BusinessMagazin

Tag: Ciolos

  • Cioloş MODIFICĂ programul de guvernare: Standarde ISU în şcoli, 2% din PIB la MApN, alegeri corecte

    Astfel, potrivit noului program de guvernare, obţinut de MEDIAFAX, Guvernul Cioloş renunţă la intenţia de a “întări” legislaţia privind incompatibilităţile, noua formulă vorbind doar despre “aplicarea strictă” a legislaţiei în vigoare.

    Modificări sunt şi în privinţa Educaţiei. Principala modificare se referă la “începerea procesului de aducere a tuturor şcolilor la standarde minimale de funcţionare şi garantare a siguranţei (autorizaţii ISU, autorizaţii sanitare, prevenţie prin pregătirea pentru situaţii de urgenţă)”. Guvernul vrea şi “continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum şi asigurarea condiţiilor de implementare, inclusiv pregătirea adecvata a cadrelor didactice”, inclusiv prin “restructurarea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice prin programe universitare de master”. Guvernul Cioloş vrea şi “dezvoltarea mecanismului actual de finanţare a învăţământului preuniversitar”.

    Corelarea educaţiei cu piaţa muncii este un alt obiectiv nou al Guvernului, dar şi internaţionalizarea învăţământului superior (promovarea învăţământului, procesul de recunoaştere a diplomelor), acesta fiind, de altfel, şi una dintre solicitările preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la educaţie.

    Programul de cercetare vorbeşte şi despre susţinerea cercetării.

    Dacian Cioloş vorbeşte în noul program de guvernare şi despre “asigurarea măsurilor necesare asigurării bunei desfăşurării a alegerilor pentru autorităţile publice locale şi pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului României”, în vederea alegerilor din 2016.

    Un capitol dezvoltat din programul de guvernare este cel al Transporturilor. Dacian Cioloş doreşte un plan de reformă instituţională pentru companiile din subordinea/autoritatea Ministerului Transporturilor care derulează proiecte de infrastructură majoră în domeniul transporturilor şi îmbunătăţirea performanţei economice a acestor instituţii.

    Cioloş vrea şi elaborarea unui Cod de Transport, care să stabilească politica de finanţare a infrastructurii cu obligaţia asigurării unui procent din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în conformitate cu obligaţiile europene asumate precum şi introducerea taxelor partajate si/sau încrucişate între sectoarele de transport ale României. Acest Cod urmează să stabilească şi politica de tarifare şi taxare a serviciilor publice din domeniul transporturilor.

    Noul Guvern se angajează şi să finalizeze obiectivele strategice ale României privind finalizare a fostului coridor IV de transport rutier precum şi a coridorului IV de transport feroviar Nord si Sud situate pe reţeaua de transport TEN-T Core.

    Mai mult, se doreşte dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă, dar şi a celorlalte aeroporturi din ţară.

    Un punct important în noul program de guvernare se referă la drepturile salariale ale bugetarilor. Aici, Dacian Cioloş face referire indirectă şi la măsura majorării salariilor bugetarilor cu 10%, adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor. Mai exact, Guvernul se angajează la “aplicarea actelor normative deja adoptate de Parlament şi respectarea deciziilor Curţii Constituţionale” în astfel de cazuri.

    În privinţa noilor proiecte din Cultură, Cioloş vrea Includerea în Strategia Naţională a României 2020 a finanţării proiectării, construcţiei şi dotării unei noi săli de concerte în Bucureşti, alocarea de fonduri pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu cu risc seismic, dar şi extinderea prerogativelor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în sensul de a avea drept de veto împotriva autorizării unor construcţii în zonele de protecţie a monumentelor aflate în patrimoniul naţional.

    În domeniul sportului, Guvernul vrea calificarea unui număr cât mai mare de sportivi la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016 şi maximizarea şanselor la câştigarea medaliilor, dar şi implementarea unei Legi a sportului.

    La capitolul Mediu, Dacian Cioloş vrea măsuri pentru “accelerarea tranziţiei economiei româneşti spre o economie verde” şi “întărirea capacitaţii instituţionale de administrare şi control a activităţii de exploatare a resurselor forestiere în special prin implementarea Codului Silvic si al Radarului Pădurilor”.

    În domeniul militar, Cioloş se angajează la susţinerea bugetului Apărării cu minimum 2% din PIB. Mai mult, programul de guvernare prevede “aprofundarea cooperării militare circumscrise Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, în special pe linia transferului de expertiză şi tehnologii pe linia dezvoltarii de capabilităţi critice”.

    Există şi un capitol dedicat siguranţei naţionale şi luptei pentru prevenirea si combaterea criminalităţii organizate, transfrontaliere, a terorismului şi fenomenului radicalizării. Dacian Cioloş vrea şi securizarea frontierelor, în special a celei care este frontiera externa a Uniunii Europene, în vederea combaterii migraţiei ilegale, traficului de persoane, a altor riscuri cu impact asupra securităţii naţionale.

    Sunt aduse modificări şi în privinţa sectorului agricol, fiind cuprinsă în programul de guvernare şi o menţiune cu privire la promovarea unui proiect de lege în vederea stabilirii unui sistem de irigaţii “modern si eficient”, dar şi susţinerea producătorilor autohtoni, prin “cartografierea produselor autohtone în vederea identificării produselor agro-alimentare de calitate pentru protecţia la nivel european”.

    Programul de guvernare prevede şi date mai clare cu privire la absorbţia fondurilor europene şi promite modificări legislative pentru simplificarea procedurilor de accesare.

