Tot în cursul zilei de marţi, Dragnea i-a convocat pe premierul Mihai Tudose şi noii miniştri la Vila Lac 1, la ora 13.00, pentru o discuţie exploratorie privind structura Guvernului, în condiţiile în care unele ministere se vor comasa, iar altele vor fi unificate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Proiectul legislativ a fost votat în Camera Deputaţilor cu 266 de voturi “pentru” şi 3 abţineri. Potrivit unui amendament adoptat în Comisia de agricultură, prin produs agroalimentar românesc se înţelege produsul obţinut pe teritoriul ţării din materii prime provenite 100% din fermele din România.
În plus, acesta trebuie să aibă imprimat pe etichetă drapelul României.
“Următoarele fapte constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 6000 lei până la 15000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză: (…) expedierea, transportul, primirea, depozitarea materialelor lemnoase fără avize de însoţire a materialelor lemnoase sau cu avize de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală, aşa cum sunt prevăzute de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, cu excepţia situaţiilor prevăzute de aceste norme”, potrivit proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.
Sumele încasate din plata amenzilor la contravenţiile silvice se distribuie după cum urmează: 20% se varsă în contul persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea agentul constatator care a aplicat amenda; 80% se varsă la bugetul de stat, în cazul contravenţiilor săvârşite de către operatorii economici sau, după caz, la bugetul local pentru contravenţiile săvârşite de către persoanele fizice, potrivit sursei citate.
La propunerea deputaţilor UDMR Marton Arpad şi Ambrus Izabella, la articolul 96, literele a), c) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
– în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră patru zile executate pentru trei zile de muncă (faţă de cinci la patru, cât se prevede acum) şi care echivalează cu un plus de 2,5 zile pe lună;
– în cazul în care se pestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă;
– în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră două zile executate pentru o noapte de muncă (faţă de trei la două, cât se prevede acum), şi care echivalează cu un plus de 15 zile pe lună.
Tot la propunerea celor doi, un alt amendament adoptat prevede că dacă persoana condamnată renunţă la 40% din bani în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată şi zilele executate pentru pentru zilele de muncă prestate se calculează potrivit art. 96 alin. 1 lit. b), care stipulează că în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă (faţă de patru la trei, cât se prevede acum), ceea ce echivalează cu un plus de cinci zile pe lună.
Totodată, un alt amendament adoptat cu unanimitate de voturi la Legea privind executarea pedepselor prin care au stabilit ca deţinuţii să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare fără a mai fi supravegheaţi vizual, ca până acum.
În textul actual al legii, art. 65 privind Dreptul la convorbiri telefonice are următorul conţinut: „Persoanele condamnate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial şi se efectuează sub supraveghere vizuală”.
„Sunt 205 semnături, de la grupurile parlamentare PSD şi ALDE, Senat şi Camera Deputaţilor. Acum merg să depun legea. Până la 1 iulie legea trebuie să fie în vigoare (…) ne luăm marja că poate fi atacată la CCR sau retrimisă în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis. Vrem să o aplicăm la 1 iulie”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Camera Deputaţilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Iniţiativele de revizuire a Constituţiei României se depun, în vederea dezbaterii şi adoptării, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Iniţiativa de revizuire adoptată de Camera Deputaţilor se transmite Senatului, în vederea dezbaterii şi adoptării. Iniţiativa se prezintă Biroului permanent, care o înaintează comisiilor competente, în vederea avizării, stabilind şi termene pentru depunerea amendamentelor şi a raportului sau, după caz, a avizului”, se arată într-un articol introdus în regulamentul Senatului.
Apoi legea se dezbate şi se votează în plenul Senatului, care este şi forul decizional. Iniţiativa trece cu votul a cel puţin două treimi din numărul total al senatorilor. Dacă legea este adoptată în aceeaşi formă în care a trecut de Camera Deputaţilor, atunci legea este trimisă Curţii Constituţională, în vederea verificării constituţionalităţii acesteia. În cazul în care Senatul respinge forma adoptată de Camera Deputaţilor, procedura legislativă încetează.
Legea a fost votată cu 73 de voturi ”pentru” şi unul ”împotrivă”.
Probabil că şefii PSD s-au bazat pe ideea că apele s-au mai liniştit, altfel nu înţeleg cum fostul ministru al justiţiei, îndeobşte cunoscut drept „Altă întrebare!”, a ajuns unul dintre primii oameni în stat.
Ce-i drept, e o funcţie pe care Iordache a mai ocupat-o, dar nu ştiu câtă lume putea să îl aleagă de pe o foaie cu 10 poze înainte de spectacolul de pe 31 ianuarie. Prin urmare, dacă n-aveai nimic cu el anul trecut, sunt şanse mari să ai anul ăsta.
