BusinessMagazin

Tag: castigare

  • Primăria Braşovului a fost câştigată de Allen Coliban, candidatul USR, după ce timp de 16 ani funcţia a fost ocupată de George Scripcaru de la PNL

    Allen Coliban este nou primar al Braşovului. Candidatul din partea USR a câştigat alegerile locale în faţa lui George Scripcaru de la PNL. Câştigarea primăriei de către Coliban este o una dintre surprizele acestor alegeri, dar cine este Allen Coliban?

    @ Are 41 de ani şi s-a născut în Şcheii Braşovului, el a urmat Colegiul Naţional Andrei Şaguna, după care a ales să studieze la Universitatea Politehnică din Bucureşti, pe partea de IT, şi marketingul la Universitatea Transilvania.

    @ Coliban are o experienţă de 10 ani în industria IT, opt ani în consultanţă de business şi fonduri europene şi şase ani în dezvoltare organizaţională şi managementul performanţei.

    @ În 2016, Allen Coliban a fost ales senator de Braşov (USR). Din 2018, el este preşedintele Comisiei de Mediu a Senatului, vicepreşedinte în Comisia de Transporturi şi Infrastructură.

    @ Allen Coliban este şi practicant al schiului şi curlingului, reprezentând România la Abu Dhabi Adventure Challenge în 2007, dar şi alte alte competiţii internaţionale.

    @ Ca senator, Coliban a avut o serie de iniţiative legislative în domeniul gestionării deşeurilor precum creşterea distanţei de la 1 km la 5 km între viitoarele depozite de deşeuri şi aşezările umane, respinsă de Senat.

    @Coliban a avut şi proiecte de lege precum înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, o instituţie pe modelul DIICOT care să activeze la nivel naţional.

     

     

  • Cine este noul primar al Timişoarei. Fostul şef de cabinet al preşedintelui Germaniei Horst Kohler, Dominic Fritz, a câştigat alegerile în oraşul Revoluţiei

    Dominic Fritz, candidatul USR la Primăria Timişoarei, a câştigat alegerile locale în faţa lui Nicolae Robu, cel care a deţinut funcţia de primar al Timişoarei timp de opt ani. Dominic Fritz s-a născut în Germania, iar la 16 ani a primit o bursă oferită de Parlamentul Germaniei prin care a plecat un an în SUA.

    @ A studiat ştiinţe politice şi administrative, ca bursier al Fundaţiei Academice Naţionale Germane, la Universitatea din Konstanz din Germania, unde a studiat programul de licenţă în ştiinţe politice şi administrative, la Sciences Po Paris din Franţa şi la Universitatea din York, Anglia, unde a urmat programul de masterat în studii de post conflict. Lucrarea de licenţă a fost despre politicile sociale din România, pe când lucrarea de masterat s-a axat pe capacitatea administraţiei publice în ţări ieşite din război.

    @ În 2009, Dominic Fritz a acceptat un post de consilier în cadrul Agenţiei Germane pentru Cooperare Internaţională. Postul de consilier l-a ajutat să dezvolte proceduri de management pentru Ministerul Sănătăţii şi a Protecţiei Sociale din Liberia, a participat la două misiuni de planificare a intervenţiei umanitare ale Guvernului german după cutremurul din Haiti din 2010, a coordonat munca unei comisii strategice a Băncii Africane de Dezvoltare condusă de fostul Secretar al ONU, Kofi Annan şi fostul Director Executiv FMI/fostul Preşedinte german Horst Köhler.

    @ În perioada 2013-2015, Fritz a fost consilierul personal al fostului preşedinte german Horst Kohler, iar din 2016 până în 2019 a fost funcţionar public în Administraţia Prezidenţială a Germaniei, şef de cabinet al fostului preşedinte german.

    @ La 19 ani între 2003 şi 2004, Dominic Fritz a venit pentru prima dată în România, în Timişoara, unde a făcut un an de voluntariat. În 2006 s-a întors în Timişoara pentru un stagiu de şapte luni în cadrul unei fundaţii, perioadă în care a înfiinţat programul de mentoring pentru adulţi cu dizabilităţi intelectuale din România. În 2009, prin programul înfiinţat, Fritz a câştigat premiul pentru Cea mai bună campanie de voluntariat la Gala Societăţii Civile din 2009.