    Pe de altă parte, Dacian Cioloş acoră în noul program de guvernare mai multă atenţie Turismului, afirmând că Executivul său se angajează să crească numărul de vizitatori străini în România. “Sectorul turismului din România înregistrează un număr din ce în ce mai mare de vizitatori străini. De asemenea, România dispune de un patrimoniu cultural şi natural remarcabil. Turismul de nişa, cel cultural (precum cel legat de Festivalul Enescu), ecoturismul din Delta Dunării sunt doar din câteva din liniile de dezvoltare posibile în acest sector. Creşterea calităţii serviciilor, educarea şi profesionalizarea personalului din turism sunt instrumente prin care aceasta dezvoltare poate fi amplificată. Investiţiile în infrastructura vor sprijini şi valorifica aceste eforturi”, se arată în document.

    Este introdus şi un capitol cu privire la susţinerea diasporei.

    În privinţa domeniului IT, Dacian Cioloş vrea întărirea guvernanţei corporative la Poşta Română şi Telekom la nivelul celor mai bune practici internaţionale şi continuarea proceselor de privatizare dupa identificarea celor mai bune opţiuni.

    Este introdus şi un capitol privind societatea civilă, stablinindu-se că Guvernul îşi propune “recâştigarea încrederii în consultarea publica şi dialogul civil ca instrument instituţionalizat de consultare a grupurilor active din societate asupra priorităţilor de politici publice cu precădere (dar nu limitative) din domeniile: economic, social, politici financiare şi fiscale, sănătate publica, educaţie, cercetare, cultură şi de preluare de sugestii privind noi teme de politici publice în domeniile menţionate sau în altele de interes pentru partenerii din societate civilă”.

    Mai mult, va fi publica “raportul ministrului” cu informaţii din propria activitate.

  • Încă un ministru, retras din Cabinetul Cioloş: Premierul desemnat anunţă pe Facebook că renunţă la propunerea Cristinei Guseth pentru Ministerul Justiţiei

    “Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiţiei din Guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii Justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu”, a scris Cioloş pe contul său de Facebook.

    El a precizat că dimineaţă va înainta conducerii Parlamentului o nouă propunere pentru acest minister.

    Aceasta este a doua propunere de ministru retrasă de premierul desemnat. Duminică, la câteva ore după prezentarea listei Cabinetului, Andrei Baciu a fost retras de pe lista miniştrilor, în locul său fiind propus, pentru portofoliul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu.

    Luni seară, în urma audierilor în comisiile parlamentare, Cristina Guseth a primit aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Justiţiei.

    Printre audierile miniştrilor propuşi care au durat cel mai mult a fost şi cea a Cristinei Guseth. La audiere, la care au fost prezenţi 53 de parlamentari din şapte comisii de specialitate, Guseth a avut ezitări, în special la întrebările deputatei ALDE Steluţa Cătăniciu privind sistemul de imunităţi, iar senatorul PSD Şerban Nicolae a sfătuit-o să renunţe la nominalizare.

    Şedinţa a fost marcată şi de o pauză pentru consultări cu uşile închise înainte de vot, cerută de vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Ciprian Nica (PSD).

    Guseth a obţinut 41 de voturi “pentru”, pe lângă şase voturi “împotrivă” şi şase abţineri.

    După audiere, ea a recunoscut că s-a “blocat” la întrebările privind imunitatea, dar şi că i-a fost greu să le spună parlamentarilor că ei ar fi vizaţi de o revizuire a sistemului de imunităţi.

    Ea a fost audiată de membrii comisiilor juridice, pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi pentru drepturile omului culte şi minorităţi din Camera Deputaţilor şi Senat şi de cei din Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizarea executării hotărârilor CEDO din Senat.

     

  • Dacian Cioloş: Comasarea alegerilor, una dintre măsurile care vor fi “testate” în Parlament

    “Eu aş vrea ca în programul de guvernare să ne concentrăm pe cele 12 măsuri pe care le-aţi văzut acolo, care sunt măsurile prioritare. Celelalte măsuri, din partea a doua, urmează să fie detaliate în funcţie şi de rezultatul discuţiilor cu comisiile parlamentare. (…)Este vorba în acea parte a programului de guvernare de nişte măsuri pe care vrem să le testăm în consultare cu Parlamentul şi o să venim, după audierile din Parlament, cu detalii şi în funcţie de reacţiile Palamentului”, a declarat premierul desemnat Dacian Cioloş, întrebat cum va face să comaseze alegerile şi să prelungească madatele la 5 ani, în condiţiile în care o astfel de decizie presupune revizuirea Constituţiei.

    Dacian Cioloş a mai spus că înainte de 15 decembrie noul Cabinet va prezenta planuri de acţiuni mai detaliate pe fiecare dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare.

    “Noi am elaborat unele din măsurile sectoriale în paralel cu recrutarea miniştrilor desemnaţi şi miniştrii desemnaţi astăzi se vor angaja în faţa comisiilor parlamentare ca până înainte de 15 decembrie vom veni cu planuri de acţiuni mai detaliate pe fiecare dintre măsurile pe care le-aţi văzut. Deci o să discutăm mai încolo”, a afirmat Cioloş.

    Întrebat dacă revizuirea Constituţiei ar fi una dintre priorităţi, premierul desemnat a negat acest lucru.

    “Nu este o prioritate revizuirea Constituţiei, tocmai de aceea nu o găsiţi între cele 12 priorităţi. Acolo să vă uitaţi”, le-a răspuns Cioloş jurnaliştilor.

    Întrebat cum va să face posibilă implicarea cetăţenilor în iniţiativa legislativă, premierul desemnat a afirmat că există deja o lege care dă posibilitatea cetăţenilor să depună proiecte de lege dacă reuşesc să strângă 100.000 de semnături, adăugând că intenţionează să creeze şi o platformă prin care să faciliteze obţinerea acestor semnături.

