BusinessMagazin

Tag: card

  • Spitalul Judeţean din Timişoara a dat 820 de lei pe un cititor de carduri fiindcă a vrut calitate

    Cel mai mare spital din Timişoara, dar şi din vestul ţării – Spitalul Judeţean – a achiziţionat 110 cititoare de carduri de sănătate, care au fost instalate deja în policlinică, dar şi la urgenţe.

    ”Am achiziţionat 110 cititoare de carduri pe care le-am montat în Policlinica Spitalului Judeţean, precum şi la Urgenţe. Un astfel de cititor a costat 820 de lei cu tot cu TVA, are ecran, tastatură şi cablu lung de date. Ştim că sunt şi modele mai ieftine, fără ecrane, însă noi am căutat calitatea”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Marius Craina.

    La rândul său, Spitalul Municipal din Timişoara a achiziţionat 40 de cititoare de carduri.

    ”Am ales un model agreat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Am cumpărat 40 de cititoare pe care am dat 260 de lei (pe aparat – n.r.), la care se adaugă TVA. Dacă se va constata pe parcurs că mai este nevoie de unul sau două, nu va fi o problemă să mai achiziţionăm”, a spus managerul Spitalului Municipal, Octavian Mazilu.

    Aproximativ 20 de cititoare de carduri de sănătate au fost cumpărate şi la Institutul de Cardiologie, iar la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara au fost cumpărate şase cititoare. În ambele cazuri s-a ales un preţ mic, puţin peste o sută de lei.

    La Spitalul de Copii ”Louis Ţurcanu au fost cumpărate 20 de astfel de cititoare, majoritatea fiind montate în policlinică.

    ”Avem deja cititoare pentru cardurile de sănătate. Nu sunt scumpe şi nu sunt multe la noi. Am cumpărat 22 de astfel de cititoare pentru că la noi e spital de copii. Am pus mai multe în policlinică, unde mai vin şi tineri de 18 ani, uneori. Preţul a fost unul minim”, a declarat managerul Spitalului de Copii, Ovidiu Adam.

    Toate aceste spitale din Timişoara au cumpărat cititoarele de carduri de sănătate prin selecţie de oferte şi nu au organizat licitaţii.

    Din 1 mai, orice serviciu medical din pachetul de bază va fi acordat pe baza cardului de sănătate, potrivit normelor metodologice de aplicare a contractului cadru, care au intrat în vigoare la 1 aprilie.

    Astfel, potrivit noilor reglementări intrate în vigoare la 1 aprilie, în asistenţa medicală primară si in asistenţa medicală ambulatorie de specialitate de medicină dentară utilizarea cardului naţional de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, cardul va fi utilizat la momentul acordării serviciilor medicale. În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face, astfel: pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaţii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice – investigaţii de radiologie, imagistică medicală, explorări funcţionale şi medicină nucleară – utilizarea cardului se face la momentul efectuării investigaţiilor.

    În caz de spitalizare continuă, utilizarea cardului se face la internarea şi externarea din spital, cu următoarele excepţii: la internare dacă este o urgenţă medico-chirurgicală şi în caz de transfer de la un spital la altul.

    Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.

  • Povestea românului care a facut carieră în Noua Zeelandă, Australia si Africa de Sud şi s-a întors în România la conducerea unei firme ce vinde tractoare

    George Stanson este un român pasionat de rugby, pentru care acasă este în Australia, unde s-a ocupat de înfiinţarea şi dezvoltarea unei companii  daneze. Cariera sa l-a purtat prin Danemarca, alte ţări nordice, iar apoi  în emisfera sudică, unde compania pentru care lucra nu avea activităţi.  A ajuns în Noua Zeelandă doar cu un card în buzunar, fără niciun fel de informaţii sau contacte, şi a construit de la zero o firmă care s-a extins apoi în Australia, Japonia şi Africa de Sud. Acum coordonează de la Bucureşti activitatea unuia dintre cei mai mari producători mondiali de tractoare. Fără falsă modestie, spune că a reuşit în viaţă.

    “E greu de cuantificat o zi de muncă, pentru că lumea e haotică, în sensul bun al cuvântului. E posibil să nu se întâmple nimic de luni până joi iar vineri să am pe masă un deal de 10 milioane de euro, pe care trebuie să-l rezolv până seara la 5“, spune George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyer Balkans.