    @ În 2012, a înfiinţat două asociaţii culturale, iar în 2014 a fost distins de către Primăria Municipiului Timişoara cu Diploma de Excelenţă. Duminică timişorenii l-au ales primar al municipiului lor.

     

     

     

  • JPMorgan, cea mai mare bancă americană, surprinde pe toată lumea: Investitorii ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca Donald Trump să câştige un al doilea mandat

    Investitorii ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca Donald Trump să câştige un nou mandat ca preşedinte al Statelor Unite, potrivit JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americantă, citată de Bloomberg.

    În calculele anteriorare, Donald Trump era mult în spatele democratului Joe Biden, însă acum cei doi sunt mai aproape ca niciodată, în principal din cauza modului în care opinia publică a fost afectată de violenţele care au izbucnit în jurul protestelor din SUA, dar şi din cauza discrepanţelor din sondaje, a notat strategul Marko Kolanovic.

    Cercetările anterioare arată că poate există o schimbare de 5-10 puncte procentuale de la Democraţi la Republicani în cazul în care percepţia asupra protestelor se transformă de la demonstraţii paşnice la manifestări violente, a explicat el.

    Mai mult, cetăţenii care dau răspunsuri inexacte în sondaje ar putea influenţa rezultatul aşteptat, atât pentru un candidat, cât şi pentru celălalt.

    „Cu siguranţă se pot întâmplă multe lucruri în următoarele 60 de zile, care ar putea schimba total şansele fiecăruia, dar credem că acest moment în care Trump creşte în sondaje va continua, în timp ce mulţi investitori sunt poziţionaţi pentru o potenţială victorie a lui Joe Biden. Implicaţiile ar putea fi semnificative asupra economiei”, a notat Kolanovic.

    Avantajul actual pe care îl are Joe Biden în sondaje aminteşte de alegerile din 2016, când Hillary Clinton era favorită după aceleaşi măsurători. În timp ce Clinton a câştigat votul popular, cel al colegiului electoral – o numărătoare stat cu stat care determină rezultatul alegerilor – a fost decisiv în favoarea lui Donald Trump.

    Kolanovic consideră că rezultatul alegerilor ar putea fi decis de modul în care evoluează pandemia în următoarele săptămâni.

    Strategul nu a explicat clar ce înseamnă o victorie a lui Donald Trump, însă o analiză realizată în luna iunie de JPMorgan sugera că o victorie a lui Joe Biden ar duce la un dolar mai slab. Cu toate acestea, banca a notat că o victorie a Democraţilor ar putea fi benefică pentru sectorul de infrastructură şi pentru cel al energiei alternative.  

  • Contra curentului: companiile care au câştigat miliarde de dolari ca urmare a COVID-19. Mulţi dintre noi folosim produsele lor

    CEO-ul Hewlett Packard, Enrique Lores, le-a spus investitorilor că munca de acasă şi şcoala în acelaşi regim din cauza pandemiei de coronavirus a îmbunătăţit semnificativ rezultatele trimestriale ale companiei – folosind termenul „peste aşteptări”, potrivit  foxbusiness.com.

    „PC-ul este acum esenţial în viaţa de zi cu zi mai mult decât niciodată, iar folosirea computerului a crescut cu mai mult de 20% în perioada COVID.”
    Veniturile HP au ajuns la 14,29 de miliarde de dolari, cu mult peste aşteptările de 13,3 miliarde de dolari. Profiul a crescut de asemenea la 734 milioane de dolari. Cererea pentru laptop-uri tip notebook a crescut cu 32%. Pe de altă parte, situaţia de muncă la domiciliu a generat o scădere a vânzărilor de desktop-uri cu 30%.HP se aşteaptă la rezultate similare în lunile care urmează.