    “Există deja o lege care dă posibilitatea cetăţenilor de a se implica în iniţiative legislative, de a aduna până la 100.000 de semnături şi pot să depună proiecte. (…) Vrem să creăm o platformă prin care să facilităm obţinerea acestor semnături pe proiecte de lege interesante, sau pe iniţiative interesante”, a mai spus Dacian Cioloş.

    Planul Guvernului Cioloş, trimis luni Parlamentului, cuprinde şi modificarea de urgenţă a legislaţiei electorale astfel încât primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi în două tururi de scrutin, iar alegerile să fie comasate şi toţi aleşii să aibă mandat de 5 ani,ceea ce ar însemna revizuirea Constituţiei.

  • PROGRAMUL DE GUVERNARE al Cabinetului Cioloş: Vot pentru primari în două tururi, mandat de cinci ani pentru toţi aleşii, comasarea alegerilor şi revizuirea sistemului de imunităţi

    Printre priorităţile noului guvern, potrivit programului prezentat, figurează amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţa semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela că niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.

    În acelaşi timp, programul prevede şi un proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieţii economice şi sociale a ţării. Acest proiect ar presupune însă revizuirea Constituţiei, care prevede clar că mandatul Parlamentului şi al aleşilor locali este de patru ani, în timp ce mandatul şefului statului este de cinci ani.

    PROGRAMUL DE GUVERNARE AL CABINETULUI CIOLOŞ

    De asemenea, noua echipă guvernamentală îşi propune digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

    Un alt punct este urmărirea aplicării stricte a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    Planul de măsuri al guvernului Cioloş mai prevede facilitarea implicării grupurilor din societatea civilă în formularea de iniţiative legislative, principalul obiectiv fiind acela de a armoniza numărul minim de semnături pentru o propunere legislativă prin iniţiativa cetăţenească, cu numărul de alegători pentru un post de parlamentar. Logică este aceea că dacă un anumit număr de alegători sunt reprezentaţi în parlament de un parlamentar, acelaşi număr de alegători să poată propune un proiect legislativ în mod direct, prin iniţiativa cetăţenească, se mai arată în programul de guvernare.

    Program de guvernare prevede revizuirea sistemului de imunităţi

    Revizuirea sistemului de imunităţi şi aplicarea strictă a regimului de incompatibilităţi sunt incluse în planul de măsuri al noului Guvern Cioloş, potrivit programului de guvernare transmis luni Parlamentului.

    Guvernul va funcţiona pentru o perioadă de un an şi îşi va concentra activitatea pe mai multe obiective, primul dintre ele fiind întarirea democraţiei elective şi a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România, se arată în documentul transmis Parlamentului.

    La capitolul statul de drept, sunt enunţate câteva principii cum ar fi “susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei” şi continuarea luptei anticorupţie.

    În acest sens, potrivit programului de guvernare, este vizată întărirea legislaţiei privind consolidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi, aplicarea strictă a legislaţiei privind incompatibilităţile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislaţiei anticorupţie şi a codurilor de integritate.

    Lista Cabinetului Cioloş şi programul de guvernare vor fi supuse votului de încredere al Parlamentului marţi, într-o şedinţă comună a celor două Camere.

     

  • ANALIZĂ: Cioloş ar putea deveni al 12-lea premier, în fruntea unor miniştri fără carnete de partid – FOTO

    Dacian Cioloş ar putea marca marţi, la votul de învestitură din Parlament, mai multe premiere. Cea mai importantă este faptul că ar putea ajunge în fruntea primul Guvern de după 1989 care este format exclusiv din oameni fără apartenenţă politică. Cioloş este însă al treilea premier fără carnet de partid, după Mugur Isărescu şi Mihai Răzvan Ungureanu.

    Cabinetul pe care l-a format Cioloş este al 18-lea al României, după cele două guverne Petre Roman (decembrie 1989 – octombrie 1991), Guvernul Stolojan (octombrie 1991 – noiembrie 1992), Guvernul Văcăroiu (noiembrie 1992 – decembrie 1996), Guvernul Ciorbea (decembrie 1996 – aprilie 1998), Guvernul Vasile (aprilie 1998 – decembrie 1999), Guvernul Isărescu (decembrie 1999 – decembrie 2000), Guvernul Năstase (decembrie 2000 – decembrie 2004), cele două guverne Tăriceanu (decembrie 2004 – decembrie 2008), cele două Guverne Boc (decembrie 2008 – februarie 2012), Guvernul Ungureanu (februarie 2012 – aprilie 2012) şi cele patru guverne Ponta (mai 2012 – noiembrie 2015).

    Între timp, România a mai avut şi şase premieri interimari: Gavril Dejeu, Alexandru Athanasiu, Eugen Bejinariu, Cătălin Predoiu, Gabriel Oprea şi Sorin Cîmpeanu.

    Cioloş ar putea veni astfel cu premiera unui Guvern format exclusiv din tehnocraţi şi miniştri fără apartenenţă politică. Acest Cabinet va funcţiona, cel mult, până la alegerile din toamna anului 2016, însă se află într-o situaţie fragilă din punct de vedere al susţinerii parlamentare.

    Guvernul Cioloş – format fără o majoritate clară şi susţinut condiţionat

    Cu excepţia PNL, UDMR şi a UNPR, restul partidelor parlamentare fie nu au luat încă o decizie cu privire la susţinerea lui Dacian Cioloş, fie au anunţat clar că nu îl vor vota sau au pus condiţii stricte pentru susţinere. Astfel, PSD – partidul cu cel mai mare număr de parlamentari – a anunţat că va vota noul Cabinet, însă îl va supraveghea atent şi orice “derapaj” va fi sancţionat.