    Vorbeşte relaxat şi exuberant, în biroul său cu doi pereţi de sticlă şi vedere spre lacul Herăstrău; când a venit, în urmă cu şapte ani, la conducerea operaţiunilor locale, a ales mai întâi biroul şi apoi locuinţa, la o distanţă de cinci minute de mers cu maşina. În puţine cuvinte, activitatea lui se poate rezuma la vânzarea de tractoare, produse peste hotare. Filiala pe care o conduce a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 86 de milioane de euro, România reprezentând 38%, pentru că are cea mai mare suprafaţă agricolă. Pentru anul în curs, „toate previziunile arată bine. Dar noi trăim o ruletă rusească permanentă în agricultură. A fost un an fantastic şi anul trecut, până când au venit ploile, fix la vremea recoltei“.

    Acum, de pildă, fermierii au nevoie de 2-3 săptămâni de căldură, pentru a demara lucrările. „M-aş bucura cu un plus de 15%, la 10% aş avea o grimasă în colţul gurii.“ Acum echipa numără încă şase oameni, iar firma lucrează cu opt dealeri şi distribuitori pentru mărcile Steyer şi Case IH. Reţeaua locală de dealeri este dezvoltată în parteneriat cu cel mai mare vânzător al Case IH de pe glob, Titan Machinery, care are o cifră de afaceri anuală de 1,7 miliarde de dolari din vânzarea de utilaje agricole. Americanii doreau să se extindă, iar Europa de Est, exact zona coordonată de Stanson, este cea în care au făcut primii paşi peste graniţele SUA.

    În totalul afacerii Case IH & Steyer Balkans, partea de after sales este foarte importantă, şi ajunge, împreună cu vânzările de piese, la 40-45% din cifra de afaceri. „Evoluţia fermierului român vizavi de puterea tractoarelor este rapidă, sunt fermieri care au trecut în unul sau doi ani de la un tractor de 200 CP la unul de 700 CP, or neamţul şi francezul au făcut asta în 25 de ani.“ Vârful de gamă al portofoliului firmei este un tractor de 700 CP, cu şenile, care au aderenţă în solul ud, pe care nici nu-l tasează, ca să distrugă plantele. Preţul acestui tractor este de 250.000 de euro şi Stanson spune că în martie a vândut patru la Timişoara, către doi fermieri. Un astfel de produs, argumentează el, nu poate fi vândut arătând câteva flyere. „I-am dat unuia dintre ei, Mateiu Corvin, un tractor pentru o săptămână, de probă, iar apoi mi-a dat telefon, «Vreau două». End of story.“

    Oamenii coordonaţi de Stanson constituie echipa de suport, „cu funcţiunea ca atunci când clientul este ultranemul-ţumit de ceva să discute cu sursa, adică noi, care încercăm să rezolvăm cu importatorul sau dealerul. Oamenilor le place chestia asta foarte mult. Dar nu răspund la 100 de fermieri pe zi, pentru că nu am timp“. Echipa lui Stanson se ocupă, spune el, de toate aspectele afacerii, de la activităţi de marketing, demonstraţii în câmp, la training pentru operatori, training comercial, service, piese de schimb şi aspecte comerciale ale firmei.

    Cariera lui Stanson este însă atipică faţă de cea construită de alţi manageri care coordonează companii pe plan local. „A fost un tren mare de tot care vine în gară“, îşi începe povestea Stanson. Absolvent al Institutului Agronomic, de for-maţie zootehnist, a fost unul dintre cei trei români selectaţi de o delegaţie daneză, formată din oameni de afaceri şi politicieni. „Scandinavii au un mod foarte aparte de a face afaceri. Mai întâi îşi educă oamenii după care îşi deschid afacer-ile, nu invers.“ La acel moment, studenţii nu ştiau detalii despre proiect, ci doar că nişte danezi fac recrutări, iar selecţia a fost bazată pe trei teste distincte. Primul a fost de psihometrie, „nu avea nimic de a face nici cu meseria, nici cu ce în-văţasem, cu nimic. Ne întrebau, de pildă, ce credem că se va întâmpla, în 27 de ani, în locul cutare. Ca să vadă cum gândim proactiv, global“.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.

