BusinessMagazin

Tag: carduri

  • Legea de plafonare a plăţilor în numerar şi limitare a comisioanelor interbancare, la Guvern

     Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Documentul a fost prezentat iniţial, înaintea dezbaterii publice, de agenţia MEDIAFAX.

    “Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit”, se precizează în proiectul de lege.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au făcut anul trecut plăţi online de cca 1 mld. euro

    “În România anul trecut s-au făcut 300 milioane de euro plăţi online, dar adevărul este că deţinătorii de carduri au făcut plăţi de 1 miliard de euro. Este o cifră estimată, pentru că nu există date oficiale. E-commerce-ul din păcate nu este local, având în vedere că mai mult de două treimi din plăţile cu cardurile româneşti sunt pentru cumpărături din afara României”, a spus Creţu.

    El a arătat că piaţa românească de comerţ electronic se confruntă cu mai multe provocări, printre care lipsa de încredere nu numai în anumite magazine, ci şi în anumite platforme, precum şi lipsa de educaţie.

    Potrivit datelor Visa, valoarea medie a tranzacţiei cu carduri pentru comercianţii online locali a fost anul trecut de 33 de euro şi de 54 de euro pentru comerciaţii internaţionali. Tendinţa este de scădere a valorii medii pentru tranzacţiile pe carduri atât la comercianţii locali (37 euro în 2012), cât şi la cei internaţionali (55 euro în 2012). Magazinele locale reprezintă 20% din valoarea totală a tranzacţiilor online cu carduri la comercianţi comparativ cu 21% anul anterior, în timp ce 29,5% din numărul total de tranzacţii au fost realizate în magazinele locale, faţă de 30% în 2012.

    “Posesorii de carduri preferă să cumpere de la comercianţi internaţionali din cauza reţelei relativ mici de magazine cu reputaţie solidă existente din România, dar estimăm că această situaţie se va schimba treptat ca urmare a intrării pe piaţă a unor comercianţi cunoscuţi, datorită reputaţiei şi experienţei”, a mai afirmat Creţu.

    Tranzacţiile online la comercianţii locali sunt în proporţie de 38% către companii de servicii (telecom şi IT&C), 15% pentru utilităţi şi 14% pentru mărfuri din catalog.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    172
    numărul românilor care aveau anul trecut active nete de minimum 30 mil. de dolari, cu patru mai multe decât în 2012, conform unui studiu Knight Frank

    1 mld. euro
    plăţile online făcute anul trecut de deţinătorii de carduri, din care două treimi pentru cumpărături din afara României

    30.600
    numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în 2013, în creştere cu 5.800 faţă de anul anterior

    6,6 mil. lei
    valoarea taxelor şi impozitelor locale plătite direct cu cardul pe internet în primele două luni ale anului, triplu faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    4,1%
    cu atât au crescut în primele două luni ale anului veniturile bugetare faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 30,5 mld. lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 5,8%, la 33,5 mld. lei

    0,5%
    cu atât a scăzut faţă de ianuarie soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor în luna februarie cu 0,5%, în termeni reali, până la 218,3 miliarde de lei, atingând  un nou minim cel puţin pentru ultimul an


     

  • Avram, BNR: Avem dubii privind efectele pozitive ale măsurii de reducere a comisioanelor interbancare

     Comisia Europeană a elaborat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

    “Scopul declarat al regulamentului s-ar resfrânge în sensul reducerii presiunii pe care comerciantul o are la plata comisionului interbancar, probabil au sperat într-o reducere a preţurilor produselor, care s-ar resfrânge pozitiv asupra consumatorului”, a declarat miercuri Ruxandra Avram, şef serviciu la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR, la o conferinţă pe tema cardurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor CRITICĂ reducerea comisioanelor pentru carduri: Afectează băncile şi recuperarea decalajelor economice

     “Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, de a fi cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. A sprijini jucătorii dintr-o economie nu înseamnă să încerci în momentul de dezvoltare a României, când trebuie să prindem din urmă tot felul de indicatori avansaţi faţă de cei ai României şi dacă găsim soluţii prin care să spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile, cum să-şi structureze procesele, modele de business, eu cred ca nu este sprijinul pe care îl căutau jucătorii din economie să prindă din urmă economiile mai dezvoltate”, a afirmat miercuri Dănescu la o conferinţă pe tema cardurilor bancare.

    El a comentat o ştire potrivit căreia reducerea comisioanelor de interchange este o veste bună pentru clienţii băncilor, spunând că un flux economic este format din toţi jucătorii şi nu poate fi o veste bună pentru o parte din acest flux şi o veste proastă pentru alta, vestea bună fiind în final pentru comercianţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos

    Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.

    Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.

    Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.

    În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.

    Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.

     

  • Visa şi MasterCard au oprit serviciile pentru clienţii băncilor ruseşti, în urma sancţiunilor SUA

     Banca Rossia, vizată de sancţiunile americane, a anunţat vineri, într-un comunicat, că Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi către clienţii băncii. Măsura afectează şi divizia Sobinbank a băncii.

    Banca SMP, controlată de fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg, ale căror nume au fost incluse pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, a anunţat la rândul ei că operaţiunile cu carduri Visa şi MasterCard ale clienţilor săi au fost blocate.

