BusinessMagazin

Tag: ciuca

  • Ciucă: Există informaţii că Ucraina a dragat mai mult decât s-a agreat pe Bârstroe

    Premierul Nicolae Ciucă a spus că de săptămâna trecută a solicitat ministerelor de linie – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului – să furnizeze toate datele şi informaţiile legate de Canalul Bâstroe, pentru că este „un subiect sensibil” care „trebuie rezolvat”.

    „Totodată, au fost semnalate şi Comisia Europeană, astfel încât împreună să putem să identificăm şi ceea ce s-a întâmplat, şi măsurile care trebuie luate astfel încât să protejăm Delta Dunării. Ştim cu toţii că este un patrimoniu natural nu doar al României, ci este un patrimoniu mondial, european. Există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat şi anume 3,5 metri adâncime. Cu toţii am agreat acest lucru (adîncimea – n.r.)”, a spus Nicolae Ciucă la Antena 3.

    De asemenea, anul trecut, ţinând cont de nevoia de export a grânelor din Ucraina s-a cerut un acord pentru a putea să se dragheze în zona portului Izmail, spune premierul, iar acest lucru s-a şi aprobat.

    Ciucă a mai spus că „există evidenţe clare că adâncimea este mai mare de 3.5 metri, ceea ce trebuie clarificat” în cazul Bâstroe.

    Întrebat care este măsura pe care o va adopta România dacă situaţia privind dragarea se confirmă, premierul Nicolae Ciucă a spus că „sunt aspecte care se rezolvă în cadrul forurilor internaţionale”, care se ocupă nemijlocit de soluţionarea acestor probleme ale tratatelor internaţionale la care atât România, cât şi Ucraina sunt parte.

  • Ciucă: România are resursele energetice de care e nevoie pentru prezent şi pentru viitor

    România are la dispoziţie resursele energetice de care cetăţenii şi economia au nevoie pentru prezent şi pentru viitor, spune premierul Nicolae Ciucă, în timpul reuniunii Grupului de Lucru Interdepartamental pentru Securitate Energetică (GLISE).

    Premierul Nicolae Ciucă a coordonat vineri reuniunea Grupului de Lucru Interdepartamental pentru Securitate Energetică (GLISE) în cadrul căreia au fost analizate situaţia rezervelor de gaze naturale, pregătirea stocurilor pentru perioada următoare şi stadiul proiectelor de investiţii pentru creşterea capacităţii de producţie şi depozitare a energiei.

    „Măsurile luate de Guvern asigură rezervele de gaze naturale necesare consumului cetăţenilor şi mediului de afaceri. Gradul de umplere a depozitelor este în prezent la 49,5% din capacitate, ceea ce garantează cantitatea de consum de care are nevoie populaţia şi economia României, indiferent de condiţiile meteorologice din următoarea perioadă. Pentru perioada viitoare, inclusiv pentru sezonul rece 2023-2024, România are capacitatea să depoziteze peste 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale, cantitate suficientă inclusiv în condiţiile creşterii consumului intern”, anunţă Executivul.

    Potrivit sursei citate, în cadrul Grupului de Lucru au fost analizate şi soluţiile pentru creşterea capacităţii de producţie de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi mărirea capacităţii de depozitare. Accentul a fost pus asupra pregătirii proiectelor de investiţii finanţate din Fondul de Modernizare şi prin intermediul Iniţiativei celor 3 Mări, mecanisme pe care România le valorifică pentru atingerea obiectivului de securitate energetică.

    „România are la dispoziţie resursele energetice de care cetăţenii şi economia au nevoie pentru prezent şi pentru viitor. Ceea ce avem astăzi în depozite asigură necesarul de consum pentru perioada următoare. Pregătim deja resursele pentru iarna 2023-2024, dar şi soluţiile pentru suplimentarea cantităţii de energie de care România va avea nevoie în următorii ani pentru a asigura necesarul unei economii în continuă dezvoltare. Acordurile de colaborare stabilite cu partenerii externi pentru diversificarea resurselor de aprovizionare cu gaz şi investiţiile consistente în domeniu reprezintă pentru România soluţia de consolidare a securităţii energetice”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

    La reuniunea GLISE au mai participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, George Agafiţei, reprezentanţi ai instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul energiei.

  • Guvernul aprobă lista spitalelor construite sau reabilitate prin PNRR

    Executivul aprobă, în şedinţa de miercuri, lista spitalelor care vor fi construite sau reabilitate prin PNRR. Este vorba despre 27 de obiective de investiţii, respectiv clădiri noi, reabilitări de clădiri, secţii şi pavilioane aparţinând unor unităţi din 17 judeţe, inclusiv Bucureşti.