Lăsând la o parte decizia, nu ştiu ce speranţe şi-au făcut unii sau alţii, dar eu mă aşteptam ca Iordache să aibă acelaşi comportament arogant. Vorba unui prieten de-al meu: „Din Bulă nu faci Harry Potter”.
Şi revin, Florin Iordache este acum unul dintre primii oameni în stat. Sigur, Constituţia se referă doar la preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor ca posibili înlocuitori ai primului om în stat; dar nu e greu de priceput că adjuncţii lor sunt tot pe lista aia, doar că ceva mai jos.
Din noua şi vechea lui funcţie, Florin Iordache ar fi putut să aleagă calea înţeleaptă şi să se facă nevăzut. Dar infatuarea şi aroganţa îţi dau mai multe aripi decât un Red Bull, aşa că deputatul PSD s-a întors la subiectul lui preferat.
Săptămâna lui Iordache a început cu critici la adresa celui care a preluat portofoliul Justiţiei, Tudorel Toader. Iordache nu înţelege, pare-se, de ce Toader amână discuţiile legate de modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal, cele ce fac referire la abuzul în serviciu. Sau poate chiar nu înţelege, nu vreau să acuz pe cineva de falsitate.
Fostul ministru al justiţiei vrea neapărat să demonstreze – doar el ştie de ce – necesitatea unui prag pentru abuzul în serviciu. La întâlnirea colegială de la Sinaia, alături de şefii PSD, el s-a arătat convins că Parlamentul o să-şi facă treaba şi o să stabilească limita în cauză. „Noi am stabilit atunci 10 la sută din acel prag maxim de 2 milioane. Că e 200.000 sau mai puţin, asta se poate discuta”, a mai spus Iordache. Când se poate discuta rămâne la stadiul de „altă întrebare”.
Sar câteva idei şi ajung de fapt la cea mai mare problemă pe care o are azi România. Sistemul politic a ajuns format dintr-o dreaptă care se împiedică la fiecare pas şi nu e în stare să găsească un singur liberal serios, un partid care se vrea reformator dar se rezumă la circ şi la Nicuşor Dan şi o stângă condusă de oameni cu dosare penale.
Nu cred că partidele noi sunt soluţia acum şi nu cred nici în organizaţii născute din proteste; ca să construieşti un partid politic îţi trebuie oameni politici la bază, sau cel puţin oameni cu studii solide pe zona asta care să ştie ce şi cum trebuie făcut. Tot cu partidele noastre rămânem, dar speranţa stă în oamenii tineri, din spate – şi cunosc mulţi oameni tineri, capabili, care ar putea să reformeze partidele dacă ar fi lăsaţi. E valabil pentru formaţiuni de stânga, centru sau dreapta.
Şi nu trebuie să ne rezumăm doar la cei înscrişi deja în partide: sunt destui tineri implicaţi în afaceri, cu o experienţă în capitalismul adevărat care valorează mai mult decât cursurile la seral urmate la Ştefan Gheorghiu. În ei stă viitorul sistemului politic din România, indiferent de orientarea spre măsuri liberale sau conservatoare.
Teodor Meleşcanu, actualul ministru de externe, făcea parte din guvernul Văcăroiu în perioada ’92-’96. Petre Daea, ce conduce astăzi ministerul Agriculturii, era ministru al aceleiaşi instituţii şi în anul 2004. Pavel Năstase, actualul ministru al educaţiei, era în anul 2002 secretar de stat în ministerul Afacerilor Interne, fiind director general al Institutului Naţional de Administraţie (INA). Şi exemplele pot continua.
Cât timp o să vedem că aceleaşi feţe sunt mutate dintr-o parte în alta, nu ar trebui să ne mire că oamenii sunt neîncrezători. Sau că Florin Iordache ar putea reveni, într-o bună zi, ca ministru al justiţiei.
Am crezut, sincer, că mişcările de stradă de acum două luni au reuşit să inducă o oarecare teamă partidelor politice, sau măcar jenă. Nu e cazul; dacă datoriile adunate în timpul campaniei nu s-au putut plăti acum, se va găsi un moment bun în cei trei ani şi jumătate de guvernare rămaşi.
Arhiepiscopul major, mitropolitul Bisericii Ortodoxe sau al Bisericii Romano-Catolice vor avea salarii asimilate secretarilor şi al chestorilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, ceea ce înseamnă, la un coeficient de 10,5 cât este prevăzut, un venit brut lunar de 15.225 de lei.
Totodată, mitropolitul, episcopul, muftiul sau şef rabin vor avea un venit lunar asemănător cu cel al arhiepiscopului major, salariul lor fiind calculat la nivel de ministru, adică un coeficient de 10,5.
“Calitatea de deputat şi senator este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare şi la instituţiile publice”, potrivit proiectului de Lege pentru modificarea art.82 alin.(1) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 185 de voturi “pentru” şi 95 de voturi “împotrivă”.
Camera Deputaţilor este for decizional.