„Timişoreana este produsă sub licenţă în Republica Moldova şi câştigă cotă de piaţă în segmentul premium de acolo. În plus, Timişoreana este brandul numărul unu la export, merge în Italia, Spania, Grecia, SUA şi Canada“, a spus managerul într-un interviu acordat ZF. El nu a dat detalii despre vânzările la export ale brandului.
Timişoreana este cel mai vechi brand din România, fabrica din Timişoara datând din 1718.
Canada testează venitul universal pentru a descoperi ce fel de impact va avea asupra şomerilor şi a celor cu venituri mici. În Ontario, Canada, autorităţile dau mii de dolari unui număr de 4000 de cetăţeni pentru a vedea cum le va afecta sănătatea, veniturile, productivitatea şi starea de bine.
Fiecare persoană inclusă în program va primi până la 17.000 de dolari pe an, în funcţie de celelalte venituri obţinute. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să aibă între 18 şi 64 de ani şi să se aibă un venit modest. În urma înscrierilor, selecţia se va face aleatoriu.
Autorităţile spun că scopul principal este de a-i face pe oameni conştienţi de faptul că cei de la guvernare sunt alături de ei. Premisele sunt că fiecare persoană inclusă în program trebuie să îşi poată acoperi cheltuielile de bază, precum mâncarea, transportul, hainele sau utilităţile – fără a avea niciun fel de obligaţie.
Canada nu este prima ţară care testează această teorie şi deşi este prea devreme pentru a putea trage vreo concluzie, unele dintre persoanele care au beneficiat de bani au raportat schimbări pozitive semnificative. Tim Button, care lucra ca agent de pază înainte să se lovească la picior, spune că banii au făcut o diferenţă uriaşă. “M-a scos din depresie, mă simt mai sociabil”, a spus el. Cu banii primiţi a reuşit să mănânce mai bine, să meargă la dentist şi să participe la un curs de reformare personală.
La începutul acestui an, Finlanda a demarat un experiment economic similar, potrivit BBC. Guvernul Finlandei va oferi bani timp de doi ani pentru 2000 de oameni, garantându-le astfel un venit minim.
Participanţii, selectaţi în mod aleatoriu din rândul persoanelor care primesc ajutoare sociale – vor primi fiecare câte 560 de euro pe lună şi vor continua să primească aceşti bani chiar dacă se angajează între timp.
Experimentul finlandez este cel mai mare din rândul celor similare, prin care se testează ce se întâmplă când o ţară decide să ofere cetăţenilor un venit garantat – politică ce este cunoscută drept venitul universal de bază. ”Sperăm că acest venit minim va oferi oamenilor sentimentul securităţii financiare şi oportunitatea să-şi planifice vieţile”, spune Marjukka Turunen at Kela, agenţia de asigurări sociale a Finlandei, care derulează experimentul.
Este o simplă propunere, dar una radicală – unora nu le place ideea ca guvernele să ofere bani în mod nediscriminatoriu. Alţii sunt îngrijoraţi din cauza faptului că un venit garantat ar putea să facă dificil găsirea de oameni care să îşi dorească joburi necesare, dar nepopulare, scrie BBC.
Astfel de experimente s-au mai derulat în lume pe parcursul istoriei: spre exemplu, Canada a făcut un experiment similar în anul 1960. În cadrul acestuia, statul oferea pentru 30% din populaţia micului oraş Dauphin, Manitoba, 15.000 de dolari. O analiză a experimentului făcută de Evelyn Forget, economist la Universitatea din Manitoba, a descoperit că rata de absolvire a liceului a crescut şi rata de spitalizare a scăzut cu 8,5%.
Rata angajării în rândul adulţilor nu s-a schimbat deloc. În pofida succesului aparent, acest experiment nu a fost repetat. S-ar putea ca lucrurile să fie diferite patru decenii mai târziu?