    „Azi avem, în fine, hotărârea de guvern prin care aprobăm lista celor 27 de spitale care vor fi construite sau reabilitate. E un obiectiv pe care l-am asumat prin PNRR. Ministerul Sănătăţii a reuşit ca, în final, să analizeze şi să poată să întocmească această listă. Discutăm de aproximativ 2,1 miliare euro, finanţare care va aduce alt aspect pe tot ceea ce poate să însemne modul în care se vor derula serviciile de sănătate în ţara noastră”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Adriana Pistol, precizează că este vorba de 27 de obiective de investiţii, care înseamnă clădiri noi, reabilitări de clădiri, secţii şi pavilioane aparţinând unor unităţi din 17 judeţe, inclusiv Bucureşti.

    „Investiţia are în vedere, pe lângă infrastructura fizică, şi dotarea cu echipamente medicală şi digitalizare, respectiv chiar prin realizarea unui flux informaţional pentru 6.000 de paturi, iar echipamentele vor deservi 6540 de paturi. Procesul de selecţie a urmat criteriile adoptate anul trecut. Au fost selectate întâi spitalele care au îndeplinit criteriile de eligibilitate, după care au fost ierarhizate în ordine descrescătoare punctajului. Avem un termen de realizare a acestui proiect, care înseamnă iunie 2026. Este o realizare pe care sperăm să o vedem pusă în practică”, încheie Pistol.

     

  • Ciucă: Nu ne putem plânge de planuri şi proiecte. Ele suferă la punerea în aplicare

    „Imediat după cutremurul din judeţul Gorj şi replicile care au urmat, am avut o legătură directă cu instituţia Prefectului Gorj, cu autorităţile administraţiei publice locale şi în urma solicitărilor venite de la acest nivel, am dispus ca doi experţi, care sunt atestaţi cu practică pentru această categorie de expertizare, inclusiv unul dintre ei pe monumente istorice, fiind vorba şi de clădiri afectate care sunt clasificate, s-au deplasat încă de duminică în judeţul Gorj şi în cursul zilei de ieri şi astăzi inaspectează, evaluează aceste clădiri afectate. Am ţinut legătura cu doamna prefect, din judeţul Gorj şi am cerut ca astăzi, cât mai rapid posibil, să avem o evaluare a daunelor, pagubelor produse, respectiv pe cât posdibil astăzi să înc hidem la nivel judeţean, cu o hotărâre a Comitetului Jucdeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a vedea la nivelul autorităţilor locale, fie că vorbim de Tîrgu Jiu sau alte unităţi administrativ teritoriale, care sunt clădirile afectate şi care ar fi măsurile şi sprijinul, resursele financiare pentru ca situaţia acestor clădiri afectate să fier rezolvată”, spune Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.

    El arată că va prezenta în şedinţa de guvern cu măsuri de sprijinire a acestor autorităţi locale.

    „Ne referim în primă fază la clădiri care au ca şi destinaţie şcoli, acolo este prioritatea noastră. Aşteptăm documentaţia în cursul zilei de astăzi, ne vom mişca rapid cu celelalte ministere pentru a veni cu o propunere în şedinţa de guvern.
    Ieri noaptea s-a închis apelul de proiecte pentru nivelul de risc seismic, pe programul nou iniţiat de actualul guvern, platforma a fost desdchisă în 3 ianuarie până în 20 februarie şi sunt încărcate 366 de cereri care privesc 132 de blocuri de locuinţe, respectiv 234 de clădiri publice. Valoarea acestor ceriri care urmăresc consolidarea de clădiri cu risc seismic este de 5,7 miliarde lei. Am avut o evaluare continuă a acestor solicitări, la marea majoritate a lor sunt transmise solicitări de clarificări astfel încât la 1 martie, termenul asumat, să putem să emitem ordinul de ministru pentru introducerea în programul de consolidare a acelor investiţii urcate în platformă şi care sunt eligibile. Finanţarea este pe legea 212 nerambursabilă sută la sută din bugetul de stat”, adaugă Cseke Attila.

    Premierul Nic olae Ciucă a cerut constituirea unui instrument care să monitorizeze realizarea în practică a tuturor acestor proiecte.