    Social-democraţii i-au prezentat lui Dacian Cioloş o serie de condiţii la care PSD nu vrea să renunţe. Au condiţionat sprijinul de continuarea măsurilor luate de Victor Ponta, dar şi de menţinerea ritmului de creştere economică. PSD este, de altfel, şi cea mai mare ameninţare la adresa Guvernului Cioloş, putând forma cel mai uşor o majoritate în jurul său pentru a iniţia şi chiar a trece o moţiune de cenzură.

    Pe de altă parte, UDMR a anunţat că va lua o decizie oficială luni, în cadrul grupurilor parlamentare, însă propunerea preşedintelui Kelemen Hunor este de a vota Cabinetul. “Propunerea mea este susţinerea pentru învestitură a Guvernului Cioloş, înainte de oricine, premierul desemnat merită un vot pozitiv şi din partea noastră pentru a începe activitatea guvernamentală”, a spus Kelemen.

    Au existat însă unele rezerve în UDMR faţă de noul Guvern. Liderii Uniunii s-au împotrivit şi menţinerii lui Bogdan Aurescu în Cabinet, dar s-au exprimat şi împotriva propunerii pentru Ministerul Dezvoltării, Vasile Dâncu. Rămâne, astfel, neclară susţinerea UDMR pe termen lung şi cum vor reacţiona liderii Uniunii pe viitor la proiectele noului Cabinet.

    ALDE a anunţat clar că nu va susţine acest Guvern, considerând “nedemocratică” formarea unui Executiv fără membri cu apartenenţă politică, decişi prin negociere.

    UNPR, în schimb, a susţinut că nu are nicio solicitare, parlamentarii formaţiunii susţinând propunerea preşedintelui Klaus Iohannis şi, implicit, noul Guvern.

    Astfel, Guvernul pe care îl formează Dacian Cioloş va trebui să negocieze fiecare măsură în parte în Parlament, premierul desemnat anunţând deja, în mai multe rânduri, că va veni în faţa partidelor parlamentare de fiecare dată când iniţiază proiecte majore.

    Vasile Dâncu – fost ministru şi lider PSD, ajuns tehnocrat în Guvernul Cioloş

    Susţinerea PSD a venit, pe lângă garaniţiile privind proiectele fostului Cabinet Ponta, şi ca urmare a cooptării în Executiv a lui Vasile Dâncu. Acesta a fost o propunere luată în discuţie de către PSD chiar pentru funcţia de prim-ministru în timpul primelor negocieri cu preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit unor surse social-democrate, PSD nu intenţiona să propună un nume la primele discuţii cu preşedintele, însă l-ar fi nominalizat pe Dâncu în cazul în care Iohannis le cerea social-democraţilor o propunere de premier. Ulterior, numele lui Dâncu a fost avansat de către PSD în primele discuţii cu premierul desemnat Dacian Cioloş.

    Social-democraţii au condiţionat astfel susţinerea de prezenţa lui Vasile Dâncu în Guvern, mai ales în fruntea unui minister de importanţă, cum este Ministerul Dezvoltării – condus până în primăvară de Liviu Dragnea -, dar şi de funcţia de vicepremier. Vasile Dâncu, deşi nu mai este membru PSD, a fost, ani la rând, una dintre figurile centrale ale partidului, ajuns chiar ministru în Cabinetul Năstase.

    Numele lui Vasile Dâncu este strâns legat de “Grupul de la Cluj”, o aripă a PSD formată din lideri social-democraţi din zona Ardealului, care au pus presiune pe partid în perioada în care preşedinte al României era Ion Iliescu şi prim-ministru era Adrian Năstase. “Grupul” s-a impus în PSD informal începând cu anul 2000, când trei lideri din Transilvania au ajuns miniştri în Guvernul lui Adrian Năstase: Ioan Rus (ministru de Interne), Vasile Puşcaş (ministru delegat şi negociator şef al României cu UE) şi Vasile Dâncu (ministru al Informaţiilor Publice). După ce PSD a pierdut puterea, în 2004, “Grupul” a devenit vizibil prin solicitările de reformă şi desprinderea de epoca Iliescu. “Grupul de la Cluj” a fost cel care l-a susţinut pe Mircea Geoană în lupta pentru preluarea şefiei PSD şi înlăturarea lui Ion Iliescu din prima linie a partidului.

    Vasile Dâncu a demisionat din PSD în 2010, după o carieră de peste 10 ani în partid, timp în care a fost ministru, parlamentar, vicepreşedinte al partidului şi europarlamentar. Retragerea lui Dâncu PSD începuse în 2008, când a renunţat la funcţiile politice şi s-a concentrat pe activitatea sa profesională şi academică.

    Liviu Dragnea i-a cerut, în octombrie 2015, să revină în PSD, însă Dâncu nu a răspuns invitaţiei, afirmând că poate fi de ajutor partidului şi din afară.

    Pe lângă prezenţa lui Dâncu în Guvernul Cioloş, Dragnea a mai avut o solicitare faţă de premierul desemnat: păstrarea în funcţie a secretarilor de stat şi a membrilor din eşalonul 2 şi 3 din Guvern, respectiv experţii şi funcţionarii numiţi pe linie de partid, dar nu neapărat cu apartenenţă politică. Răspunsul lui Cioloş a fost unul evaziv: nu va proceda la “epurări” şi la “schimbări de dragul schimbării”, însă toţi angajaţii ministerelor vor trebui evaluaţi după criterii clare de performanţă. Potrivit unor surse social-democrate, subiectul a fost abandonat în acest moment de către PSD, care va susţine Guvernul, însă va urmări ce se întâmplă la nivelul ministerelor şi îşi va ajusta politica faţă de Guvernul Cioloş în funcţie de acţiunile premierului.