  • Persoanele care refuză cardul de sănătate vor prezenta la medic adeverinţa de asigurat

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a elaborat noul proiect privind Contractul cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

    Proiectul aduce mai multe noutăţi în acordarea asistenţei medicale, printre care şi cele privind documentul care va fi prezentat obligatoriu de către asigurat atunci când beneficiază de servicii, medicamente şi dispozitive medicale din pachetul de bază.

    Astfel, obligaţia de a solicita cardul naţional de asigurări sociale de sănătate începând cu data implementării acestui document, respectiv 1 mai, a fost completată în sensul că se va solicita adeverinţa de asigurat cu valabilitate de trei luni de la data emiterii pentru cei care refuză cardul naţional, din motive religioase sau de conştiinţă.

    De asemenea, poate fi folosită, în vederea acordării serviciilor medicale, şi adeverinţa înlocuitoare, de către cei cărora li se va emite card naţional duplicat, precum şi adeverinţa sau carnetul de asigurat, de către persoanele cărora nu le-a fost emis cardul.

    Serviciile, medicamentele şi dispozitivele medicale din pachetul de bază acordate sau eliberate în alte condiţii decât cele din noul Contract-cadru nu vor fi decontate furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.

    Proiectul mai prevede că furnizorii de servicii medicale trebuie să utilizeze aplicaţia de raportare în sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, în mod on-line. Medicii îşi vor asuma serviciile medicale acordate prin semnătura electronică extinsă.

    În situaţii justificate, în care nu se poate realiza comunicaţia cu sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, poate fi utilizată aplicaţia de raportare în mod off-line.

    Serviciile medicale, medicamentele, dispozitivele medicale acordate sau eliberate prin utilizarea aplicaţiei de raportare în sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în mod off-line se introduc în sistemul informatic în cel mult 72 de ore de la momentul înregistrării în aplicaţia de raportare, dar nu mai târziu de data la care se face raportarea activităţii lunare ce face obiectul contractului cu casa de asigurări de sănătate.

    Reţinerea la nivelul furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale a cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate activate este interzisă. Sesizările referitoare la încălcarea acestei prevederi vor fi anunţate organelor abilitate, în condiţiile în care cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un document cu caracter personal.

    Iniţiatorii proiectului apreciază că utilizarea cardului şi, implicit, controlul în ceea ce priveşte acordarea serviciilor medicale şi validarea acestora va duce la creşterea eficienţei în utilizarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

    Adeverinţa de asigurat a fost propusă de CNAS după ce mai multe organizaţii religioase au cerut autorităţilor să găsească alternativă la cardul naţional de sănătate, întrucât nu pot accepta “un document al diavolului care le poate pune în pericol existenţa”. Reprezentanţii acestora susţin că cip-ul cardurilor ar conţine numărul 666 şi că termenul “card”, citit invers, devine “drac”.

    Cardul naţional de sănătate va deveni obligatoriu pentru asiguraţi din 1 mai, anunţa recent Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Activarea cardului de sănătate va putea fi făcută la orice furnizor de servicii medicale, mai puţin de farmacist. Operaţiunea de activare durează maxim 30 de secunde şi constă în înlocuirea PIN-ului cardului (0000) cu un cod din patru cifre ales de asigurat, pe care acesta nu trebuie să îl divulge. Personalizarea PIN-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem.

    Cardul, odată activat, va fi folosit de câte ori asiguratul merge la medic sau la farmacie, iar PIN-ul va fi introdus de asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical, pentru validarea şi apoi decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.

    Pentru serviciile medicale de urgenţă nu este necesară utilizarea cardului de sănătate. Aceste servicii fac parte din pachetul minim de servicii medicale, care se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

  • Cardul de credit şi ovedraftul au devenit cele mai folosite instrumente de creditare. Peste 3 milioane de români datorează 1,6 miliarde de euro