    „Nu ne putem plânge de planuri şi proiecte, ceea ce putem să constatăm este faptul că ele suferă din punct de vedere al punerilor în aplicare. Şi atunci, vă rog să avem un instrument, la nivelul comitetului, prin care să monitorizăm evoluţia punerii în aplicare a tuturor acestor proiecte. Dvs le veţi aproba, ele sunt în coordonare la nivelul miinsterului dar aş dori foarte mult să avem coontribuţia de responsabilitate a autorităţilor locale pentru că la nivelul lor există responosabilitatea faţă de tot ceea ce se realizează în comunităţi şi atunci, stabilim, vă rpg să veniţi cu propuneri concrete, luăm decizia în comitet şi o transmitem ca atare. Totodată, este important ca pe lângă aceste programe finanţate de la bugetul de stat să avem în vedere programele, proiectele care sunt în derulare pe fonduri europene, atât de coeziune cît şi din PNRR precum şi celelalte programe care sunt finanţate de diverse instituţii cum ar fi programul derulat prin finanţare de la Banca Mondială şi care de asemenea este o oportunitate f bună care nu Are ritmul pe care noi l-am aşteptat în vederea punerii lui în practică. Acestea toate sunt elemente de monitorizare la nivelul Comitetului şi pentru măsuri concrete astfel încât să avem certitudinea că se vor îndeplini”, afirmă premierul.

    Nicolae Ciucă precizează că obiectivele prioritare, în acest moment, sunt elementele de infrastructură din ministerul Educaţiei, respectiv şcolile şi celelalte clăduri în care se desfăşoară procesul de învîţământ, precum şi spitalele şi clăîdirile publice unde îşi desfăşoară activitatea un număr mare de persoane.

    „Pentru că avem în acest moment priorităţile şi practic identificate o parte din fonduri, acolo unde nu vom avea resursa financiară de la fondul de rezervă va trebui să ne coordonăm cu Ministerul de Finanţe şi să identificăm soluţiile de asigurare a finanţării. Cert este că avem nevoie de prioritizare în funcţie de nivelul de risc seismic şi de asemenea să ne coordonăm cu posibilităţile financiare ale autorităţilor locale pentru că, încă o dată, este asumarea la nivelul guvernului dar în coordonare cu autorităţile locale”, încheie Ciucă..

  • Ciucă, despre canalul Bâstroe: Desigur, o să fie sesizată Comisia Europeană

    „Schimbul de documente între instituţiile din România şi cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, redă faptul că lucrările au fost unele de întreţinere şi nu de adâncire a navigabilului. Nu s-a schimbat cu nimic ceea ce v-am declarat de dimineaţă, înainte de intrarea în şedinţă, faţă de ce vă răspuns acum. Tot ce noi am realizat, instituţional, până în acest moment, vizează menţinerea activităţilor părţii ucrainene pe canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreţinere. Orice excede acestor lucrări, o să fie clarificat între autorităţile din Românie şi cele din Ucraina şi, desigur, o să fie sesizată Comisia Europeană”, spune Nicolae Ciucă.

    El afirmp că nu ştie dacă lucrările ucrainenilor au fost fost făcute din bani europeni.

    „Cert este că anul trecut, pe documentele pe care mi le-a pus la dispoziţie Ministerul Afacerilor Externe, nu a existat un acord al MAE în acest sens. (…) Nu am o astfel de informare (că Ucraina ar intenţiona construirea unei hidrocentrale în zona Bâstroe – n.r.). Noi am discutat cu partenerii şi cu vecinii noştri ucrainieni şi de asemenea cu Comisia şi, Canalul Sulina îl punem la dispoziţie, din toate punctele de vedere contribuind la tot ceea ce înseamnă asigurarea şenalului navigabil, astfel încât să putem să folosim la maxim Canalul Sulina. Ca atare, există o serie întreagă de demersuri care sunt în derulare şi sperăm ca într-o perioadă de timp scurtă să putem să asigurăm circulaţia pe Canalul Sulina pe timp de noapte. Atunci, traficul s-ar fluidiza şi ar permite să funcţioneze în limite de normalitate”, adaugă premierul.

    De asemenea, Ciucă a reamintit că a cerut tuturor autorităţilor să verifice situaţia din punct de vedere tehnic.

    „Până în momentul în care nu am datele tehnice nu speculez pe marginea acestui subiect. (…) În acest moment nu există acea adâncime care să asigure navigaţia navelor cu pescaj atât de mare”, mai spune Nicolae Ciucă.

    Întrebat ce mai pot face autorităţile de la Bucureşti dacă sunt puse în faţa faptului împlinit, în afară de informat Comisia Europeană, el spune : „Se discută cât se poate de concret cu autorităţile din Ucraina. Ministrul Aurescu a vorbit Sâmbătă cu ministrul de Externe Kuleba şi au clarificat cât se poate de bine acest subiect, legat de ce se desfăşoară. S-au întâlnit la Munchen şi au discutat în bilateral acest subiect”.