    Cine sunt miniştrii lui Cioloş

    Chiar şi PSD, care a anunţat susţinerea pentru Guvern, a precizat că decizia este doar o “recomandare” pentru parlamentarii săi, astfel încât nu va exista un vot imperativ din partea partidului. Unii social-democraţi au declarat deja că nu vot vota Guvernul, din diferite motive. Surse social-democrate au declarat, pentru MEDIAFAX, că numărul unor astfel de cazuri poate creşte, având în vedere că unii aleşi PSD nu sunt de acord cu propunerile făcute în lista lui Dacian Cioloş. Motivul principal ar fi, potrivit surselor citate, că sunt nume necunoscute, dar şi oameni fără experienţă în administraţia publică.

    Cu excepţia lui Vasile Dâncu şi a lui Lazăr Comănescu, propunerile pentru Ministerul Dezvoltării şi, respectiv, Ministerul de Externe, niciun alt membru propus al Guvernului nu a mai activat în cadrul vreunui Executiv ca ministru. Propunerea pentru Ministerul Agriculturii, Ichim Irimescu, este fost secretar de stat.

    Guvernul Cioloş va fi format din 21 de membri. Aceştia sunt Lazăr Comănescu – ministrul Afacerilor Externe, Petre Tobă – ministrul Afacerilor Interne, Mihnea Ioan Motoc – ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu – ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Anca Dana Dragu Paliu – ministrul Finanţelor Publice, Costin Grigore Borc – ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Achim Irimescu – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Victor Vlad Grigorescu – ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Adrian Curaj – ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii, Aura Carmen Răducu – ministrul Fondurilor Europene, Cristina Guseth – ministrul Justiţiei, Cristina Paşca Palmer – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Claudia Ana Moarcăş – ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Marius-Raul Bostan – ministrul pentru Societatea Informaţională, Patriciu Achimaş-Cadariu – ministrul Sănătăţii, Elisabeta Lipă – ministrul Tineretului şi Sportului, Marian Dan Costescu – ministrul Transporturilor, Victoria-Violeta Alexandru – ministrul delegat pentru Dialog Social, Dan Stoenescu – ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Ciprian Bucur – ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Ioan Dragoş Tudorache – şeful Cancelariei primului ministru.

    O parte a propunerilor vin din rândul experţilor români care au lucrat în cadrul instituţiilor europene de la Bruxelles, în timp ce alţii sunt personalităţi din rândul unor ONG-uri sau instituţii private.

    În premieră, a fost format şi un post de ministru delegat pentru consultare publică şi dialog social (lărgind competenţele fostului ministru delegat pentru Dialog Social), care va fi condus de Violeta Alexandru, în prezent director al Institutului pentru Politici Publice.

    Primul nume retras din Guvern: Andrei Baciu, propus la Sănătate, fost fotomodel

    Formarea Guvernului Cioloş a adus şi primele probleme pentru premierul desemant. Acesta a fost nevoit să renunţe la Andrei Baciu, propunerea pentru Ministerul Sănătăţii, la doar câteva ore după nominalizare. Baciu a intrat imediat în atenţia presei, ca urmare a vârstei sale – fiind cel mai tânăr ministru propus -, dar şi ca urmare a fotografiilor apărute cu el în spaţiul public. Despre Andrei Baciu, chirurgul de numai 29 de ani, s-a aflat că a fost fotomodel, prezentând lenjerie intimă.

    După nominalizare, Baciu afirma că este onorat de propunere şi că vrea să aplice în ţară ceea ce a învăţat în străinătate. Andrei Baciu are 29 de ani şi este preşedintele Asociaţiei SOS Drepturile Pacienţilor, iar din 2013 este fondator şi preşedinte al Asociaţiei Româno-Franceze de Chirurgie Cardiacă Pediatrică, precum şi membru al Asociaţiei Europene de Chirurgie Cardiacă şi Toracică. Andrei Baciu este, din august 2015, şi manager de proiect în cadrul campaniei “Drepturile Pacienţilor”, lansată împreună cu liberalul Cristian Buşoi, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Ca urmare a informaţiilor şi fotografiilor apărute în presă, cu privire la trecutul profesional al lui Andrei Baciu ca model, Dacian Cioloş l-a retras pe acesta, după numai câteva ore de la anunţul oficial. În locul său a fost propus Patriciu Achimaş-Cadariu, şeful Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca.

    “Training” pentu miniştri înainte de audierile din comisii

    Având în vedere lipsa de experienţă a majorităţii celor propuşi în funcţii de ministru, noii membri ai Cabinetului vor avea parte, luni, de o “sesiune de pregătire” în vederea audierilor din comisiile de specialitate. Potrivit unor surse politice, aceştia vor trece printr-o scurtă sesiune de “training” la Parlament înainte de a fi audiaţi, pentru a afla cum decurg aceste proceduri parlamentare şi la ce trebuie să se aştepte.

    “Sunt oameni fără experienţă politică, probabil vor avea emoţii, va fi un proces lung”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice, explicând motivul pentru care vor avea loc aceste discuţii. Sesiunea de pregătire va fi una informală, doar pentru a-i obişnui pe noii miniştri cu privire la procesul audierilor.

    Potrivit unor surse parlamentare, conducerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului va decide, luni, ca audierile să aibă loc într-o singură zi, astfel încât programul s-ar putea prelungi foarte mult.