    „Pe segmentul dispozitivelor pentru casă şi consumer, ne aşteptăm în continuare la îmbunătăţiri cel puţin până la finalul anului. Chiar dacă ţările se redeschid, oamenii vor continua să petreacă mai mult timp acasă. Rivalii de la Dell au raportat câştiguri similare: vânzările trimestriale ale dispozitivelor consumer ale Dell au crescut cu 18% la 3,2 miliarde de dolari.
     

     

  • România, ţara tuturor posibilităţilor. Cum reuşeste un primar să poată câştiga al şaselea mandat la rând cu un singur vot

    În comuna Bătrâna, un singur vot e suficient pentru victoria în alegeri. Primarul în funcţie, Radu Herciu, nu are adversar în comuna Bătrâna. El este singurul candidat la alegerile locale şi concurează cu el însuşi. Şi va câştiga, chiar dacă va fi unicul votant!

    Povestea e aşa. Primarul în funcţie, Radu Herciu, nu are adversar în comuna Bătrâna, cea mai mică şi cea mai îmbătrânită din ţară, cu doar 97 de locuitori cu drept de vot. Pe 27 septembrie va fi suficient să meargă la urne, să pună ştampila pe numele său şi gata, a câştigat! Legea spune că, în cazul localelor, „este ales primar candidatul care are cel mai mare număr de voturi valabil exprimate”.

    Totuşi, comuna nu este atât de apolitică pe cât pare. Jurnaliştii de la hunedoaralibera.ro scriu că adevărata bătălie se dă la Consiliul Local. Cinci partide au depus liste pentru cele 9 locuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

  • Cât câştigă cel mai bine plătit administrator de bani din lume

    Larry Fink, şeful celui mai mare administrator de active din lume, a fost compensat de BlackRock cu un câştig de 25,3 milioane dolari în 2019, cu 5% mai mult decât în anul anterior, potrivit Bloomberg.

    Această creştere modestă a apărut după un an în care BlackRock a atras fonduri de 429 miliarde de dolari pentru investitori, un record pentru întreaga industrie.

    BlackRock este cel mai mare manager de active din lume, iar în luna decembrie acesta avea în administrare 7.400 miliarde dolari.

    Grupul a reuşit să câştige încă 429 miliarde dolari pe parcursul anului 2019, de trei ori peste nivelul din anul anterior.

    În acelaşi timp, sefii a 31 de firme de gestionare a activelor din Statele Unite ale Americii şi Europa au încasat, anul trecut, salarii şi bonusuri  în creştere cu 12% la 233 milioane dolari.

     

  • Cât ajunge să câştige un român influencer pe TikTok pe o singură postare

    Un influencer pe TikTok poate să câştige din campanii şi 1000 de euro pe o singură postare

    În România, aplicaţia are peste 4 milioane de utilizatori. Trump cedează în faţa celor de la Microsoft care intră în discuţii pentru achiziţia TikTok

    Publicitatea negativă este tot publicitate. TikTok arată asta din plin. Donald Trump a fost pornit să interzică aplicaţia în America, din motive de securitate. Trebuie menţionat că Instagram pregăteşte lansarea Reels, o copie TikTok, ce ar avea şanse mari de success, fără TikTok în peisaj. Peste 2 milioane de români au descărcat aplicaţia din februarie până în prezent, depăşind Instagram-ul.

    Mih Lovin, Fondator Squad Influencer: ”Instagramul te expune oamenilor care te urmăresc deja, TikTokul te expune nu doar oamenilor care te urmăresc. Vă pot spune că aceeaşi bani pe care îi făceau influencerii din Instagram pot fi aceeaşi bani pe care îi fac influencerii din TikTok, chiar mai bine de atât.