  • Ciucă: Autorităţile române vor aprobare pentru verificarea lucrărilor de pe canalul Bâstroe

    „Astăzi (luni – n.r.) la Ministerul de Externe va fi prezent ambasadorul Ucrainei. I se va solicita ca în perioada următoare autorităţile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor”, spune Nicolae Ciucă.

    Premierul precizează că este vorba de realizarea unor lucrări care au impact asupra mediului Deltei Dunării.

    „În acest moment daţi-ne voie să verificăm şi să confirmăm aceste date. Niciuna dintre instituţii nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm şi să executăm măsurătorile de adâncime… (…) Întreţinerea e pentru 3,5 metri. Ce depăşeşte această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât şi celelalte instituţii vor acţiona ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, încheie Ciucă.

    Lucrările operaţionale de dragare pe şenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulţi ani, a transmis sâmbătă Ambasada Ucrainei la Bucureşti, cu referire la lucrările de pe canalul Bâstroe.

    Ambasada Ucrainei în România a făcut sâmbătă precizări, pe fondul informaţiilor vehiculate în mass-media din România cu privire la executarea de către partea ucraineană a lucrărilor de dragare operaţionale pe Dunăre.

    Conform acestora, toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfăşurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operaţională curentă şi vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală.

    Ministrul Mediului Tánczos Barna a spus joi că Ministerul va urmări lucrările care se fac pe canalul Bâstroe şi va împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării.

    „Nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia Ucrainei nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea şi ecosistemele din Delta Dunării. În ceea ce priveşte lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluţiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”, a declarat Tánczos Barna.

    Tot joi, Ministerul de Externe a precizat că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigaţie Bâstroe” şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora.

  • Ciucă, întrebat de raportul ANI cu privire la Nicuşor Dan: Este o decizie a filialei PNL Bucureşti

    „Este o decizie a filialei PNL Bucureşti. Am stabilit deja şi am transmis domnului primar lista cu cele zece obiective pe care filiala PNL Bucureşti le are în vedere la nivelul Primăriei Bucureşti. A trecut deja o lună. Urmează ca în funcţie de ceea ce se va realiza sau nu ne vom poziţiona faţă de domnia sa”, spune Nicolae Ciucă.

    El a fost întrebat de reporterii prezenţi ce poziţie are faţă de anunţul ANI referitor la Nicuşor Dan.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul pentru abuz în serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane şi pentru incompatibilitate în cazul primarului general Nicuşor Dan. Prefectura trebuie să verifice cum a deţinut Dan patru funcţii în instituţii publice.

  • Ciucă: Nu există alte obstacole în acest moment ca cererea de plată 2 din PNRR să nu fie aprobată

    „În PNRR avem în analiză cererea de plată numărul 2, nu există alte obstacole în acest moment ca cererea să nu fie aprobată”, spune premierul Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern.

    „Facem tot ceea ce depinde de noi pentru a ne îndeplini obiectivul de absorbţie a fondurilor europene, cel puţin 10 miliarde, şi anul acesta. În acest moment, am discutat cu ministrul Boloş, toate liniile pe care noi trebuie să le abordăm şi modul de coordonare şi dialogul cu celelalte ministere şi structuri coordonatoare de reformă, pentru a ne îndeplini atât obiectivele din PNRR cât şi a ridica gradul de absorbţie din fondurile de coeziune pentru cadrul 2012-2020. Mai avem câteva luni din acest cadru şi trebuie să facem în aşa fel încât să evităm să pierdem parte din banii care ne sunt alocaţi. În PNRR avem în analiză cererea de plată numărul 2, nu există alte obstacole în acest moment ca cererea să nu fie aprobată. Sigur, sunt discuţii tehnice, ele au fost clarificate şi continuă să fie clarificate la nivelul coordonatorilor de reformă”, afirmă Nicolae Ciucă.

    El spune că Guvernul continuă cu îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor pentru cererea de plată numărul 3, fiind obiectiv prioritar al Executivului.

    „Este important să subliniem că în acest sens astăzi (miercuri – n.r.) aprobăm un memorandum prin care asigurăm calendarul ce include lansarea a 500 de proiecte în domenii precum infrastructura de transport, de apă şi calaizare, deşeuri, sănătate şi educaţie, comunităţile locale şi eficienţă energetică, care fac obiectul celor 16 programe operaţionale care deja sunt funcţionale în cadrul financiar 2021-2027. Astăzi (miercuri – n.r.) în şedinţa de guvern avem un proiect de reabilitare în sectorul feroviar care este finanţat din fonduri europene nerambursabile, am reuşit în cursul anului trecut să atragem 2,2 miliarde de euro şi de asemenea au fost semnate şi sunt în pregătire semnarea de contracte în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro”, încheie premierul.

