BusinessMagazin

Tag: centru comercial

  • Mario Sua Kay: ”Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul place to be”

    Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul ”place to be”, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect, spune Mario Sua Kay, fondator al Sua Kay Architects. Portughezul este cel care a realizat proiectul centrului comercial Coresi, construit de Immochan Romania la Braşov; Coresi va fi inaugurat în luna martie a acestui an, conform dezvoltatorului. ”La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă mall-uri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are improtanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori”, declară Mario Sua Kay.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Iar ”zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja”.

    Astfel, diferenţele de proiectare între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum sunt vizibile cu ochiul liber. ”A existat tendinţa de a replica mall-urile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov, am realilizat şi zone exteriare clăririi, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte mall-uri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creem un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase”, arată Mario Sua Kay. Or în această zonă a continentului, adaugă tot el, cele mai multe mall-uri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. ”Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mall-ului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci vor trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie”, spune arhitectul portughez. El estimează că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mall-urile pe piaţa din Portugalia. ”Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură”.  

    Astfel, mall-ul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături. ”Şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Ori într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial. Eu vreau să fac mall-urile în aşa fel încât oamenii care lucrează în ele să fie mândri şi fericiţi că lucrează acolo. Pentru că un om de vânzări care lucrează într-un loc şi este nefericit nu va vinde nimic. Cred că asta poate face diferenţa dintre online şi offline, experienţa cumpărătorului care este legată de entuziasmul vânzătorului. Dacă aveţi un vânzător care îşi urăşte locul de muncă, daţi-l afară, nu va fi în stare să vândă numic”, mai spune Mario Sua Kay.

     

  • Tatian Diaconu, Immochan România: „Trebuie să fim creatori de experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

    El adaugă că “realitatea dovedeşte că este de preferat să investim în clădiri nu neapărat din considerente legate de LEAD sau BREAM, ci pur şi simplu de motivaţii care ţin strict de domeniul financiar şi de protecţia mediului. Se merită să investeşti în materiale de calitate de la bun început şi în primii zece ani de funcţionare să-ţi recuperezi investiţia”.

    Compania pe care o conduce dezvoltă centrul comercial Coresi din Braşov, care va fi deschis în luna martie a acestui an. ”Coresi este primul proiect comercial de anvergură care va deservi un oraş cu o populaţie de 370.000 de locuitori, dar care nu dispune în prezent de nicio astfel de facilitate”, afirmă Diaconu. Dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul, anterior abandonată, Coresi este cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, readucând la viaţă 8% din suprafaţa oraşului. Coresi va găzdui un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.300 mp şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 32.000 de metri pătraţi şi o lungime de 650 de metri. Complexul va fi deservit de un spaţiu de parcare ce include 3.000 de locuri. Bugetul alocat pentru Coresi este de 60 de milioane de euro, din care până acum au fost cheltuiţi deja 35 de milioane de euro, confrorm planurilor, afirmă Diaconu. Tot el explică în detaliu de ce investiţia nu trebuie să depăşească un anumit prag, peste care recuperarea banilor ar deveni imposibilă. Calculele care se fac vizează nu numai preţul terenului, al construcţiei, dar şi încasările aşteptate de-a lungul anilor. Iar studiile derulate pentru Coresi arată că traficul estimat se plasează la 10 milioane de vizitatori pe an, vizând deopotrivă locuitorii oraşului, pe cei din vecinătate, dar şi turiştii străini şi români. La baza acestei estimări, adaugă directorul Immochan România, se află amploarea zonei de atracţie şi potenţialul ei turistic, accesul facilitat de mijloacele de transport în comun şi infrastructura rutieră. Conform estimărilor Immochan, Coresi va atrage zilnic 25.000 de vizitatori iar venitul mediu pe cap de locuitor în Braşov este de 575 de euro, în vreme ce turiştii declară că au veniri medii de aproape două ori mai mari. Dealtfel, Immochan este singurul dezvoltator care s-a încumetat să demareze contrucţia unui centru comercial la Braşov, deşi îşi declaraseră anterior interesul şi NEPI, compania poloneză Echo Investments şi Cora. În vreme ce concurenţa a preferat să mai aştepte, Immochan a demarat un proiect a cărui construcţie este realizată în proporţie de două treimi şi care ar urma să fie inaugurat în primăvara anului viitor. Francezii vor beneficia de avantajul primului venit, chiar dacă vreunul dintre concurenţii său va decide să-şi pună în aplicare planurile în privinţa oraşului de la poalele Tâmpei. De regulă, retailerii îşi fac calcule în ce priveşte numărul de clienţi pe care îi pot atrage într-un oraş, şi cel mai probabil majoritatea vor prefera să fie prezenţi în Coresi. În plus, Tatian Diaconu mizează în privinţa proiectului de la Braşov pe dezvoltarea lui ca un centru de atracţie pentru întreaga familie, pentru a genera astfel trafic; după cum punctează chiar el, cumpărăturile pot fi făcute şi de acasă, din faţa calculatorului, dar odată ajunşi într-un astfel de centru comercial pot cheltui sub îndemnul impusului.

    ”Din punctul meu de vedere, aş propune să răspundem cu toţii la întrebarea de ce facem să evolueze centrele comerciale? Consumatorul nu este cel al lui Immochan, al dezvoltatorului sau al unui anumit retailer. Suntem fiecare dintre noi şi încercăm să intuim ce-şi doreşte consumatorul. Din punct de vedere al dezvoltatorului am înţeles foarte clar că nu mai suntem în poziţia în care vindem metri pătraţi. Suntem conştienţi de faptul că suntem creatori de experienţe. Plecând de la faza de idee, urmând cea de planşă, apoi faza de construcţii şi ajungând în cele din urmă la partenerii noştri din retail care au o responsabilitate fantastică de a contribui la bunul mers al centrelor comerciale, atunci cred că la fiecare dintre aceste etape trebuie să avem în minte că singurul care decide succesul unui proiect este consumatorul. Iar ideea <de la shopping place la place to be> cred că subliniază această schimbare. S-a terminat cu ideea de a merge într-un centru comercial pentru că este promoţie la un anumit produs. Mergem acum în centrul comercial pentru că ne dorim să petrecem în familie sau cu prietenii două ore sau o după-amiază cu experienţe inedite. Şi rolul nostru acum este, şi insist asupra faptului că este un rol comun, să creem aceste experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

  • Club BM: Mallurile se transforma si devin mai mult decât destinaţie de shopping

    BM: Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic. Cum se reflectă acest lucru în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare şi operare ale unui centru comercial nou?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Mallurile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul „place to be“, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect. La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă malluri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are importanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja.

    BM: Sunt diferenţe mari între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: A existat tendinţa de a replica mallurile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov am realizat şi zone exterioare clădirii, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte malluri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creăm un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase.

    În această zonă a continentului, cele mai multe malluri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mallului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci va trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie.

    BM: Când aţi început să faceţi schimbări în felul în care realizaţi designul mallurilor?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Cred că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mallurile pe piaţa din Portugalia. Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură.

    BM: Mallul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături.

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Da, şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Or într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial.

    BM: Sunt şi pe plan local tendinţele similare cu ce se întâmplă pe plan mondial?

    Ali Ergün Ergen, TBE Solutions: Am avut ocazia să lucrez pe parcursul ultimilor zece ani cu oameni care au lucrat în diferite locuri din lume, iar unul dintre ei mi-a tot repetat că „orice centru comercial este un organism viu“, adică se schimbă permanent. Dar apoi am înţeles bine ce voia să spună pentru că a crescut competiţia dintre centrele comerciale, care acum se confruntă cu o presiune imensă. În urmă cu zece ani, mallul era văzut pe piaţa românească în principal ca o destinaţie de shopping şi trebuia să căutăm câteva ancore care să atragă vizitatorii. Iar pe atunci, ideea era ca la interior construcţia să fie cât mai complexă, sofisticată, astfel încât vizitatorii să nu aibă timp de răgaz, să intre în cât mai multe magazine şi să cheltuiască. Această reţetă a funcţionat la acea vreme, însă acum lucrurile se schimbă. Acum competiţia este acerbă, iar centrele comerciale trebuie să se asigure că vizitatorii le vor trece din nou pragul şi, mai important decât atât, trebuie să convingă oamenii să petreacă mai mult timp în cadrul mallului. Iar asta se poate face doar dacă mallurile găsesc variante de petrecere a timpului liber, iar ancorele nu mai sunt suficiente. Şi anumite tradiţii se schimbă. Sunt, la origine, turc, şi am remarcat o schimbare în obiceiurile turcilor. Ei obişnuiau să se întâlnească acasă, să se viziteze; acum însă, preferă să se întâlnească în oraş, adeseori la malluri, care sunt deschise o perioadă lungă din zi şi au câte ceva de interes pentru orice segment demografic. E o schimbare importantă cea pe care am remarcat-o în Turcia. Şi trebuie să luăm în considerare acest lucru atunci când vrem să construim un nou centru comercial.