    “Am de aproape trei ani un card de credit, iar singura dobânda pe care am plătit-o a fost cea normală în cazul în care nu am reuşit să achit integral în perioada de graţie suma folosită în luna anterioară. Niciodată nu am plătit dobândă penalizatoare – aceasta este plătită în momentul în care nu reuşeşti într-o lună de zile să achiţi nici măcar suma minimă de rambursat (de regulă 5% din suma folosită + dobânda normală). De mai bine de un an nu mai plătesc nici măcar dobânda asociată liniei de credit pentru că nu cheltui mai mult decât pot achita luna următoare, mă rezum la cheltuieli mai mici decât jumătate din salariul meu şi achit întotdeauna suma folosită înainte cu câteva zile de data scadentă. În plus, am un card co-branded la care banca plăteşte nişte mici bonusuri în funcţie de suma cheltuită, bonusuri care îmi acoperă taxele de administrare. Dacă toţi clienţii ar fi ca mine, rata de profitabilitate a băncilor din Romania ar scădea“, comenta un utilizator de card de credit în subsolul unui articol din Ziarul Financiar, legat de dobânzile penalizatoare de până la 50% plătite de clienţii care depăşesc perioada de graţie cu dobândă zero a cardului de credit.

    Data scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperitului de cont a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc salariul.

    Tipologia clientului citat la începutul articolului este denumită de către reprezentanţii băncilor smart shopper – clientul care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria şi o ia de la capăt în săptămâna următoare. Antonimul smart shooper-ului este clientul care nu se poate abţine în timpul sesiunilor de cumpărături şi reuşeşte rar să achite la timp datoriile. El a transformat cardul de credit în cel mai profitabil instrument bancar al crizei. De la nici un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul acestora a depăşit 2,3 milioane în vara lui 2014. După acelaşi model, descoperitul de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienţi. Cumulat, datoriile populaţiei ajung la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro. Cum i-au convins băncile?

     „Este o certitudine că băncile au promovat foarte agresiv aceste produse (cardul de credit şi overdraftul – n.r.), îndeosebi după instalarea crizei. Dacă privim diversitatea de facilităţi ataşate acestor produse, atunci putem uşor constata că băncile au alocat sume considerabile pentru dezvoltarea şi promovarea lor“, spune Codruţ Zbăgan, fost analist al direcţiei Management Procese Canale, Distribuţie şi Enterprise Management din cadrul Raiffeisen Bank. Cauzele sunt schimbarea de strategie a băncilor în raport cu situaţia economică, scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, coroborate cu diminuarea drastică a creditului de consum, care au făcut ca aceste produse scumpe să reprezinte o alternativă, dar şi o sursă importantă de venit pentru bănci. Zbăgan numeşte cardul de credit instrumentul principal prin care băncile creditează sume importante la costuri foarte ridicate, dobânda putând ajunge şi chiar depăşi 30%.

    Pentru a promova acest produs şi a-l face atractiv, băncile fac uz de cel puţin trei elemente: perioada de graţie, cardul cobrandat care oferă diverse facilităţi şi discounturi şi, poate cel mai important element, ratele fără dobândă. Ratele fără dobândă transferă o parte din costurile de achiziţie către vânzătorul produselor, ştiut fiind că această formă de achiziţie este purtătoare de comision din partea vânzătorului. De exemplu, dacă un client cumpără de la un magazin online un televizor în rate cu cardul de credit, banca primeşte un comision de câteva procente din valoarea tranzacţiei. Apoi, pe parcursul ultimilor ani, băncile au reconsiderat fundamental segmentul clienţilor premium, iar cardurile de credit elitiste, cu o mulţime de beneficii ataşate, majoritatea cu limite de creditare de ordinul zecilor de mii de lei, au fost principalul produs vândut acestui segment.

    „Băncile atrag clienţii prin formalităţi reduse, gestionează clienţii astfel obţinuţi pentru vânzarea unor produse noi şi implicit obţinerea unor profituri mari aferente nivelului de comisionare ridicat. Avem tabloul unei strategii extrem de abile, faţă de care consumatorul are un grad de rezistenţă scăzut. Putem spune că băncile, prin mijloacele de promovare adecvate, reuşesc să vândă exact produsele pe care le consideră profitabile într-o anumită perioadă de timp“, rezumă Codruţ Zbăgan. De cealaltă parte, descoperitul de cont sau overdraftul atrage tot prin uşurinţa cu care este acordat şi apoi accesat şi este parte a convenţiilor de plată a salariului prin card, convenţii care sunt semnate între angajator şi bancă.