Rade Kovacevic este un cunoscător al canabisului, scrie BBC. El ocupă funcţia de head of customer experience la Canopy Growth Corporation, producător de canabis din Ontario, Canada, iar slujba sa constă în a se asigura că firma produce cea mai bună marijuana. Ca şi în cazul vinului, şi aici există diferite sortimente cu caracteristici speciale. “Unii oameni preferă un Pinot Noir, alţii preferă un Bordeaux. Noi avem, de exemplu, un sortiment cu o aromă puternică de lămâie”, spune Kovacevic.
“Ne uităm mai întâi la floare, să-i vedem textura, coloratura, apoi evaluăm şi alte caracteristici”, explică procesul de selecţie Kovacevic.
Compania produce canabis medicinal pentru canadieni, iar utilizarea acestuia în scopuri medicale este legală încă din 2001. Medicii presicriu canabis celor care suferă şi o folosesc, de exemplu, pentru ameliorarea durerii. Pacienţii se înregistrează online apoi comanda şi produsele din Canabis vin direct la ei acasă.
Marijuana va fi legalizată şi va putea fi folosită şi în scopuri recreaţionale începând cu iunie 2018, dar detaliile încă nu au fost stabilite de către autorităţi. Asta a făcut ca şi alţii să fie interesaţi de asemenea produse, iar compania producătoare de vin şi bere Constellation Brands a investit 245 milioane de dolari în Canopy Growth.
În 2016, Deloitte preconiza că o piaţă pentru marijuana în Canada ar putea ajunge la peste 26 de miliarde de dolari anual.
Eliminarea vizelor se referă la călătoriile în scop turistic, pentru vizitarea familiei sau a cunoştinţelor sau pentru interes de afaceri.
”Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Canada reprezintă concretizarea demersurilor susţinute, întreprinse în ultimii ani de autorităţile române pe lângă autorităţile canadiene, atât la nivel bilateral, cât şi în format trilateral, cu sprijinul Comisiei Europene. Decizia autorităţilor canadiene constituie etapa finală a procesului de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii români, început la 1 mai a.c., când anumite categorii de cetăţeni români au început să beneficieze de acest regim (deţinătorii unei vize de rezidenţă temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA)”, precizează MAE.
„Odată cu noul meu statut de «femeie divorţată şi cu un copil» a început adevărata mea luptă cu viaţa. După un lung şir de detaşări-restructurări-schimbări de serviciu şi de oraş, mergea din rău în mai rău. Şi nu-mi doream decât să-mi pot creşte copilul, să-i ofer un trai decent… Uneori chiar credeam că reuşesc.
În Canada eu sînt de 2 ani, soţul de 15 ani. El se simte «acasă» acum. Eu mai am de lucru la capitolul ăsta. Îmi place Canada, natura ei şi felul deschis al oamenilor de a te privi, de a te primi printre ei. Îmi plac funcţionalitatea ei şi puterea oamenilor de a ştii să preţuiască fiecare clipă a vieţii.
Aici e primul loc unde mi se pare că «imigrant» sună ca «Hei, prietene!». Şi totuşi, aici eu nu voi fi niciodată «acasă». Şi în planurile noastre de viitor stă şi o posibila întoarcere acasă, acolo, în România. Nu acum, dar la bătrîneţe… Doi pensionari, pe prispa unei case maramureşene, între dealurile de la poalele Pietrosului… Un vis care poate rămâne mereu la stadiul de vis, dacă în România nu se schimbă nimic în bine.
Sincer, eu îmi pierd speranţa, încet şi dureros, cu fiecare zi, cu fiecare ştire pe care o citesc de acolo, cu fiecare mârşăvie facută de cei care linşează ţara şi pe cei care mai cred în ea. Mă doare România ca o rană deschisă…
Ce ar trebui schimbat pentru a vrea să ne întoarcem acasă? Doamne, atât de multe încât mi-e mai uşor să spun «Totul!».