    Vorbim de la câteva sute de euro la sume care depăşesc evident 1000 de euro pe o postare. Am început focusarea pe platforma TikTok din vara lui 2019 când am intuit că paradigmele în social media se vor schimba, că tipologia de conţinut nu va fi poza, ci va fi video, că tipologia de format va fi scurt, de 15 secunde, nu lung, de peste 1 minut, specific Youtube-ului.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul unde poţi petrece o vacanţă atipică în România. Un antreprenor oferă o nouă modalitate de cazare, căutată de tot mai mulţi turişti

    Glampingul, forma de lux a campingului tradiţional, câştigă din ce în ce mai mult teren şi în România. Odată cu popularizarea acestui mod de relaxare, creşte şi numărul de destinaţii posibile de pe lista turiştilor români. Cea mai nouă de pe lista lor: glampingul Green Camp de la poalele munţilor Buzăului.

    Glampingul, o formă reinventată a campingului tradiţional, oferă turiştilor experienţa dormitului la cort în condiţii de lux. Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus nevoia distanţării fizice a oamenilor, iar o astfel de cazare vine în întâmpinarea celor care îşi doresc o vacanţă la munte păstrând totodată şi distanţa faţă de ceilalţi. Un glamping din judeţul Buzău, Green Camp, nu este doar un simplu camping, ci unul care pe lângă dormitul sub cerul liber, oferă şi experienţa unor activităţi outdoor în munţii Buzăului precum rafting, caiac şi multe altele.

    „Acest concept de «adventure» este de fapt specialitatea noastră şi noi înainte să avem un glamping, am avut şi încă avem o firmă de turism de aventură care organizează diferite activităţi la care avem peste 6.000 de clienţi pe an”, spune Cătălin Câmpeanu, acţionar al Green Camp.

    Situat în zona Nehoiu, Green Camp a fost deschis din dorinţa antreprenorilor care pe lângă activităţile outdoor au vrut să le ofere şi cazare turiştilor. Glampingul, fondat de trei antreprenori, a fost deschis în luna iunie a anului trecut şi are o capacitate în prezent de 44 de locuri în 18 corturi.

    „Din anul 2010 am început activitatea în domeniul turismului de aventură cu firma Green Adventure. În câţiva ani de la înfiinţare am reuşit să devenim foarte cunoscuţi. Prin Green Adventure desfăşurăm diverse activităţi outdoor şi un număr mare de oameni ne alegeau pentru aceste experienţe. Turiştii veneau doar în programele outdoor realizate de noi în diverse zone din România şi străinatate şi în paralel îşi alegeau singuri variantele de cazare. Am realizat că este nevoie să facem ceva şi să oferim conceptul de servicii integrate, drept pentru care în anul 2018 am început construcţia glampingului Green Camp”, povesteşte Cătălin Câmpeanu.

    Antreprenorul spune că  cel mai cerut program al Green Adventure este raftingul  pe râul Buzău, activitate realizată în zona Nehoiu, iar această zonă atât prin aşezarea geografică, cât şi prin resursele naturale pe care le deţine, are potenţialul să devină o zonă turistică căutată de mulţi oameni care îşi doresc o vacanţă plină de experienţe în natură.
    „În zona aceasta se pot organiza multe servicii de turism de aventură printre care rafting pe râul Buzău, caiac pe lacul Siriu, caiac white water pe râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, drumeţii montane, trasee de biciclete şi multe altele. În plus, zona este frumoasă şi are avantajul că nu este o zonă afectată de turismul de masă şi aglomeraţia similară cu cele din alte zone”, precizează Cătălin Câmpeanu.

    Glampingul oferă turiştilor atât posibilitatea unei vacanţe pline de relaxare, cât şi experienţa unor activităţi outdoor, punând la dispoziţie atât ghizi cât şi echipamentele sportive necesare.
    „Ne diferenţiem total faţă de alte complexuri de glamping, iar diferenţierea este dată şi de denumirea proiectului nostru, Green Camp Adventure Glamping. În locaţia noastră se regăsesc toate ingredientele pentru a avea o vacanţă diferită de mai multe zile, adică relaxare  vibe, răsfăţ culinar, dar şi posibilitatea să experimentezi diverse activităţi outdoor alături de o echipă de ghizi brevetaţi internaţional şi echipamente sportive de top”, adaugă antreprenorul.