  • Marks&Spencer închide magazinele din AFI Cotroceni şi Sun Plaza, dar vrea să deschidă altele

    Noile magazine vor înlocui două dintre magazinele mai mici ale M&S aflate în AFI Cotroceni şi Sun Plaza, care vor fi închise în luna ianuarie, respectiv februarie. Toţi angajaţii vor avea oportunitatea de a fi repartizaţi în cadrul magazinelor existente din Bucureşti.

    Sorin Stancu, country manager Marks & Spencer Balkans, a declarat: „Prin cele două noi magazine din Bucureşti, precum şi prin extinderea unuia dintre cele existente (…) oferim o gamă mai largă de articole vestimentare.”

    Marks & Spencer a fost fondat acum 129 de ani şi este unul din retailerii de top din Marea Britanie; comercializează îmbrăcăminte şi produse pentru casă. Săptămânal, aproximativ 20 milioane clienţi vizitează magazinele M&S UK. La nivel global, compania are peste 81.000 de angajaţi, iar în prezent deţine peste 790 de magazine în Marea Britanie şi peste 1000 de magazine la nivel internaţional în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia. Marks & Spencer este prezent în România din anul 2000, iar până la finalul primăverii anului 2015 va avea un total de şase magazine: patru în Bucureşti, unul în Constanţa şi altul în Iaşi.

     

  • Care sunt planurile Anchor Group pentru primul centru comercial al Capitalei

    Centrul comercial Bucureşti Mall se află în centrul unei strategii de dezvoltare şi modernizare care include noi inaugurări de magazine, relocări şi extinderi, potrivit unui anunţ făcut de reprezentanţii Anchor Group, dezvoltatorii mallului.

    Printre noii chiriaşi ai centrului comercial se vor număra LC Waikiki – care se deschide pe 22 decembrie – şi Debenhams. Cel de-al doilea retailer va inaugura un magazin amplasat pe trei etaje, care va reuni articole de de damă, bărbaţ, copii, produse cosmetice şi accesorii pentru casă. În plus, magazinul Koton (care va include linii noi – Sportwear, Kids – pe lângă cele existente), se va muta la parter şi va fi extins, ajungând să acopere o suprafaţă de 1700 de metri pătraţi. Magazinul Mango va fi de asemenea extins, iar suprafaţa acestuia va ajunge la aproape 1400 de metri pătraţi şi va reuni produse entru copii, femei şi bărbaţi. 

    În contextul acestei strategii de modernizare a centrului comercial din Vitan, Mega Image a lansat un nou concept corner specializat de vinuri.Wine Gallery are o suprafaţă de 220 de metri pătraţi şi este dotat cu aproximativ 900 de sortimente de vinuri (din care peste 200 sunt româneşti) şi peste 50 de băuturi spirtoase şi produse gourmet asociate consumului de vin.

    Grupul Anchor este prezent în România din 1997, fiind unul dintre cei mai puternici jucători de pe piaţă prin portofoliul său de proiecte de retail, rezidenţiale şi clădiri de birouri. Anchor Grup a construit în România Bucureşti Mall, primul centru comercial modern la nivel local, iar grupul deţine şi centrul comercial Plaza România,  Anchor Plaza, prima clădire de birouri de clasă A integrată cu un centru comercial şi InCity Residences, ansamblu rezidenţial situat în centrul Capitalei. Valoarea totală a investiţiilor efectuate de grup pe piaţa locală până în prezent se ridică la peste 350 milioane euro.

       

  • Peste 70% dintre cei care îşi iau haine minim o dată la 3 luni fac achiziţia la mall

    Imaginea diferă faţă de oraşele mari, unde mai puţin de 30% dintre cumpărători vizitează frecvent mall-urile pentru achiziţii de haine, dar şi faţă de oraşele sub 200.000 de locuitori, unde locurile dedicate unor astfel de cumpărături sunt fie magazinele de profil situate la stradă, fie pieţele/ tarabele cu îmbrăcăminte.

    Mall-urile excelează şi la capitolul frecvenţă de cumpărare. Peste 70% dintre cei care îşi iau haine minim o dată la 3 luni fac achiziţia la mall, în timp ce din magazinele stradale de profil doar 50% dintre respondenţi cumpără atât de des.

    “Cumpărători frecvenţi sunt şi cei care fac achiziţia obiectelor de vestimentaţie online, însă vânzările online de articole de îmbrăcăminte sunt mult mai bine reprezentate în Bucureşti faţă de restul ţării – 11% din bucureşteni afirmă că îşi cumpără des haine din online, faţă de doar 5% în restul ţării”, afirmă Iulia Pencea, group account manager la GfK România.

    Outlet-urile se numără şi ele printre canalele foarte des accesate de către bucureşteni – un sfert dintre ei spun că îşi cumpără frecvent haine de la outlet-urile care comercializează branduri faimoase.

    Promoţiile au mare succes: o treime dintre cei intervievaţi susţine că aşteaptă perioada promoţiilor pentru a-şi cumpăra articole vestimentare.

    Cât investesc românii în haine?

    Întrebaţi despre suma pe care au cheltuit-o pe îmbrăcăminte sau încălţăminte în ultima lună, peste 15% dintre românii din urban au declarat că au cheltuit peste 200 lei, media fiind ridicată de către bucureşteni – 22% dintre ei au facut achiziţii care depăşesc această valoare în luna precedentă.

    Pentru un sfert dintre români cumpărăturile de haine au loc o dată la 2-3 luni, grupele de vârstă care cumpără cel mai des, uneori chiar mai des de o dată pe lună, fiind cei între 18 şi 34 de ani.

    Mărcile cunoscute sunt prima opţiune cand este vorba de împrospătarea garderobei, atât pentru cei foarte tineri, dar şi pentru cei de vârstă medie, peste 50% spunând că preferă să îşi cumpere produse ale marilor lanţuri de branduri.

    H&M conduce în topul celor mai frecventate magazine de brand, la nivel naţional, dar şi în capitală. Celelalte magazine de profil care conduc în topul preferinţelor (cel mai frecvent vizitate) în oraşele mari şi în Bucureşti sunt: Kenvelo, Zara, C&A, Bershka, Pull&Bear, New Yorker, Stradivarius, Mango, Koton.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

  • Flanco Retail deschide două noi magazine în Bucureşti

    Magazinul Flanco Bucureşti Valea Oltului este amplasat în Kaufland Bucuresti-Brancuşi şi ocupă 700 metri pătraţi, având 12 consultanţi de vânzări.

    Magazinul din Drumul Taberei se întinde pe o suprafaţă de 800 metri pătraţi şi se află în Centrul Comercial Drumul Taberei, având 12 consultanţi de vânzări. 

    ”Este o perioadă aglomerată, în care fiecare îşi doreşte să piardă cât mai puţin timp în trafic şi să găsească rapid şi aproape de casă cele mai frumoase cadouri de pus sub brand,” declară spune Dragos Sîrbu, CEO Flanco Retail.

    În total, în 2014, proiectele de investiţii ale companiei în extinderea şi modernizarea reţelei s-au ridicat la peste 1.4 mil de euro (fără stoc de marfă), Flanco dispunând acum de o suprafaţă de vânzare de aproape 55.000 metri2.

    Flanco are peste 1100 de angajaţi, o reţea de 89 de magazine, în 56 de oraşe.

     

  • Azi s-a deschis centrul comercial Auchan Drumul Taberei, cu al optulea hipermarket al reţei în Bucureşti

    Situat pe un teren de peste 2,66 hectare, în vestul Bucureştiului, centrul comercial are o parcare cu 1.600 de locuri.

    „ Proiectul din Drumul Taberei este un alt tip de format dezvoltat de Auchan şi Immochan, un centrul comercial în mijlocul unui cartier care se va diferenţia de competiţie printr-un spirit orientat către practicitate, către simplitate,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România.

    „Deschidem al 32-lea hipermarket Auchan din România şi al optulea hipermarket Auchan din Bucureşti. După cele 20 de remodelări pe care le-am finalizat înainte de Paşte, inaugurăm în această lună Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei,”, declară Frederic Bellon, director general al Auchan România.

    Al optulea hipermarket Auchan din Bucureşti are peste 55.000 de produse alimentare şi nealimentare.

    Pe 7 noiembrie 2006 a fost deschis primul hipermarket Auchan, la Bucureşti, în cartierul Titan. În 2015 este prevăzuta o nouă deschidere in parteneriat cu Immochan, divizia imobiliara a grupului Auchan, proiectul Coresi Shopping Resort Braşov.

    Immochan România s-a înfiinţat în ianuarie 2012 iar în prezent administrează zece galerii comerciale: patru în Bucureşti (Centrele Comerciale Auchan Titan, Vitan, Crângaşi şi Drumul Taberei) şi şase în ţară – în Piteşti-Bradu, Craiova-Craioviţa, Sibiu, Braşov-Eliana Mall, Bacău şi Târgu Mureş-Sud. Cele nouă galerii reunesc 45.000 mp de suprafaţă închiriabilă.

    Immochan România are în dezvoltare un nou proiect: Coresi Shopping Resort Braşov, valoarea totală a investiţiilor fiind de 60 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 special pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 340 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 cu scopul gestionării patrimoniul grupului. În prezent, compania gestionează 340 de centre comerciale în 12 ţări, reprezentând peste 2 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • Investiţie de 700.000 euro la Promenada Mall Focşani

    Cineplexul are două săli de proiecţie de film, dintre care una este destinată proiecţiilor de filme 3D, prima sală de acest timp din oraş. Sălile de cinema sunt echipate cu sisteme de proiecţie digitale, Dolby Digital Surround. Zona de petrecere a timpului liber mai cuprinde un food court cu patru restaurante, un loc de joacă pentru copii şi o sală de jocuri electronice. 

    “Investiţia va creşte traficul centrului comercial şi va consolida poziţia acestuia pe piaţa comercială din Focşani,” declară Ionuţ Dogaru, country manager al Resolute Lar România, compania de asset management a centrului comercial.

    “Inaugurăm al treilea cinematograf din reţeaua Colours, de data aceasta la Focşani. Anul viitor avem în plan să deschidem încă şase cinematografe în alte şase oraşe din ţară cu peste 50.000 de locuitori, ” declară Adrian Cojocaru, reprezentant al Cinema Colours.

    Centrul Comercial Promenada Focşani a fost inaugurat în septembrie 2008, fiind cel mai mare centru comercial din Focşani, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp. şi 1.250 de locuri de parcare. Mall-ul, închiriat în proporţie de 94%, reuneşte branduri precum Carrefour, Bricostore, C&A, New Yorker, Deichmann, Orsay, Intersport, Altex, Marionnaud, Steilmann, Domo, Kendra, B&B. Promenada Mall Focşani este administrat de Resolute Lar România.

    Cinema Colours este o reţea naţională de cineplexuri aflată în proces de dezvoltare, având în momentul de faţă locaţii în oraşele Craiova şi Alba Iulia. Investiţiile Cinema Colours se bazează pe grupul de firme VH Electronic – Pro Solutions.

  • Franciza FlorideLux ajunge în Iaşi, după o investiţie de 25.000 de euro

    FlorideLux vine cu un concept nou pe piaţa de floristică ieşeană, care îmbină tehnologia cu frumuseţea florilor şi pune accent pe creativitatea şi calitatea aranjamentelor florale, diponibile la preţul corect tot timpul anului.

    „Iaşiul este o piaţă atipică faţă de cele cunoscute de noi până acum. Florăriile sunt cochete, realizate cu bun gust şi au un potenţial foarte mare de dezvoltare. Am regăsit în Iaşi frumuseţea de altădată a comerţului cu flori, pasiunea şi dedicarea unor persoane deosebite. Deşi din punct de vedere economic este sub alte oraşe mari din România, am identificat aici un potenţial de dezvoltare enorm, în special în zona de evenimente private importante, precum nunţi, botezuri sau aniversări”, declară Marius Dosinescu, CEO şi Fondator FlorideLux.
    Deşi nu există un studiu sau estimări oficiale ale pieţei de floristică din Iaşi, datele FlorideLux o plasează la peste 2 milioane euro, impulsionată atât de evenimente, dar şi de vânzările zilnice de flori sau cele corporate.

    „Am identificat un potenţial de creştere enorm, în primul rând pe zona evenimente, şi, începând cu al doilea an de activitate, când locaţia şi brandul se va impune pe piaţa locală, ne aşteptăm la o evoluţie foarte bună a vânzărilor zilnice de buchete şi aranjamente. De asemenea, mediul de afaceri local reprezintă un client cu potenţial foarte bun, pe care dorim să îl adresăm”, explică CEO-ul FlorideLux.
    Potrivit lui Dosinescu, FlorideLux Iaşi va aborda două categorii de clienţi, pe de o parte cei care cumpără flori ocazional, pentru diverse evenimente prestabilite, şi, pe de altă parte, iubitorii de flori, care le cumpără pentru plăcerea de a le oferi sau admira în spaţiul personal. Ambele categorii de clienţi vor beneficia de o paletă largă de produse, la preţurile corecte.

    „În cazul clienţilor ocazionali, vorbim de persoane cu vârste între 18 şi 55 de ani, cu venituri medii spre mari, dispuse să ofere pe un aranjament sau un buchet de flori între 45 şi 150 lei. În materie de aranjamente florale, preţurile vor începe de la 20 de lei, sau chiar mai puţin pentru florile la fir, astfel încât să ne adresăm întregii pieţe, indiferent de vârstă şi categoria socială. Majoritatea clienţilor, însă, preferă aranjamentele deosebite, care pornesc de la o poveste sau o idee creativă, conţin florile preferate şi sunt  accesibile ca preţ”, explică CEO-ul FlorideLux.

    Astfel, iubitorii de flori din Iaşi vor putea alege dintr-o paletă de peste 5.000 de produse şi aranjamente florale, realizate de florişti profesionişti, disponibile atât în florărie, cât şi online, pe site-ul FlorideLux.ro, cu livrare gratuită în toată ţara.

    Proprietarul francizei FlorideLux Iaşi, Monica Radu, este un antreprenor cu peste 8 ani de experienţă pe piaţa ieşeană de evenimente, care a uimit echipa FlorideLux prin creativitate şi inventivitate.

    „Monica Radu ne-a impresionat prin simţul artistic şi prin calitatea execuţiei chiar înainte de a începe training-urile FlorideLux. Este un antreprenor cu o doză imensă de creativitate şi bun gust şi un nume deja bine cunoscut pe piaţa locală de evenimente, cu peste 8 ani de experienţă în organizarea de nunţi şi botezuri. Calităţile umane, dar şi cele profesionale, ne-au făcut să spunem da, vrem să pornim la drum împreună. Am descoperit în Monica acel om care face totul cu pasiune, suferă şi se bucură alături de client şi intotdeauna îşi duce la capăt treaba într-un mod exemplar”, spune CEO-ul şi fondatorul grupului FlorideLux. El afirmă că se aşteapă la o evoluţie treptată, sănătoasă a business-ului FlorideLux Iaşi, dar şi la una fulminantă din punct de vedere creativ.

    „Pornim într-o călătorie foarte frumosă şi ambiţioasă, în care vrem să demonstrăm că munca, creativitatea şi profesionalismul sunt valorile cele mai importante ale FlorideLux Iaşi. Apreciem foarte mult încrederea pe care am primit-o de la echipa lui Marius, libertatea şi sprijinul necondiţionat. Obiectivul nostru comun este să fim liderul pieţei ieşene de floristică şi primul loc la care se gândeşte locuitorul Iaşului când îşi doreşte o floare sau un cadou special”, afirmă Monica Radu, managerul FlorideLux Iaşi.

    Pe lângă trainingul de business şi cel de floristică, echipa FlorideLux Iaşi va beneficia de tot suportul grupului pe o perioadă de 1 an, intervalul absolut necesar pentru pregătirea întregii echipe. 

    Localizată în centrul oraşului, în spatele Pallas Mall, cel mai frumos şi mai mare centru comercial din Iaşi, noua locaţie FlorideLux este uşor accesibilă iubitorilor de flori, atât pentru cei care circulă cu maşinile cât şi pentru cei care preferă o plimbare în centrul Iaşului.