Mentalitatea. Atunci când românii vor înceta a se mai complace în aşteptarea schimbării care trebuie să vină întotdeauna de la ceilalţi, scuturându-se de răspundere cu de-acum tradiţionalul «Eu nu pot schimba nimic singur. Asta e, ferească Dumnezeu de mai rău!»,
atunci când hoţia şi corupţia vor fi tratate ca exact ceea ce sunt şi nu ca virtuţi, atunci când oamenii vor putea lucra pentru a trăi şi nu invers (a trăi, nu a exista!), atunci când vor înceta să mai arunce pisica moartă dintr-o curte într-alta şi îşi vor asuma responsabilitatea la modul serios, atunci când românii îşi vor reaminti că ei sunt, prin definiţie şi tradiţie, omenoşi, cinstiţi, harnici, iubitori de aproapele lor şi nu călcători peste cadavre ca aceea mână de lichele care otrăvesc cu duhoarea lor cam tot ce a mai rămas bun şi frumos în ţară…, atunci, exact atunci, nicio secundă mai târziu, eu şi soţul ne vom cumpăra biletele spre România. Doar dus“.
Acesta realizează emisiunea săptămânală în mod gratuit şi benevol şi recunoaşte că pentru plata taxei de emisie a adus, uneori, bani de acasă, dar a recurs şi la alte soluţii pentru a strânge suma necesară.
”Taxa pentru spaţiul de emisie se ridică la circa 700 de dolari canadieni pe lună şi trebuie plătită la începutul lunii, banii trebuie scoşi din pământ – din iarbă verde pentru că, altfel, emisiunea se întrerupe. Iar dacă nu adun banii din comunitate, trebuie să pun din buzunarul meu. Am încercat alternative, am apelat la câţiva oameni de afaceri din comunitatea de români care m-au ajutat cu finanţări, dar nu pot apela la infinit la ei. Apoi am organizat două party-uri de strângere de fonduri, în 2016 şi 2017, dar la fiecare s-au adunat bani pentru 2 – 3 luni”, spune realizatorul radio.
Pentru a nu întrerupe emisiunea, Adrian Ardelean a ajuns la gesturi extreme, astfel că s-a oferit voluntar într-un experiment voluntar.
”Acum am făcut recent gestul suprem, de a mă supune unei cercetări medicale contra unei sume de bani, care acoperă taxa cam pe o lună. Am fost cobai şi m-am oferit voluntar pentru un test medical într-o firmă care face astfel de teste în cadrul căreia mi s-a luat sânge de 20 de ori într-o zi. Nu voi putea face pe cobaiul o dată pe lună, dar am vrut prin acest gest să sensibilizez comunitatea de români, să stimulez bunăvoinţa acesteia”, a mai spus realizatorul ”Orei româneşti”.
Adrian Ardelean a calculat că în zona Montreal şi împrejurimi ar locui în jur de 50.000 – 60.000 de români, iar pentru a fi sigur a redus cifra la 40.000 şi a explicat că dacă fiecare ar da câte 20 de cenţi pe an, s-ar aduna 8.000 de dolari cu care s-ar putea plăti taxă de radio pe un an.
”Am circa 700 – 800 de ascultători fideli pe emisiune, pe radio sau online, dacă ei ar da fiecare un dolar pe lună s-ar strânge banii necesari pentru plata emisiunii. Poate există şi alte metode, pentru că nu pot să plătesc lună de lună din buzunar şi nici nu mi se pare normal ca, pe lângă munca depusă, să şi plătesc taxa. Există şi posibilitatea de a vinde publicitate pentru firme din Montreal, este cea mai rezolnabilă, dar eu fac emisiunea în timpul meu liber, pe lângă serviciu, aşadar nu am timpul necesar şi pentru asta. În plus, eu şi cheltui – banii de benzină, de telefon când sun în România sau în SUA”, a precizat Ardelean.
Potrivit acestuia, în cazul în care nu se mai plăteşte taxa de emisie, ”Ora românească” se va închide, iar postul de radio din Montreal care o găzduieşte va oferi frecvenţa altei comunităţi, în condiţiile în care CFMB nu este o instituţie de caritate.
”Ei vând imediat spaţiul de emisie altora, iar după aceea comunitatea românească nu-l mai vede. Sau are de aşteptat la rând până să mai prindă un spaţiu, aşteptând până la eventuala eliberare a unei ore. Plus că nu mai are prioritate, odată ce a dovedit că nu poate susţine financiar o oră de emisiune”, a conchis Adrian Ardelean.
Din juriu au făcut parte peste 100 de persoane proprietari de plantaţii de boabe de cacao, ciocolatieri, somelieri, scriitori, cofetari, bucătari, experţi în alimentaţie, ziarişti, blogeri. Ei au avut de ales dintre cele peste 200 de produse finaliste. În competiţie au fost înscrise ciocolate produse în Ecuador, Danemarca, SUA, Franţa, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Mexic, Marea Britanie, Islanda, Venezuela, Columbia, Taiwan, Brazilia, Ungaria, Germania, Elveţia, Italia, Argentina, Finlanda, Belgia, Africa de Sud şi Japonia.
Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro
Numarul mare de astfel cazuri într-o perioadă scurtă de timp a determinat creşterea interesului pentru urmărirea infracţiunilor ce implică smartphone-uri si social media. Într-un alt caz evidenţiat de Okaz era vorba de un bărbat ce şantaja o femeie cu fotografii compromiţătoare şi un altul care i-a trimis un mesaj ofensator unui prieten.
Nu este o noutate că cetăţenii saudiţi au fost condamnaţi pentru încălcarea legilor stricte ale ţării prin intermediul reţelelor sociale. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este acela al lui Raif Badawi, un blogger de 33 de ani, care a primit o pedeapsă de zece ani de închisoare şi un total de 1.000 de lovituri de bici. Badawi a înfiinţat site-ul Free Liberal Saudi prin care propaga dreptul la libertatea de exprimare; el fost reţinut pentru prima dată în 2008, dar a fost eliberat după interogatoriu. A fost arestat din nou în 2014 şi acuzat de „insultarea islamului în mediul online”. Primele 50 din cele 1.000 de lovituri i-au fost administrate în 2015, dar pedeapsa a trebuit amânată din cauza sănătăţii sale. Soţia lui, care a fugit în Canada cu cei trei copii ai cuplului, declară că cele 50 de lovituri aproape i-au ucis soţul, care suferă de hipertensiune arterială.
Anul trecut, jurnalistul Alaa Brinji a fost condamnat la cinci ani de închisoare şi a primit o interdicţie de călătorie de opt ani din cauza mesajelor postate pe Twitter. El a fost găsit vinovat de insultarea conducătorilor saudiţi, instigarea opiniei publice şi acuzarea forţelor de securitate de uciderea unor protestatari.
„Realitatea mixtă are potenţialul de a ajuta clienţii şi companiile din întreaga lume să realizeze lucruri care nu au fost posibile până acum. Experienţele de realitate mixtă vor ajuta companiile şi angajaţii să îndeplinească sarcini esenţiale mai rapid, mai sigur şi mai eficient, şi să creeze noi moduri de conectare cu clienţii şi partenerii.”, a declarat Lorraine Bardeen, general manager, Microsoft HoloLens şi Windows
Compania investeşte în continuare în tehnologii care permit ecosistemului deja vast să dezvolte la nivel global aplicaţii şi conţinut pentru realitatea mixtă. HoloLens era disponibil până acum pe 10 pieţe incluzând Australia, Canada, China, Franţa, Germania, Irlanda, Japonia, Noua Zeelandă, Regatul Unit şi Statele Unite (inclusiv Puerto Rico).
În urma acestei extinderi, HoloLens va fi disponibil în 39 de ţări, triplându-şi aproape acoperirea de piaţă.