    Green Camp are trei acţionari care au fiecare experienţa antreprenoriatului. Cătălin Câmpeanu a activat în domeniul publicitar şi de peste 10 ani lucrează în domeniul turismului de aventură, Adrian Gioancă este antreprenor în domeniul construcţiilor, iar Cristian Balan este specializat în management şi resurse umane.

    Glampingul are în prezent 13 corturi de două persoane şi cinci corturi unde pot dormi câte patru persoane, capacitatea maximă fiind de 44 de locuri, dar dorinţa antreprenorilor este să ajungă la 80 de locuri. Fiecare cort are o terasă proprie mobilată cu şezlonguri şi masă de terasă, potrivită pentru a păstra distanţa fizică atât de necesară în această perioadă.
    Preţul unui cort de două persoane în perioada 1 iulie – 31 august ajunge la 219 lei pe noapte în timpul săptămânii şi 249 lei în weekend, pe când unul de patru persoane ajunge la aproape 350 lei/ noapte în timpul săptămânii şi circa 400 lei în weekend, iar în afara sezonului de vară preţurile corturilor sunt mai mici în funcţie de perioadă.

    Totodată, activităţile outdoor au preţuri cuprinse între 80 de lei şi 250 lei în funcţie de tipul de activitate, dar şi de alegerea cazării turiştilor, astfel că cei care au ales cazarea oferită de Green Camp au preţuri mai reduse la aceste activităţi faţă de cei care nu sunt cazaţi la corturile din glamping.

    Deşi este în al doilea an de funcţionare, glampingul are toate corturile rezervate în weekenduri până la finalul lunii august.
    „Pentru perioada de weekenduri avem un grad de ocupare de 100% până la finalul lunii august şi pentru cursul săptămânii de peste 70%. Cererile continuă să vină în număr mare. Anul 2020 este anul în care s-a vorbit în proporţie de 98% limba română la Green Camp”, spune Cătălin Câmpeanu precizând că anul trecut proporţia turiştilor străini a fost mai mare ca anul acesta dat fiind contextul COVID-19.

    Construcţia glampingului a început în anul 2018, iar pentru finanţarea unui astfel de proiect antreprenorii nu au apelat la niciun program de finanţare.
    „Un astfel de proiect se îmbunătăţeşte şi se transformă în fiecare an, deci nu există un număr fix de etape. Totul depinde de până unde vrei să aduci acest proiect”, răspunde Cătălin Câmpeanu, întrebat fiind de planurile de dezvoltare în ceea ce priveşte glampingul.
    Turiştii vin la Green Camp nu doar pentru cazarea inedită, ci şi pentru activităţile oferite pot avea experienţa raftingului pe râul Buzău, power rafting, caiac pe lacul Siriu, dar şi drumeţii.
    „Green Adventure înseamnă multă muncă, speranţă şi multe vise personale. Cel mai important aspect eu cred că este dat de faptul că prin intermediul programelor noastre, oamenii ies în cele mai autentice locuri naturale şi ajung să se îndrăgostească cu adevarat de natură. Ghizii noştri au o pregătire obţinută în urma participării la cursuri de ghidaj organizate în afara ţării şi pentru fiecare activitate din portofoliul nostru avem oameni instruiţi şi brevetaţi internaţional”, adaugă Cătălin Câmpeanu.

  • Un cerşetor câştigă la Constanţa chiar şi 1.200 de lei pe zi: „Mai mult ca tine fac”

    Un cerşetor câştigă la Constanţa 1.200 de lei pe zi. „Mai mult ca tine fac”, îi spune un cerşetor şoferului, căruia îi flutură teancul de bani prin faţă.

    Conform Primăriei Constanţa, localnicii şi turiştii sunt generoşi cu cerşetorii.
    Un astfel de cerşetor relatează într-o înregistrare cu camera ascunsă cum câştigă chiar şi 1.200 de lei pe zi.
    „Mai mult ca tine fac”, îi spune şoferului, căruia îi flutură teancul de bani prin faţă.

    Nepăsător pentru că doar ce primise o amendă de 500 de lei, cerşetorul încheie dialogul transmiţându-i constănţeanului: „Cât iei tu într-o lună, eu fac în două zile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro