BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Ungaria intră într-o perioadă de austeritate

    Premierul Ungariei Viktor Orban şi-a folosit puterile crescute după prelungirea stării de urgenţă pentru a suprataxa corporaţiile şi lansa reduceri de cheltuieli de 5,7 miliarde de euro pentru anul acesta şi următorul, scrie Bloomberg.

    Orban a motivat extinderea perioadei de urgenţă prin pericolele războiului din Ucraina.

    Suprataxarea unor sectoare precum cel bancar, telecom, retail şi cel al energiei şi reducerile de cheltuieli arată amploarea dezechilibrelor bugetare care au speriat investitorii atunci când Uniunea Europeană a blocat accesul guvernului lui Orban la miliarde de euro în bani europeni din cauza îngrijorărilor că Ungaria ocroteştecorupţia.

    Reducerile de cheltuieli – diminuări ale cheltuielilor guvernului central, suspendarea unor investiţii şi limitarea subvenţionării energiei doar la gospodării – şi banii economisiţi ar trebui să reprezinte 60% din consolidarea bugetară, în timp ce veniturile din suprataxări vor aduce 40%.

    De observat este că în cazul colosului energetic Mol, exceptat de la embargoul european asupra petrolului rusesc, supraimpozitarea reprezintă o taxă de 25% pe diferenţa de preţ dintre ţiţeiul rusesc şi petrolul Brent, referinţa internaţională. Taxa trebuie plătită până la 1 iulie.

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut miercuri miniştrilor să se asigure că cheltuielile cu bunuri şi servicii vor fi reduse cu 10%.

    „Aşa cum ne-am asumat în cadrul coaliţiei am stabilit un nou set de măsuri care să vină atât în sprijinul activităţii Guvernului, cât mai ales în ceea ce priveşte continuarea programului Sprijin pentru România şi măsurile respective vin practic şi impactează pe ceea ce înseamnă programul de guvernare, în sensul în care la fiecare minister va trebui să asigurăm reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu 10%. Este o decizie de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare şi vă cer fiecăruia să luaţi măsurile necesare astfel încât să putem să ne încadrăm în acest procent”, a spus Nicolae Ciucă.

    Premierul a anunţat că din luna iulie e-factura şi radarul mărfurilor vor deveni obligatorii.

    „Ne-am asumat ca în domeniul colectărilor la buget, prin instituţiile statului, preponderent prin ANAF, să asigurăm continuarea activităţii astfel încât să avem o colectare cât mai eficientă. Începând cu luna iulie devin obligatorii e-factura şi radarul mărfurilor. Am discutat cu ministrul Finanţelor, cu şeful ANAF, ne concentrăm toată atenţia pe ceea ce înseamnă evaziune fiscală”, a mai spus premierul.

  • Întrebarea săptămânii: Câţi bani vrei să cheltui în concediu vara asta?

    După doi ani în care turismul a fost suspendat, Japonia anunţă că îşi redeschide parţial graniţele şi reporneşte una dintre cele mai afectate industrii în urma apariţiei pandemiei. Doar pentru grupuri organizate şi doar pentru anumite naţionalităţi. Alte ţări de pe continent, precum Indonezia, Malaysia sau Filipine, au suspendat, în primăvara aceasta, majoritatea restricţiilor, ca urmare a scăderii ritmului de infectări cu SARS-CoV-2. Repornirea turismului în Asia-Pacific vine ca o gură de aer proaspăt pentru economiile din regiune, Asia fiind cel mai afectat continent la nivelul industriei, cu scăderi de 94% în 2021, comparativ cu media mondială, de 71%. În ciuda inflaţiei care a atins recent niveluri record, românii îşi păstrează încă apetitul pentru călătorii, Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” anunţând o revenire a traficului aerian în primele patru luni ani ale anului curent la niveluri apropiate de cele prepandemie. Mă întreb dacă vor profita de noile destinaţii deschise sau vor alege obişnuitele sejururi all-inclusive, în Grecia şi Turcia. Dacă te numeri printre cei aventuroşi, scrie-ne în ce ţară ieşită din tipare îţi vei petrece concediul şi câţi bani plănuieşti să aloci pentru vacanţă.

    Andra Stroe, Redactor, Business MAGAZIN

    Aşteptăm răspunsurile pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.