  • Dacian Cioloş: Lucrez la o echipă solidă. Voi prezenta lista miniştrilor la sfârşitul săptămânii / Ce spun Băsescu şi Geoană după întâlnirea cu premierul desemnat

    Miercuri, el a avut consultări cu PNL,UDMR, PSD şi minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară. Cioloş nu a făcut declaraţii după întrevederile pe care le-a avut cu liderii partidelor parlametanare.

    “Vă mulţumesc tuturor pentru sutele de mesaje şi pentru susţinere. Zilele acestea am avut discuţii consultative cu partidele politice. Lucrez la o echipă solidă, iar procesul de selecţie a miniştrilor este în plină desfăşurare. La sfârşitul acestei săptămâni intenţionez să prezint lista miniştrilor, în vederea audierilor în comisiile parlamentare”, a scris Cioloş, pe contul său de Facebook.

    Băsescu, după întâlnirea cu Cioloş: Mişcarea Populară va vota guvernul, dar rămâne partid de opoziţie

    Preşedintele Mişcării Populare Traian Băsescu a declarat, joi, după discuţiile cu premierul desemnat Dacian Cioloş, că partidul pe care în conduce va susţine învestirea noului Guvern, întrucât doreşte ieşirea din actuala criză politică, dar va fi “cu certitudine” un partid de opoziţie.

    “În primul rând l-am asigurat, aşa cum am stabilit cu conducerea Mişcării Populare, că cele opt voturi pe care le are Mişcarea Populară vor fi pentru susţinerea instalării Guvernului, dar altfel, l-am atenţionat asupra priorităţilor noastre, ceea ce s-ar putea să ne situeze, aproape cert, în postura de partid de opoziţie la guvernul susţinut de liberali şi UNPR, adică priorităţile noastre sunt legea sănătăţii – proiect care este depus de Mişcarea Populară în Parlament – prioritatea noastră este legea pentru modificarea Legii electorale şi să trecem la 100 de senatori şi 200 de deputaţi. Prioritatea noastră este proiectul de lege prin care primarii să fie aleşi din două tururi şi nu într-un singur tur”, a declarat, joi, fostul preşedinte Traian Băsescu, după consultările avute la sediul Mişcarea Populară cu premierul desemnat Dacian Cioloş.

    Tot la categoria priorităţi, Traian Băsescu a menţionat şi “respectarea Tratatului fiscal”. “România să treacă pe bugete excedentare şi în acelaşi timp o corectă distribuţie a resurselor între investiţii şi resurse alocate problemelor sociale”, a arătat Băsescu, adăugând că formaţiunea sa va fi “cu certitudine un partid de opoziţie”, având în vedere “agenda” formaţiunii politice pe care o conduce.

    “Acum vrem să contribuim la stoparea crizei politice şi România să aibă un Guvern”, a adăugat Băsescu, precizând că premierul desemnat Dacian Cioloş nu i-a prezentat nicio listă de miniştri.

    Întrebat dacă va face o echipă, în opoziţie, alături de PSD, Traian Băsescu a replicat: “Opriţi-vă că n-am somn! Cum să fim în tandem cu PSD, ce avem aceleaşi obiective?”

    La consultările cu Dacian Cioloş au mai participat Eugen Tomac şi Ştefan Burlacu.

    Geoană îl susţine pe Cioloş: O majoritate transparentă pune Guvernul la adăpost de “pseudoparteneri”

     Preşedintele PSRO Mircea Geoană a declarat, joi, că partidul său va vota Cabinetul Cioloş şi a afirmat că o majoritate explicită de susţinere în Parlament va pune noul Guvern la adăpost de tentaţia “pseudopartenerilor” care vor încerca să şantajeze Executivul pentru a-şi proteja interesele.

    Mircea Geoană a făcut această precizare la finalul întâlnirii pe care a avut-o joi cu premierul desemnat Dacian Cioloş.”Pe scurt, o întâlnire bună, există în acest moment premise ca în programul
    de guvernare sugestiile PSRO să fie reţinute şi să reflectate şi în aceste condiţii grupul nostru parlamentar marţea viitoare va vota în favoare învestirii Guvernului Cioloş”, a declarat Geoană.

    El a afirmat că guvernul de tehnocraţi va avea nevoie de o majoritate parlamentară transparentă. “Spun cu toată convingerea că acest guvern, tehnocrat fiind, va avea nevoie de o majoritate explicită de susţinere în Parlament şi va trebui să fie pus la adăpost de tentaţia unor pseudoparteneri care vor încerca să negocieze fiecare vot în Parlament sau, de ce nu, să şantajeze Guvernul cu privire la interesele pe care domniile lor le au de adăpostit”, a mai spus Mircea Geoană, adăugând că aceasta este o precondiţie pentru succesul Cabinetului Cioloş.

    Preşedintele PSRO a spus că a discutat cu premierul desemnat despre nevoia ca bugetul care va fi întocmit să prevadă elemente de performanţă a cheltuirii banului public, dar şi despre depolitizarea în profunzime a companiilor de stat şi nevoia de încetare a ciclului de clientelism politic şi favoritism care drenează resursele statului român.

    “Am vorbit despre transformarea EximBankului într-o bancă pentru IMM şi pentru sectorul agricol, despre o bancă naţională de infrastructuri, despre un fond suveran de energie şi investiţii publice, proiecte la care noi am lucrat şi care au fost foarte bine receptate de domnul ministru”, a spus Mircea Geoană.

    Preşedintele PSRO a mai spus că i-a transmis lui Dacian Cioloş că pentru a crea posibilitatea ca o nouă generaţie de partide şi de oameni care doresc să facă politică diferit să aibă succes trebuie ca înainte de alegerile locale şi parlamentare de anului viitor să se reducă pragul electoral de la 5% la 3%, să se introducă votul electronic şi prin corespondenţă şi, nu în ultimul rând, să se reintroducă alegerea primarilor în două tururi.

    Mircea Geoană a afirmat că nu a discutat cu premierul desemnat despre lista viitorilor miniştrii, afirmând că nu este relevantă în acest moment, întrucât PSRO este interesat de posibilitatea de a avea în România „o revoluţie a bunei guvernări”, „un salt de la modul extrem de opac şi de netransparent în care se alocă banul public” la investiţii in sănătate, educaţie şi infrastructură.

    Preşedintele PSRO a mai spus că Cioloş este un om sobru care crede că România poate fi mai bine administrată.

    „Mi se pare un om sobru şi un om care crede că România poate fi mai bine administrată. Este şi convingerea mea. De aici decurge totul şi o educaţie mai bună şi o sănătate mai bună şi un sistem politic mai corect şi o administraţie a statului mai performantă”, a spus Mircea Geoană, adăugând că la discuţiile privind bugetul pentru anul 2016 speră ca o parte din aceste priorităţi să fie reflectate.

    Cât priveşte depolitizarea nivelului doi al adiministraţiei publice-prefecţii şi a secretarii de stat-Geoană a afirmat că nu se urmăreşte schimbarea unei camarile politice cu alta, afirmând că este important să existe criterii stricte de performanţă la intrarea în administraţia publică.

    Întrebat dacă vor fi aduşi în structurile statului oameni de la Bruxelles sau din spaţiul european, Geoană a afirmat că nu a discutat acest lucru cu premierul desemnat, precizând însă că „faptul că un număr de profesionişti români care au experienţă la Bruxelles, la Banca Mondială, în companii internaţionale ar accepta să slujească statul român” este un lucru care trebuie încurajat.

    Mircea Geoană a spus că potrivit calendarului stabilit de Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor trebuie să fie făcute publice pentru ca luni comisiile de specialitate să facă deja audierile iar marţi plenul reunit să dea votul de învestire. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

  • Liderul deputaţilor PNL despre Cioloş: Un coleg serios, foarte strict, nu era pe prietenie, ”hai să mergem să bem ceva”

    ”Eu cu Dacian Cioloş am fost coleg în Guvernul Tăriceanu şi atunci am lucrat cu el foarte bine. Era un coleg serios şi, în acelaşi timp, nu foarte sociabil, dar suficient de receptiv la argumentele pe care le aveai”, a declarat, miercuri, liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, întrebat cu l-ar caracteriza pe Dacian Cioloş.

    El a mai spus despre Cioloş că nu este o persoană foarte sociabilă.

    ”Nu era pe prietenie, hai să mergem să bem ceva, să vorbim nu ştiu ce. Era foarte strict, foarte precis, ceea ce mi se pare un lucru bun”, a adăugat Nicolăescu.

    Fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloş a fost desemnat, marţi, de către preşedintele Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier, Iohannis precizând că soluţia agreată cu partidele politice, cu foarte mici excepţii, este cea a unui guvern de tehnocraţi.

    Dacian Cioloş, desemnat de preşedintele Klaus Iohannis pentru funcţia de premier, are la dispoziţie 10 zile pentru întocmirea listei şi a programului de guvernare, cu care să se prezinte în faţa Parlamentului pentru obţinerea votului de încredere, pentru învestire fiind necesare 274 de voturi.

     

  • Cioloş: Am intenţia să deschid Guvernul spre societate, voi lucra îndeaproape cu Parlamentul. Premierul desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a veni în faţa parlamentarilor cu lista şi programul Executivului

    Dacian Cioloş a declarat că intenţionează să deschidă administraţia guvernamentală spre societate şi să lucreze îndeaproape cu grupurile politice din Parlament pentru “a progresa împreună” pe proiectele ce vor fi propuse, el precizând că în perioada următoare se va concentra pe formarea echipei.

    “Sunt conştient de faptul că trecem printr-o perioadă, cred eu, cheie pentru societatea românească, o perioadă în care societatea a ajuns la un grad de maturitate care necesită o prezenţă publică a Guvernului, în aşa fel încât să asigure puntea de legătură între diferite instituţii ale statului şi aş spune, mai precis, între politic şi societate. Şi sunt conştient de faptul că acest lucru se aşteaptă de la viitorul Guvern, să fie în măsură să aibă urechea aplecată la cei care au idei, nu doar pentru a ridica problemele cu care ne confruntăm, dar şi pentru a identifica soluţiile pentru a merge mai departe şi, în acelaşi timp, să aibă acest Guvern înţelepciunea şi maturitatea să poată să lucreze cu Parlamentul, cu cei care sunt în măsură să ia deciziile care să ne permită să progresăm”, a spus Dacian Cioloş, la Palatul Cotroceni, după ce preşedintele Klaus Iohannis a făcut anunţul privind desemnarea sa pentru funcţia de prim-ministru.

    Potrivit lui Cioloş, acest mod de lucru “ne va dovedi maturitate şi ne va permite să schimbăm ceea ce este de schimbat în societate”.

    “Sunt conştient totodată că un an de zile este o perioadă lungă, dar în acelaşi timp scurtă. Este o perioadă lungă în sensul că n-o să ne putem limita doar la anumite acţiuni şi la anumite decizii strict administrative, pe de altă parte este o perioadă prea scurtă pentru a declanşa şi pentru a finaliza reformele pe care foarte mulţi din societate le aşteaptă”, a continuat el.

    Dacian Cioloş a adăugat că are intenţia să deschidă guvernul spre societate şi că va lucra îndeaproape cu Parlamentul.

    “Am intenţia însă să deschid Guvernul şi administraţia guvernamentală spre societate, să ascultăm şi să pregătim decizii împreună şi, totodată, în măsura în care Parlamentul va decide să dea mandat acestui Guvern, voi lucra îndeaproape cu Parlamentul, cu grupurile politice din Parlament, chiar dacă vorbim de un guvern de tehnocraţi, pentru a progresa împreună pe proiectele pe care o să le propunem”, a menţionat el.

    Dacian Cioloş a precizat că în perioada următoare îşi va concentra “atenţia şi energia” pentru a-şi forma echipa cu care va merge în faţa Parlamentului.

    “Imediat ce această echipă va fi formată şi vom avea, sper eu, susţinerea majoritară în Parlament, o să putem discuta mai în detaliu legat de proiectele pe care le avem. Oricum, pentru mine lucrul în echipă este esenţial şi, de aceea, înainte de a comunica prea mult legat de intenţiile pe care le am în această calitate în care am fost desemnat, vreau să-mi concentrez energia spre a-mi structura echipa, atât din punct de vedere al celor pe care o să-i invit să facă parte din Guvern, cât şi al conceptului de program de guvernare”, a mai spus Cioloş.

    Dacian Cioloş are la dispoziţie 10 zile pentru a veni în Parlament cu lista şi programul Guvernului

    Conform prevederilor constituţionale, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

    Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.

    Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

    Astfel, pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori şi deputaţi.

    În actuala configuraţie a Parlamentului, PSD are 197 de senatori şi deputaţi, PNL – 176, UNPR – 64, ALDE – 37, UDMR – 25, PND – 12, grupul minorităţilor naţionale – 17, alţi 14 deputaţi şi 5 senatori fiind neafiliaţi.

    “După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, mai stipulează Constituţia.

    În cazul unui vot favorabil în Parlament, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul de credinţă.

    Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.

    Fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloş a fost desemnat, marţi, de către preşedintele Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier, Iohannis precizând că soluţia agreată cu partidele politice, cu foarte mici excepţii, este cea a unui guvern de tehnocraţi.

  • Dacian Cioloş, audiat ca martor la PICCJ, după o plângere făcută de un condamnat din dosarul ICA

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură şi fost ministru al Agriculturii, a fost citat să se prezinte la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) pentru a dat declaraţii în calitate de martor, într-un dosar în care se fac cercetări in rem.

    Potrivit surselor citate, dosarul a fost deschis în urma unei plângeri făcute de Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din Agenţia Domeniilor Statului (ADS), condamnat la şase ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. Sandu a reclamat modul în care Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în timpul judecării dosarului ICA.

    În 8 august 2014, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare. În acelaşi dosar, fostul director al ADS Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS. Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În timpul judecării dosarului ICA, la un termen din august 2014, fostul ministru Sorin Pantiş spunea că Dacian Cioloş a dat curs, fără avizele necesare, cererii DNA de constituire a Ministerului Agriculturii ca parte civilă, ceea ce a fost “un abuz”.

    “Ministrul Dacian Cioloş, fără a avea nicio viză juridică legată de legalitatea constituirii ca parte, niciun aviz economic care să stabilească că prejudiciul este corect sau nu, Dacian Cioboş a dat curs cererii procuraturii, s-a constituit parte cu acel prejudiciu, pur şi simplu şi-a pus o semnătură fără să aibă în spate avizele necesare. Eu am fost ministru şi ştiu cum lucrează un minister şi cum trebuie să lucreze un ministru. În consecinţă, acela este un abuz”, declara atunci Pantiş, la intrarea în sediul Curţii de Apel Bucureşti.

    În opinia lui Sorin Pantiş, dacă un minister se constituie parte civilă prin semnătura unui ministru şi se constată un prejudiciu, acel prejudiciu trebuie să fie cuantificat şi “trebuie prins pe partea cu creditori în contabilitatea ministerului”.

    “Nu s-a făcut niciun fel de demers pentru a stabili acurateţea unei erori, pentru a stabili corectitudinea unor evaluări. Sunt greşeli uriaşe pe care Dacian Cioloş le-a făcut şi a deturnat acest proces pentru că un om, specialist DNA, cu voie sau fără voie, face nişte greşeli. Cealaltă instituţie a statului (Ministerul Agriculturii – n.r.) trebuia să constate ilegalitatea şi greşelile fundamentale”, a adăugat Pantiş.

    Dacian Cioloş a fost ministru al Agriculturii din octombrie 2007 până în decembrie 2008, iar din iulie 2009 a fost şeful comisiei prezidenţiale pentru agricultură. Cioloş a fost comisar european pentru Agricultură din 2009 până în 2014.

  • Ajutoare pentru fermierii afectaţi de embargoul rusesc

    Aceste fonduri ar însemna un plan total de acţiune în valoare de 120 mil. euro, întrucât organizaţiile naţionale de fermieri trebuie să contribuie cu cofinanţare. Potrivit comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, Rusia este destinaţia a 10% din exporturile agroalimentare europene, în valoare de 5 mld. euro anual.

    Noile fonduri se adaugă ajutoarelor de urgenţă acordate în august – 33 mil. euro pentru producătorii de piersici şi nectarine din Franţa, Grecia, Italia sau Spania şi 125 mil. euro pentu producătorii de fructe şi legume din Belgia, Olanda, Polonia şi alte ţări. New York Times citează oficiali CE care afirmă că embargoul rusesc i-a afectat până acum cel mai mult pe producătorii polonezi de mere şi pe furnizorii finlandezi de lactate.