    Prin aceste convenţii se stabilesc numărul salariilor oferite ca descoperit de cont, nivelul taxelor şi comisioanelor, precum şi alte clauze prin care angajatorul comunică băncii în timp util schimbările de personal survenite, informaţie prin care băncile pot gestiona corespunzător riscul de neplată. „Interesul băncilor de a acorda acest tip de credit prin formalităţi reduse şi facile are ca scop principal profitul, ştiut fiind că aproximativ 80% din taxele de emitere şi administrare a conturilor şi cardurilor aferente convenţiilor de plată a salariului prin card sunt gratuite pentru angajat“, explică fostul analist de la Raiffeisen Bank, menţionând că, prin acest tip de credit, banca îşi asigură profitabilitatea acestei activităţi care „numai ieftină nu este“. De menţionat, overdraftul poate fi şi un cârlig prin care clienţii atraşi sunt supuşi unui proces intens de ofertare şi vânzare a altor produse bancare.

  • Cardul de sănătate devine operaţional din februarie. Va fi distribuit şi prin intermediul medicilor de familie

    Procedura este introdusă după ce preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină, Rodica Tănăsescu, a fost recent citată în presă afirmând că ideea ca medicii de familie să distribuie cardurile rămase nelivrate de către poştă este inacceptabilă, deoarece creează o premisă pentru activităţi birocratice.

    Ordonanţa introduce unor noi reguli pentru sistemul de management al calităţii serviciilor medicale, modificând în acest sens Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    “Potrivit actului normativ, cardurile naţionale de asigurări sociale de sănătate, care se distribuie prin serviciile poştale, vor putea fi distribuite şi prin intermediul altor mijloace (de exemplu, medicii de familie)”, arată Guvernul printr-un comunicat de presă.

    Tot în şedinţa de miercuri, Guvernul a decis ca aceste carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate să devină operaţionale începând cu 1 februarie 2015 şi să poată fi utilizate de către asiguraţi la medicii de familie, în spitale şi în farmacii, precum şi de către furnizorii de servicii medicale, medicamente sau dispozitive medicale.

    Pentru o perioadă de trei luni, respectiv între 1 februarie şi 30 aprilie, cardul de sănătate va putea fi utilizat în paralel cu sistemul actual, urmând ca începând cu 1 mai utilizarea acestui document în sistemul de asigurări sociale de sănătate să devină unicul instrument de validare a serviciilor medicale.

    Serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare, fără a fi necesar cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

    Persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani după 1 februarie 2015 sau dobândesc calitatea de asigurat prin plata contribuţiei ulterior acestei date şi, ca urmare, nu li s-a emis încă un card naţional de sănătate, vor face dovada calităţii de asigurat in baza unei adeverinţe de asigurat eliberată de casa de asigurări de sănătate. Această adeverinţă este valabilă până la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia.

    Persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional, vor depune o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă, însoţită de cardul naţional, în situaţia în care acesta a fost distribuit. Aceste persoane vor face dovada calităţii de asigurat pe baza adeverinţei de asigurat, având o valabilitate de trei luni, eliberată la solicitarea asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă.

    Cardurile naţionale de sănătate nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin intermediul medicilor de familie, cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical.

    Executivul a decis, totodată, înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, prin reorganizarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CONAS). Noua instituţie va avea rolul să supravegheze, prin evaluări sistematice şi mecanisme juridice, respectarea calităţii actului medical în toate formele sale.

    Noile reglementări creează cadrul juridic necesar pentru a extinde implementarea managementului calităţii serviciilor medicale, aplicat în prezent doar pentru spitale, la toate unităţile sanitare, şi, astfel, toate unităţile sanitare vor intra în procesul de evaluare în vederea acreditării.

    Acreditarea este procesul prin care se validează faptul că serviciile medicale oferite de o unitate sanitară sunt conforme cu standardele adoptate de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, proces în urma căruia unităţile sanitare sunt clasificate pe categorii de acreditare.

    Poşta Română a câştigat prin licitaţie, în vara anului trecut, contractul de distribuţie a cardurilor de sănătate la nivel naţional. Valoarea totală a contractului este de 37,5 milioane de lei şi are o durată de patru ani. Volumul total care urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri, din care 12,26 milioane au fost deja livrate.