    Concret, aceşti clienţi nu pot retrage bani cu cardurile şi nu le pot folosi nici la cumpărături.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metrorex a retras cardurile comune cu RATB, din cauza datoriilor regiei de aproximativ 15 milioane de lei

     Metrorex nu mai acceptă, din 14 martie, la plata călătoriei cu metroul cardurile Activ emise şi reîncarcate de RATB şi nici biletele unice RATB – Metrorex. Decizia a fost anunţată în urma încetării contractului încheiat între Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi SC Metrorex SA.

    Reprezentanţii RATB au precizat, marţi, că Metrorex a renunţat la cardurile Activ din cauza datoriilor regiei către compania de transport. Potrivit acestora, la sfârşitul anului trecut, debitul către Metrorex era de 17,3 milioane de lei, din care s-au achitat, de la începutul anului, 2.123.193 de lei, iar marţi urmează să fie plătită suma de 1.993.523 de lei.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Banca Transilvania a devenit emitent de carduri contactless

    Cardurile de debit BT destinate persoanelor fizice, emise în variantă contactless, sunt următoarele: Visa Electron, Mastercard Mondo, Mastercard Direct şi Mastercard Gold.

    Cardurile contactless pot fi utilizate ca oricare alt card, atât pentru cumpărături la comercianţi, cât şi pentru retrageri de numerar de la bancomat, cumpărături online, pentru plata facturilor la bancomat sau la automatele de plăţi din sediile BT.

    Utilizarea unui card contactless nu presupune costuri suplimentare. Taxele şi comisioanele cardurilor contactless sunt similare celor pentru cardurile standard, cu excepţia comisionului de emitere a cardului: Visa Electron (15 lei), Mastercard Mondo (15 lei), Mastercard Direct (4 euro). În cazul Mastercard Gold, comisionul nu este modificat, acesta fiind de 50 de lei.

    Banca Transilvania are în portofoliu peste 2 milioane de carduri, fiind unul dintre cei mai mari emitenţi de carduri din România. În funcţie de volumele de tranzacţii generate prin utilizarea cardurilor BT de către clienţi, cota de piaţă este de 17%. Oferta băncii cuprinde 16 tipuri de carduri, destinate persoanelor fizice şi companiilor. Dintre acestea, cardurile STAR BT aduc clienţilor posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă, respectiv puncte de fidelitate la fiecare tranzacţie.

    Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate. Anul trecut a înregistrat un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.

  • Horia Ciorcilă: Ultimul trimestru din 2013, printre cele mai bune pentru creditarea BT

    Soldul creditelor acordate a crescut cu 9% în 2013, iar totalul resurselor atrase de bancă de la clienţi a crescut cu 11% în 2013, faţă de sfârşitul anului 2012, creşterile fiind, în ambele cazuri, peste nivelul bugetat.

    “2013 a fost un an foarte bun pentru Banca Transilvania, cu atât mai mult cu cât perioada septembrie – decembrie reprezintă unul dintre cele mai bune trimestre din ultimii ani privind creditarea BT”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Adminsitraţie al Băncii Transilvania.

    Trimestrul al patrulea a adus recorduri pentru creditarea persoanelor fizice, cu credite în valoare de 425 mil.lei. În ceea ce priveşte companiile, în aceeaşi perioadă, banca a acordat aproximativ 6.000 de credite noi, cu o expunere medie pe client de 464.000 lei.

    Banca a înregistrat în 2013 un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.

    “Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele noastre, dar mai ales pentru că am continuat să fim finanţatorii activi ai economiei româneşti şi ne-am atins toate obiectivele asumate”, a spus Ciorcilă.

    Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 12,57% din totalul portofoliului de credite al Băncii Transilvania, la sfârşitul anului 2013, fiind sub media sistemului bancar din România. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizion aferent şi garanţii ipotecare reprezintă 122,4%, având un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor doi ani.

    În ceea ce priveşte cheltuielile nete cu provizioanele pentru active şi angajamente de creditare, acestea sunt de 407 milioane lei, cu 9% mai mari decât anul trecut, dar încadrându-se în ţinta de buget pentru anul 2013. Soldul total al provizioanelor este de 2.493 milioane lei, la data de 31 decembrie 2013, faţă de 2.111 milioane lei, la sfârşitul anului 2012.

    “Obiectivul major al băncii, pentru 2014, este creşterea veniturilor şi eficientizarea proceselor. Focusul nostru este creşterea responsabilă, vânzările, menţinerea creşterii bazei de clienţi, creşterea volumului de operaţiuni, respectiv creşterea sinergiilor atât persoane juridice – persoane fizice, cât şi dintre bancă şi subsidiarele sale”, a precizat Ömer Tetik, Directorul General al Băncii Transilvania.

    Banca Transilvania a încheiat 2013 cu un portofoliu de 2,1 milioane carduri, generând tranzacţii cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cota de piaţă a băncii privind volumul tranzacţiilor a depăşit 17%.

    Banca Transilvania a emis în 2013 obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 milioane euro şi a încheiat două noi contracte de împrumut subordonat, în sumă totală de 40 milioane euro. De asemenea, BT a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru o facilitate de garantare a microcreditelor. La începutul acestei săptămâni, banca a inaugurat oficial sucursala de la Roma, devenind singura bancă din România cu prezenţă în Italia.

    Solvabilitatea băncii este de 13,78%, luând în considerare profitul cumulat al anului.