     

  • Câţi bani cheltuie un român lunar pe alimente. Este cel mai scump coş de cumpărături din regiune, cu 25% peste cel din Cehia, unde salariul mediu e dublu

    Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria.

    ♦ Valoarea coşului de cumpărături poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate ♦ Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate ♦ Un român cheltuie lunar pe mâncare mai mult decât un ceh sau un ungur, deşi are salariul mediu net lunar mai mic decât aceştia l Totodată, este cunoscut faptul că în România fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

    Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria. Cel mai „ieftin“ coş de cumpărături în supermarket este întâlnit în Bulgaria, care este de altfel şi cea mai săracă ţară din UE, urmată de România pe penultimul loc în clasament. Un locuitor al ţării vecine de la sud de Dunăre cheltuie în medie lunar doar 82 de euro pentru a-şi asigura necesarul de mâncare, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare Euromonitor. Cifrele sunt aferente anului 2020, cel mai recent an pentru care există date. Ele sunt în continuare relevante dat fiind că ilustrează o situaţie regională şi pun România în perspectivă.

    Este adevărat că inflaţia este astăzi una dintre principalele probleme locale şi globale deopotrivă, însă acest fenomen s-a acutizat în special în 2022, când antreprenorii şi executivii din retail şi FMCG spun că preţurile au crescut la raft şi cu 10%. La nivelul lui 2021 însă, preţurile nu au fost cu mult diferite de cele din anul anterior, astfel că valoarea coşului de cumpărături nu trebuie să difere foarte mult de datele Euromonitor. La finalul acestui an însă, situaţia ar putea arăta diferit, dat fiind că deşi inflaţia este de aşteptat să se tempereze, ea nu se va mai întoarce prea curând la nivelurile „cuminţi“ de circa 2%.

    Astfel, datele pe 2022 ar putea să arate un coş mai scump faţă de nivelul de 146 de euro prezentat de ZF, însă nu neapărat. Valoarea coşului poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate. Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate.

    În condiţiile în care preţurile cresc puternic, dar bugetele de cumpărături nu ţin pasul cu aceste majorări, comportamentul de consum se schimbă. Astfel, oamenii fie cumpără mai puţin (ca număr de bucăţi), fie cumpără mai ieftin, aşa că la final suma nu se schimbă prea mult. Asemenea modificări ale comportamentului de consum sunt deja vizibile, spun oficialii din industrie.

    Această situaţie poate avea însă şi un impact pozitiv, şi anume reducerea risipei alimentare. Este cunoscut faptul că, pe plan local, fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

    Antreprenorul Feliciu Paraschiv, proprietarul unuia dintre cele mai puternice lanţuri locale de supermarketuri, Paco, pune obiceiul oamenilor de a cumpăra în exces în special produse alimentare pe seama penuriei de dinainte de 1989, dar şi pe promovările agresive făcute de departamentele de vânzări ale companiilor, care vor să introducă în piaţă produse noi şi să atragă cumpărători.

    Spre exemplu, o familie ajunge să arunce 16 kilograme de alimente în perioada sărbătorilor, când cumpărăturile pentru mesele de acasă sunt mai consistente, conform datelor retailerului Cora România. Cantitatea e dublă faţă de cea din lunile obişnuite, când oricum se aruncă mult.

    „Odată cu creşterea preţurilor, consumatorii nu vor mai face suprastocuri, chiar dacă iniţial aceasta este tendinţa“, a spus recent Marinel Iacob, director de calitate al producătorului de carne de pui Agricola Internaţional din Bacău.

    Chiar şi aşa, un român cheltuie mult pe mâncare lunar, deşi salariul său e mai mic decât al unui ceh sau al unui ungur. Chiar dacă majorările de preţuri vor schimba comportamentul de consum, această discrepanţă regională dintre suma cheltuită pe mâncare – care este o necesitate – şi salariu rămâne.

    Un executiv din comerţul modern explica anterior situaţia spunând că în România preţurile sunt aliniate la UE, pe când salariile nu. Faptul că un consumator local cheltuie pe produse de bază o bună parte din încasări face ca lui să nu îi mai rămână prea mult pentru alte activităţi sau produse, de la educaţie la haine şi de la sănatate la recreere.