     

  • Cardul de sănătate, obligatoriu din 1 aprilie – proiect

    Astfel, potrivit proiectului, începând cu data de 1 februarie 2015, în sistemul de asigurări sociale de sănătate se utilizează cardul de sănătate de către asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi, după caz, de furnizorii de dispozitive medicale în condiţiile actelor normative în vigoare. Până în 31 martie vor funcţiona în paralel atât cardul naţional de sănătate, cât şi sistemul actual.

    Totodată, proiectul de act normativ prevede că serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare.

    Pe cip-ul cardului naţional se înregistrează şi pot fi accesate datele pe care le-a acceptat asiguratul.

    Pentru situaţiile în care persoanelor asigurate în vârstă de peste 18 ani nu li s-a emis cardul naţional, aceştia fac dovada calităţii de asigurat pe baza documentelor în vigoare, respectiv verificarea în sistemul asigurărilor, pe site-ul casei de care aparţine, până la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia.

    Persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional vor depune o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens la casa de asiegurări de sănătate la care este luat în evidenţă, însoţită de cardul naţional în situaţia în care acesta a fost distribuit, şi vor face dovada calităţii d asigurat pe baza adeverinţei de asigurat, având o valabilitate de trei luni, eliberată la solicitarea asiguratului de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă.

    Totodată, prin respectivul proiect, se impune păstrarea şi arhivarea de către casele de asigurări de sănătate a cardurilor naţionale refuzate, precum şi eliberarea ulterioară a acestora la solicitarea scrisă a asiguraţilor care au refuzat iniţial dovedirea calităţii de asigurat pe baza acestora.

    Cardurile naţionale nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin medicii de familie cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical.

    Cardurile naţionale nedistribuite de medicii de familie într-o perioadă de 12 luni de la primirea acestora vor fi returnate caselor de asigurări de sănătate. În caz de nedistribuire, cardurile naţionale vor fi arhivate de casele de asigurări de sănătate în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite în condiţiile legii să se procedeze la distrugerea acestora.

    Asiguratul suportă contravaloarea cardului naţional, precum şi cheltuielile aferente distribuţiei acestuia în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării cardului, în situaţia modificării datelor personale de identificare, precum şi în alte situaţii justificate la solicitarea asiguratului, mai prevede proiectul de act normativ.

     

  • CNAS: Sute de medici de familie au ridicat, deja, cardurile de sănătate pentru pacienţii lor

    “Toate casele judeţene de asigurări de sănătate ne-au transmis că deja medicii de familie au început să ridice cardurile de sănătate pentru asiguraţii înscrişi pe listele lor. Până acum vorbim de câteva sute de medici de familie”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Mihaela Tănase.

    În Capitală au fost depuse cereri pentru ridicarea cardurilor naţionale de sănătate de către 10 societăţi medicale, în care lucrează peste 70 de medici. Potrivit estimărilor oficiale, în Capitală ar fi aproape 10 la sută dintre medicii de familie care au depus cereri pentru ridicarea cardurilor de sănătate destinate propriilor asiguraţi.

    Poşta Română a anunţat, joi, că a distribuit cardurile de sănătate către 12,26 milioane persoane, 93% din beneficiarii documentelor care atestă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, a mai spus Tănase.

    Potrivit Poştei Române, 8.000 de asiguraţi au refuzat cardul, în timp ce alţii şi-au schimbat domiciliul fără să notifice sau nu s-au prezentat la oficiul poştal pentru a ridica acest document.

    Poşta Română a câştigat prin licitaţie, în vara anului trecut, contractul de distribuţie a cardurilor de sănătate la nivel naţional. Valoarea totală a contractului este de 37,5 milioane de lei şi are o durată de patru ani. Volumul total care urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri, din care 12,26 milioane au fost deja livrate.

  • Tichetele de masă oferite angajaţilor sunt disponibile şi pe card

    Cardurile de masă pot fi emise acum în România, după ce au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern normele metodologice de aplicare a Legii nr. 291/2013 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

    Cardul de masă Ticket Restaurant permite plăţi contactless, are acelaşi regim fiscal ca şi tichetele de masă pe hârtie şi va fi emis în paralel cu tichetele pe hârtie.     

