vedete precum solista electro-punk Peaches si care la Bucuresti a executat tunsori si styling pentru vizitatoarele targului.

    De la targ nu au lipsit designerii deja cunoscuti, precum Maria Lucia Hohan, care desi nu a fost prezenta fizic, a fost reprezentanta prin creatiile ei, sau Carla Szabo, designer de bijuterii urbane. „Preturile variaza de la 50 de lei pentru hainele second hand pana la cateva sute pentru creatiile Maria Lucia Hohan, care sunt cele mai scumpe“, spune Rosca. Organizatorii spun ca bugetul targului a fost de 4.000 de euro si au estimat ca au avut in jur de 500 de vizitatori, in conditiile in care promovarea s-a facut prin e-mail sau din vorba in vorba.

    Alexandra Silvestru, unul dintre designerii prezenti la targ, a atras din prima atentia prin prezenta sa, cu o coafura futuristica. „Locuiesc in Canada, unde fac design si m-am intors de cateva luni in tara. Hainele pe care le realizez sunt facute la comanda, in atelierul propriu, insa am primit deja cateva propuneri sa lucrez cu niste magazine“, spune designerul, care creeaza haine sub marca Ancient Future. „Hainele sunt o combinatie intre tendinte din trecut si ceea ce cred eu ca se va purta in viitor. Materialele variaza de la cele clasice si naturale, precum lana, la cele sintetice“, spune Alexandra, care a realizat si o parada de moda pentru targul My Grandma’s Backyard.

    „In Canada, astfel de targuri reprezinta deja o traditie si se organizeaza de multi ani. Sistemul este asemanator, insa sunt mult mai frecvente, chiar saptamanale. Acolo sunt cautate produsele self-made, de la cosmetice la haine realizate manual de designeri locali, ceea ce nu se intampla aici.“ Designerul a remarcat ca vizitatorii targului au privit camera cu designeri ca pe o expozitie si au fost atrasi mai degraba de vintage si second hand, poate si datorita preturilor. Alexandra spune ca hainele sale sunt cumparate in special de artisti. „Eu fac parte dintr-o comunitate de artisti mai mare, iar pe toata coasta de vest a Americii de Nord sunt multe comunitati de arta de tot felul si de obicei ajung sa creez haine pentru artisti, pentru dansatori.“

    Daca Alexandra se afla inca la inceput in ceea ce priveste comercializarea creatiilor sale in Romania, Adelina Ivan, general managerul marcii Zasha, spune ca de un an isi vinde creatiile, realizate impreuna cu Antonela Badita, in magazinul propriu, dar si in DaDa sau Zebra Society. „La targ am participat cu aproximativ 40 de produse, dintre care am vandut doua hanorace si niste fuste pana la ora pranzului.“ Preturile incep de la 75 de lei pentru un tricou. „Am vandut haine in niste boutique-uri de langa Cannes si urmeaza sa particip in luna februarie la un targ din Tokio“, spune Ivan.

    La standul Blondinne au fost expuse haine din ambele categorii prezente la targ – produse semnate de designeri si haine de epoca, rochii din matase si panza cu imprimeuri colorate. „Jumatate din produse sunt creatie proprie, iar restul le-am luat de la bunica, croitoreasa de profesie. Sunt lucruri vintage autentice, care au o vechime de 20-30 de ani“, spune Oana Unciuleanu, studenta la Facultatea de Arhitectura. „Am vandut o rochie si doua perechi de incaltaminte (botine rosii si negre), dar si cateva curele.“

    Organizatorii spun ca targul va fi organizat o data la trei luni, astfel incat amatorii de haine nonconformiste sau cei care pur si simplu vor sa intre in atmosfera urbana o sa isi poata da intalnire in acelasi loc.

  • Luna de Craciun

    De-a lungul lui noiembrie, orasele au fost luate cu asalt de afise, decoratiuni, produse cu ambalaje specifice de Craciun. Iar ceea ce in noiembrie parea un fel de repetitie generala se transforma, in decembrie, intr-un adevarat spectacol. Desi Craciunul dureaza doar trei zile, comerciantii, organizatorii de spectacole, hotelierii, agentiile de turism sau operatorii aerieni incearca sa profite la maximum de atmosfera de sarbatoare si sa contribuie ei insisi la crearea ei.

    Unul dintre cele mai active segmente ale ofertei din aceasta perioada este cel al spectacolelor de Craciun, fie ca se refera la opera, muzica clasica sau pop si rock. Pe 21 decembrie, la Teatrul National din Bucuresti, orchestra Johann Strauss Ensemble va sustine un concert de Craciun, care face parte dintr-un turneu mai amplu prin toata tara (Iasi, Sibiu, Arad, Ramnicu Valcea, Craiova, Otopeni si Brasov). Prim-solistul si dirijorul acestui concert este Russell McGregor, concertmeister-ul orchestrei palatului Schönbrunn din Viena, care a lucrat cu nume importante precum Luciano Pavarotti, José Carreras sau Placido Domingo. Orchestra austriaca va induce atmosfera de Craciun vienez printr-un repertoriu ce include operele familiei de compozitori Strauss. Vioara la care canta Russell McGregor a fost fabricata de Carlo Giuseppe Testore in anul 1697. Pana in prezent, Johann Strauss Ensemble a concertat la Paris, Londra, Monaco, Madrid, Roma, Berlin, Salzburg, Viena sau Tokio, colaborand cu violonisti precum Joji Hattori, Aleksey Igudesman sau Alfred Pfleger.