    Din totalul sumei lăsate la casele de marcat ale supermarketurilor şi hipermarketurilor pe mâncare, cea mai mare parte merge, în cazul românilor, către carne (circa 33% din total). Apoi, se află la egalitate pâinea şi produsele de panificaţie, legumele şi lactatele (inclusiv ouă), fiecare „mâncând“ 15-16% din buget.

  • Care sunt cele cinci lucruri pe care majoritatea oamenilor îşi cheltuie banii şi la care, dacă ar renunţa, ar putea economisi bani fără să le simtă lipsa

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Cinci lucruri pe care îţi cheltui banii fără să ştii. Cum ai putea să îţi creşti economiile fără să simţi că renunţi la ceva

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Kaufland: 2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. Din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti

    „Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Kaufland, parte a grupului german Schwarz, şi al doilea cel mai mare jucător din comerţul alimentar din România după cifra de afaceri din 2020 – 12,8 mld. lei – şi 148 de magazine, are 2.400 de furnizori locali, adică peste 80% din furnizorii totali, potrivit reprezentanţilor companiei.

    “2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. (…) În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an”, au spus reprezentanţii Kaufland.
    Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Aceştia au menţionat că în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%. Însă, iarna, din cauza producţiei mai mici din România, mare parte din produse sunt importate. 

    “În sezonul rece,  producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp deschis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un număr foarte redus de producători locali au forţa financiară de a investi în sere încălzite, având în vederea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ridicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil”, au spus oficialii Kaufland România.

    Aceştia au subliniat că în prezent peste 70 de articole sunt româneşti din categoria legume şi fructe comercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plăcintar, gulii, hrean, păstărnac, sfeclă roşie, ţelină, salată sau spanac. ZF a scris că în magazinul Kaufland de pe Barbu Văcărescu, în data de 19 ianuarie, ţelina era din Germania şi salata verde din Italia. În ceea ce priveşte merele, acestea proveneau din România şi Polonia.

    Kaufland a oferit următoarele precizări pentru categoriile de legume prezentate în materialul ZF:

    • Conopida – este specifică sezonului din România în perioda septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depozitat peste iarnă sau în extra sezon. În afara lunilor menţionate, îl importăm.
    • Broccoli – nu există producţie suficientă în România.
    • Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.
    • Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar. 
    • Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.
    • Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă. 
    • Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă. 
    • Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.

    Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an. Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale”, au mai spus reprezentanţii Kaufland.

     

  • Novak Djokovic va plăti jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian

    Novak Djokovic va plăti cheltuieli de judecată în valoare de jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian. Tenismenul a fost expulzat din Australia.

    Novak Djokovic a părăsit Australia după ce Curtea Federală a naţiunii a confirmat decizia de a-i revoca permisul de intrare din cauza temerilor că prezenţa sa ar întări sentimentul anti-vaccinare. Nu era de latitudinea instanţei să decidă asupra fondului deciziei, ci doar dacă aceasta a fost ilogică sau nerezonabilă din punct de vedere legal, a declarat duminică judecătorul-şef James Allsop.

    „Respect decizia Curţii şi voi coopera cu autorităţile relevante în legătură cu plecarea mea din ţară. Acum îmi voi face ceva timp pentru a mă odihni şi pentru a mă recupera”, a spus Djokovic, citat de BBC.
    Decizia de duminică este o lovitură pentru speranţele lui Djokovic de a câştiga cel de-al 21-lea titlu record de Grand Slam la simplu.

    Mai mult decât atât, conform Telegraf, jucătorul sârb va trebui să suporte şi cheltuielile de judecată pentru procesul din Australia, suma ajungând la aproximativ 500.000 de dolari (438.000 de euro). Ca urmare a deciziei de a nu folosi o cale de atac suplimentară, echipa legală a lui Djokovic a fost de acord cu termenii impuşi.

    După 10 zile de „lupte juridice”, trei judecători au dat ceea ce pare a fi o decizie finală cu privire la prezenţa lui Novak Djokovic în ţară pentru Australian Open. Decizia ministrului australian al imigraţiei, Alex Hawke, de a anula viza lui Djokovic, este menţinută. Numărul 1 mondial la masculin se confruntă acum şi cu o posibilă interdicţie de trei ani de a intra în ţară.