    Cardurile emise de Edenred vor circula în paralel cu tichetele de masă pe hârtie şi au reglementări fiscale identice, suma acordată salariaţilor pe cardul de masă fiind de 9,35 lei pentru fiecare zi lucrătoare efectuată, adică până la 215 lei lunar deductibili fiscal şi scutiţi de taxe salariale şi patronale. Cardurile vor putea fi reîncărcate lunar cu sumele oferite de companii salariaţilor, simplificând astfel distribuirea acestui beneficiu extra-salarial către angajaţi.

    “Deşi funcţionează similar cu un card obişnuit, cardurile de masă nu sunt carduri bancare şi au anumite limitări: nu permit retragerea de numerar de la bancomate, iar sumele de pe card vor putea fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare, într-o reţea distinctă de magazine şi restaurante afiliate. Neavând un cont bancar asociat, ele au în plus avantajul de a nu impune beneficiarilor comisioane de administrare de cont sau alte costuri asociate cardurilor bancare”, a declarat Iulian Alexe, director marketing & business development, Edenred România.

    Cardul Ticket Restaurant este dezvoltat sub sigla MasterCard şi este un card cu cip, iar tranzacţiile sunt aprobate de beneficiar prin introducerea codului PIN. Cardul utilizează tehnologia contactless ce permite efectuarea de plăţi rapide (fără necesitatea introducerii codului PIN pentru plăţi sub 100 lei) în cadrul unităţilor care afişează sigla PayPass. Infrastructura de procesare şi tehnologia pentru cardul Ticket Restaurant sunt furnizate de PrePay Technologies Ltd. (membră a Edenred SA), o alianţă între Edenred şi MasterCard.

    Faţă de tichetele pe hârtie, cardurile de masă Ticket Restaurant vor permite şi plăţi cu valoare mai mică decât aceea a unui singur tichet individual, de 9,35 lei. Salariaţii care vor beneficia de aceste carduri îşi vor putea consulta gratuit soldul disponibil şi istoria tranzacţiilor, atât online, cât şi telefonic, 24 ore din 24.

    Cardurile de masă elimină riscurile de pierdere sau deteriorare existente în cazul tichetelor pe hârtie, întrucât în asemenea cazuri cardurile respective vor putea fi blocate şi ulterior inlocuite, iar beneficiarii îşi vor putea accesa sumele disponibile.

    Pentru magazinele alimentare, restaurante şi unităţi de alimentaţie publică, acceptarea cardurilor de masă va aduce o economie de timp şi o decontare rapidă a sumelor derulate astfel. Pentru a putea accepta plăţi prin carduri de masă, unităţile de alimentaţie au nevoie de semnarea unui contract de afiliere şi vor trebui, deasemenea, sa înroleze POS-urile deja existente în reţeaua cardurilor Ticket Restaurant. 

    “Am lansat în 2010 primul card preplătit de cadouri adresat companiilor. Prioritatea noastră este în prezent să dezvoltăm o reţea cât mai largă de acceptare a cardurilor de masă”, declară Pierre Gagnoud, director general al Edenred România.

    „Chiar dacă istoria locala a cardurilor se apropie de două decenii, evoluţia tehnologică şi contextul dinamic al pieţei ne permit să fim protagoniştii altor premiere în România, alături de partenerii noştri”, a declarat Cosmin Vladimirescu, general manager Romania & Moldova, MasterCard.

    Edenred emite deja carduri de masă în 18 ţări din Europa, America Latină şi Asia. Pe lângă cardurile de masă, Edenred emite şi alte tipuri de carduri de beneficii în 37 de ţări.

    În prezent, 58% din volumul emis de Edenred la nivel internaţional în sfera beneficiilor pre-plătite este digitalizat. Tranziţia la cardul de masă în România este în concordanţă cu strategia grupului Edenred, care prevede o creştere a ponderii soluţiilor electronice în volumul emis la peste 75% până în 2016.

    Tichetele de masă sunt cel mai utilizat beneficiu extra-salarial din România, aproximativ 2 milioane din cei 4,5 milioane de salariaţi din România primind  tichete de masă de la companiile în care lucrează.

  • Tichetele de masă oferite angajaţilor sunt disponibile şi pe card

    Cardurile de masă pot fi emise acum în România, după ce au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern normele metodologice de aplicare a Legii nr. 291/2013 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

    Cardul de masă Ticket Restaurant permite plăţi contactless, are acelaşi regim fiscal ca şi tichetele de masă pe hârtie şi va fi emis în paralel cu tichetele pe hârtie.     

    Cardurile emise de Edenred vor circula în paralel cu tichetele de masă pe hârtie şi au reglementări fiscale identice, suma acordată salariaţilor pe cardul de masă fiind de 9,35 lei pentru fiecare zi lucrătoare efectuată, adică până la 215 lei lunar deductibili fiscal şi scutiţi de taxe salariale şi patronale. Cardurile vor putea fi reîncărcate lunar cu sumele oferite de companii salariaţilor, simplificând astfel distribuirea acestui beneficiu extra-salarial către angajaţi.

    “Deşi funcţionează similar cu un card obişnuit, cardurile de masă nu sunt carduri bancare şi au anumite limitări: nu permit retragerea de numerar de la bancomate, iar sumele de pe card vor putea fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare, într-o reţea distinctă de magazine şi restaurante afiliate. Neavând un cont bancar asociat, ele au în plus avantajul de a nu impune beneficiarilor comisioane de administrare de cont sau alte costuri asociate cardurilor bancare”, a declarat Iulian Alexe, director marketing & business development, Edenred România.

    Cardul Ticket Restaurant este dezvoltat sub sigla MasterCard şi este un card cu cip, iar tranzacţiile sunt aprobate de beneficiar prin introducerea codului PIN. Cardul utilizează tehnologia contactless ce permite efectuarea de plăţi rapide (fără necesitatea introducerii codului PIN pentru plăţi sub 100 lei) în cadrul unităţilor care afişează sigla PayPass. Infrastructura de procesare şi tehnologia pentru cardul Ticket Restaurant sunt furnizate de PrePay Technologies Ltd. (membră a Edenred SA), o alianţă între Edenred şi MasterCard.

    Faţă de tichetele pe hârtie, cardurile de masă Ticket Restaurant vor permite şi plăţi cu valoare mai mică decât aceea a unui singur tichet individual, de 9,35 lei. Salariaţii care vor beneficia de aceste carduri îşi vor putea consulta gratuit soldul disponibil şi istoria tranzacţiilor, atât online, cât şi telefonic, 24 ore din 24.

    Cardurile de masă elimină riscurile de pierdere sau deteriorare existente în cazul tichetelor pe hârtie, întrucât în asemenea cazuri cardurile respective vor putea fi blocate şi ulterior inlocuite, iar beneficiarii îşi vor putea accesa sumele disponibile.

    Pentru magazinele alimentare, restaurante şi unităţi de alimentaţie publică, acceptarea cardurilor de masă va aduce o economie de timp şi o decontare rapidă a sumelor derulate astfel. Pentru a putea accepta plăţi prin carduri de masă, unităţile de alimentaţie au nevoie de semnarea unui contract de afiliere şi vor trebui, deasemenea, sa înroleze POS-urile deja existente în reţeaua cardurilor Ticket Restaurant. 

    “Am lansat în 2010 primul card preplătit de cadouri adresat companiilor. Prioritatea noastră este în prezent să dezvoltăm o reţea cât mai largă de acceptare a cardurilor de masă”, declară Pierre Gagnoud, director general al Edenred România.

    „Chiar dacă istoria locala a cardurilor se apropie de două decenii, evoluţia tehnologică şi contextul dinamic al pieţei ne permit să fim protagoniştii altor premiere în România, alături de partenerii noştri”, a declarat Cosmin Vladimirescu, general manager Romania & Moldova, MasterCard.

    Edenred emite deja carduri de masă în 18 ţări din Europa, America Latină şi Asia. Pe lângă cardurile de masă, Edenred emite şi alte tipuri de carduri de beneficii în 37 de ţări.

    În prezent, 58% din volumul emis de Edenred la nivel internaţional în sfera beneficiilor pre-plătite este digitalizat. Tranziţia la cardul de masă în România este în concordanţă cu strategia grupului Edenred, care prevede o creştere a ponderii soluţiilor electronice în volumul emis la peste 75% până în 2016.

    Tichetele de masă sunt cel mai utilizat beneficiu extra-salarial din România, aproximativ 2 milioane din cei 4,5 milioane de salariaţi din România primind  tichete de masă de la companiile în care lucrează.