  • Drulă: România riscă miliardele de euro din PNRR pentru că Ciucă nu vrea să-şi taie pensia

    „În fiecare lună, plagiatorul Nicolae Ciucă încasează 18.000 de lei pensie specială pe lângă salariul de prim-ministru. Acum, nu vrea să renunţe în ruptul capului. Şi e pregătit să dea foc unei ţări întregi şi să piardă miliarde de euro din PNRR, cel mai amplu program de investiţii şi reforme elaborat de USR. Dacă am face un exerciţiu de imaginaţie: cum ar fi să fie pensia lui Ciucă la jumătate? Şi restul sumei să se împartă la oameni cu pensii mici, inclusiv militari, care nu au avut pilele şi norocul lui să iasă la pensie cu sume din astea?!”, spune Cătălin Drulă.

    Preşedintele USR afirmă că partidele din coaliţia de guvernare au ca deviză „Totul pentru privilegiaţi, nimic pentru oamenii cinstiţi”.

    Eliminarea pensiilor speciale este unul dintre jaloanele din PNRR pe care guvernul trebuie să le îndeplinească pentru a primii banii de reforme.

    „Proiectul prezentat de coaliţia PSD-PNL nu elimină însă nicio pensie specială”, potrivit comunicatului USR

  • Bode şi Ciucă, proiect PNL de majorare a pedepselor pentru anumite infracţiuni

    Lucian Bode, ministru de Interne, şi premierul Nicolae Ciucă, parlamentari PNL, au depus un proiect de lege pentru modificarea Codului Penal: „Noile modificări incriminează mai ferm infracţiunile cu un puternic impact emoţional şi social şi sporesc gradul de protecţie şi siguranţă pentru cetăţean”.

    „Am depus astăzi la Senat, împreună cu dl. prim-ministru Nicolae Ciucă, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal. Noile modificări incriminează mai ferm infracţiunile cu un puternic impact emoţional şi social şi sporesc gradul de protecţie şi siguranţă pentru cetăţean. Prin această iniţiativă intervenim asupra a 11 articole din Codul Penal şi propunem, în majoritatea cazurilor, majorarea limitelor de pedeapsă cu o treime. Infracţiunile în forme agravante pentru care se vor mări cu o treime limitele pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte şi hărţuirea. Majorarea cu o treime a pedepselor se va aplica pentru hărţuirea unui minor. aportul de forţe dintre agresor şi un minor este suficient de mare pentru ca infracţiunea să primească circumstanţe agravante şi un spor de o treime din pedeapsă. Cred că trebuie să fim mai duri cu cei care aleg să profite de un copil şi să descurajăm astfel de fapte abuzive. Am făcut modificări şi am schimbat abordarea în ceea ce priveşte fapta de tulburare a ordinii şi liniştii publice pentru care am majorat limitele pedepsei cu închisoarea de la 1 an la 5 ani şi am introdus elemente agravante care justifică creşterea limitelor pedeapsei cu închisoarea între 2 şi 7 ani”, anunţă pe Facebook Lucian Bode.

    Ea afirmă că a propus, de asemenea, instituirea unui regim sancţionatoriu mai aspru pentru fapta de încăierare şi a propus pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, repoziţionând-o în ierarhia faptelor cu violenţă, comise de cele mai multe ori în public.

    „De asemenea, o parte a intervenţiilor vizează extinderea prezumţiei legitimei apărări de la spaţiul privat la cel public. Oamenii au dreptul de a se proteja şi dacă sunt ţinta unui atac desfăşurat în spaţiul public, nu doar în propria locuinţă. Din acest motiv, aria în care se aplică prezumţia de legitimă apărare nu va mai include doar locuinţa privată, ci şi strada. Nu în ultimul rând, am eliminat posibilitatea amenzii ca sancţiune în cazul infracţiunilor de ultraj şi ultraj judiciar şi am prevăzut pedeapsa cu închisoarea. Trebuie să fim mai fermi şi în aceste cazuri pentru că vorbim despre fapte comise chiar împotriva celor care îşi exercită atribuţiile de serviciu în vederea impunerii respectării legii, pentru protejarea victimelor sau care asigură menţinerea unui climat normal de convieţuire. Toate aceste modificări intră în dezbaterea parlamentară. Sunt convins că vor exista argumente pro şi contra dar să nu uităm că avem o mare responsabilitate în a descuraja şi preveni faptele antisociale care pun viaţa în pericol, care aduc o gravă atingere climatului de ordine şi siguranţă publică, dar şi sentimentului de siguranţă cetăţenesc”, încheie Bode.