    Daca orchestra din Viena se afla pentru prima data in Romania, pe piata concertelor de Craciun exista deja concepte cu traditie. De exemplu, concertul de Craciun al lui Stefan Banica jr., care din 2002 aduna sali pline. In cei cinci ani de spectacole, Banica a atras 70.000 de spectatori la Sala Palatului. Initial, anul acesta au fost programate trei concerte, insa numarul a fost suplimentat pentru ca biletele au fost epuizate rapid. In plus, artistul va promova noul sau album, „Impreuna“ in spectacolele din 14, 15, 16, 17 si 18 decembrie de la Sala Palatului.

    Si agentiile de turism au lansat pachete care sa induca atmosfera Craciunului. Dincolo de clasicele oferte pentru zilele de Craciun si Revelion, a prins contur ideea calatoriilor de shopping in marile piete tematice din Europa sau in mall-urile din Dubai. Iar escapadele din weekendurile din decembrie au ajuns sa fie privite ca un pretext pentru o vacanta timpurie de Craciun. Viena este destinatia cea mai promovata, poate si datorita faptului ca orasul se lauda cu aproximativ 10 piete de Craciun, dintre care cele mai cunoscute sunt cea din fata primariei, targul din curtea palatului Schönbrunn sau targul din cartierul Spittelberg, unde se gasesc cadouri traditionale vandute pe alei inguste din granit. Agentia Interra Travel a conceput un pachet de trei zile la pretul de 175 de euro, iar Perfect Tour a inclus in oferta pachete personalizate pentru Viena, Venetia, Roma, Praga, Paris, Londra sau Köln, care includ vizite in pietele reprezentative de Craciun.

    Si oferta operatorilor aerieni e in spiritul Craciunului. British Airways, spre exemplu, promoveaza locurile din Londra care vorbesc cel mai bine despre spiritul Craciunului britanic. Reprezentantii companiei spun ca unul dintre locurile care reprezinta cel mai bine spiritul sarbatorilor in familie este patinoarul din fata Muzeului National de Istorie Naturala, sponsorizat de British Airways. Mai mult, parteneri de patinaj pot fi oricand Orlando Bloom, Elle McPherson, Geri Halliwell, Victoria Beckham sau José Mourinho, despre care se spune ca sunt obisnuiti ai locului. In serile de iarna, patinoarul este luminat de 76.000 de beculete de Craciun, asezate in copacii care il inconjoara. Iar pentru cei care doresc o vedere panoramica a sarbatorilor in Londra, British Airways promoveaza un tur cu British Airways London Eye (roata de pe Tamisa construita cu prilejul trecerii in noul mileniu). Roata este impodobita cu o multime de lumini, iar vizitatorii pot vedea de sus decoratiunile de sarbatori din intregul oras. Un itinerariu pentru cei fermecati de luminile de sarbatori poate incepe de la Islington (langa statia de metrou se afla un inger urias) pana la Oxford Street, Regent Street si Bond Street. Unul dintre cei mai frumosi brazi de Craciun se afla in Trafalgar Square, un cadou anual primit din Norvegia.

    Revenind in Bucuresti, hotelurile promoveaza in fiecare weekend din luna decembrie brunch-uri speciale de sarbatori. De exemplu, la restaurantul Poem din cadrul hotelului Carol Parc, in fiecare duminica brunch-ul inseamna un festin cu homar, caviar si sampanie, vedeta meniului fiind coada de homar cu soté de spanac, sos de sampanie si trufe negre.

    Si spa-urile au conceput pachete speciale pentru perioada de Craciun. In perioada 7-18 decembrie, Eden Spa impreuna cu Mobexpert lanseaza un program de decoratini spa. Astfel, in cadrul Mobexpert Pipera va fi amenajata o zona spa care ii poate inspira pe cei ce vor sa recreeze experienta spa in casele proprii, iar la Eden Spa vor fi disponibile trei carduri in stil decospa: Serenity (300 de lei), Tonic (500 de lei) si Wellness (700 de lei). Detinatorii de carduri isi pot procura elemente de decoratiuni de la Mobexpert si terapii Eden Spa.

    Tendinta de extindere a perioadei comerciale a Craciunului nu este nici pe departe o noutate. Anul acesta, in Statele Unite, companiile au inceput sa promoveze ofera pentru sarbatori inca din luna octombrie. Cu toate acestea, in nici una dintre oferte nu se mentioneaza clar cuvantul Craciun, sarbatoarea fiind doar sugerata prin simboluri sau referinte trecatoare. Americanii au transformat, din ratiuni lesne de inteles, sarbatoarea crestina intr-un imens festival de shopping.

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.