Tag: calatorii

  • Reportaj: Despre curajul necesar în vacanţe

    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )


    SUNT ÎN PORT, CU ZECI DE PESCĂRUŞI ZBURÂNDU-NE DEASUPRA CAPETELOR, în faţa a zeci de portocale stoarse de suc şi vlagă, întinse indecent ca zeci de coji spiralate pe marginea unei tarabe.

    Turiştii se plimbă cu faţa zâmbind în soare, privirea înghiţind leneşă valurile ce se sparg de zidurile crenelate ale oraşului marocan Mogador. Bărcile sosesc în port mai rar acum, când soarele e sus pe cer, dar varsă toate fără preget mii de peşti şi pisici de mare la poalele vânzătorilor şi a pisicilor de uscat, cuminţi, precaute, pofticioase. Vânzătorii de la tarabele-restaurant agasează turiştii, promiţând meniuri eat-till-you-drop pentru câţiva dirhami – apă şi cafea incluse, la fel şi puiul prăjit pentru copilul care nu mănâncă peşte. Un tânăr cu o tavă de prăjiturele uscate tradiţionale dă ture largi, abordând vesel în cheie dublă un public căruia îi ştie gustul şi viciul – prăjitura neagră conţine kif, iarba magică a marocanilor. Mă apropii de taraba cu portocale întinse la soare şi îmi comand un suc – straight, fără grepfruit sau lămâie. Îl primesc fără pai, într-un pahar de sticlă, aflat după mii şi zeci de mii de folosinţe. Am un moment de ezitare – paharul a văzut şi alte buze sezonul acesta, desigur; despre relaţia lui cu apa şi detergentul nu sunt convinsă.

    APROPII PAHARUL DE BUZE ŞI SORB DE LA DISTANŢĂ, sperând să creez un pod lichid între buza mea şi cea a paharului şi să îmi astâmpăr astfel setea. Nu vrea. Atunci, în gest suprem de dezicere, rupere şi negare a eului de acasă, pun paharul la buze şi beau. Este cel mai bun suc de portocală băut vreodată.

    Povestesc episodul cu un scop. Aceasta nu este decât încă una dintre abaterile care în ţară sunt de neconceput, alăturându-se multelor mâncăruri, băuturi sau produse indigene servite în locuri sau condiţii să le spunem „exotice„. Ştiţi la ce mă refer. Poate vi se întâmplă şi vouă, caz în care vă includ cu drag în grupul călătorilor. Poate doar îi observaţi pe alţii încercând lucruri noi, acceptând imersiunea completă într-o cultură şi civilizaţie care pun uneori la grea încercare cutumele de acasă.

    Pentru călători, vacanţa e ca şi cum ai merge la cineva acasă – te descalţi la uşă, mănânci ceea ce ţi se dă, fumezi pe balcon şi mergi la culcare doar când îţi permite gazda. S-ar putea să nu-ţi placă, dar măcar ştii care sunt regulile casei, ai văzut cum trăiesc alţii, ai făcut schimb de experienţă.

    SUNT ŞI OAMENI CARE ÎN DEPLASARE SUNT CA ACASĂ; ŞI-AU ADUS PERIUŢA DE DINŢI, pijamaua şi dieta, comandând ham & cheese şi cola în loc de bouillabaisse, fresh de mango sau banane prăjite. Să-i numim turişti; oameni cu ghidul în braţe şi sufletul rămas acasă.

    Sunt multe provocări într-o vacanţă. Şi nu toate înţelepte. Câteodată, micile aboliri temporare a ceea ce suntem sau facem în mod normal ajută. Deschid orizonturi, creează poveşti de viaţă, oferă bucurie, plăcere, adrenalină sau cer un Triferment. La fel de adevărat este că ele promit aventuri şi amintiri.

    Oricum ar fi, când vă pregătiţi geamantanul pentru următoarea vacanţă, faceţi uitate câteva reguli. Vă veţi regăsi astfel curajul şi veţi veni înapoi cu amintiri mai bogate.


    Am trăit o experienţă din acelaşi registru în Egipt. Toţi cei care vizitaseră ţara înaintea mea mi-au recomandat cu tărie să aleg hotelul mai cu seamă în funcţie de numărul de stele. Ceea ce am şi făcut. La Cairo, în schimb, unde am stat vreme de trei zile, am trăit o experienţă unică, cel puţin până acum. Vesela din restaurante era doar parţial spălată, iar argumentul personalului a fost că maşina de spălat nu face faţă. OK, pot înţelege acest lucru, dar n-a fost chip ca ei să înţeleagă că nici noi nu puteam mânca din farfurii murdare.

    Venind dintr-o ţară în care securitatea alimentară este la rang înalt – trebuie să recunoaştem – tot în Egipt am constatat cu surprindere că măcelarii nu doar că tranşau carnea direct pe trotuar, dar adeseori muşteriii o alegeau chiar pe cea de pe asfalt. Nici pomeneală de galantare, frigidere cu lămpi UV sau măcar de vreo masă.  (Ioana Mihai)

  • Cât trebuie să muncească un român ca să-şi permită o vacanţă în spaţiu

    Cum cea mai ieftină excursie până la limita oficială a spaţiului costă 110.000 de euro, un român cu salariu mediu ar trebui să muncească 23 de ani fără să cheltuiască nimic pentru a putea să şi-o permită.

    Agenţia aerospaţială americană plănuieşte să-şi înlocuiască flota cu navete proiectate şi construite de companii private. În acest scop, SUA subvenţionează dezvoltarea de navete spaţiale. În aprilie 2011, NASA a acordat peste 269 milioane de dolari unui număr de patru companii private pentru dezvoltarea de capacităţi de transport de încărcături şi personal, format din până la şapte astronauţi, către Staţia Spaţială Internaţională. Pentru granturi au concurat 22 de companii.

    •  SPACE EXPLORATION TECHNOLOGIES CORP. (SPACEX).
    Printre cei patru câştigători se află şi SpaceX, condusă de Elon Musk, cofondator al Tesla Motors şi PayPal. Prima misiune a unei companii private pentru andocarea la staţia spaţială a fost derulată anul trecut de SpaceX.
    Compania a lansat capsula Dragon, fără oameni la bord, folosind propria rachetă, Falcon 9. În octombrie, SpaceX a realizat transportul primei încărcături către staţia spaţială, constând din provizii şi materiale pentru experimente ştiinţifice cu o greutate totală de aproape 500 de kilograme. La întoarcere, încărcătura a fost de circa 1 tonă.
    SpaceX va derula 12 astfel de misiuni în baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari cu NASA. A doua lansare a companiei către staţia spaţială, în martie anul acesta, a întâmpinat unele probleme tehnice, care au fost remediate, însă, în decurs de câteva ore.

    •  ORBITAL SCIENCES. Compania vrea să se alăture programului de misiuni către staţia spaţială şi a încheiat un contract cu NASA pentru opt transporturi între 2013 şi 2015, folosind naveta Cygnus şi racheta de lansare Antares. După un zbor de verificare al rachetei în aprilie, compania a programat pentru luna august o misiune demonstrativă cu încărcătură către staţia spaţială.

    •  BIGELOW AEROSPACE. Statul american a început să privească spre sectorul privat inclusiv pentru lucrări la staţia spaţială. În decembrie, Bigelow Aerospace a semnat un contract de aproape 18 milioane de dolari cu NASA pentru a construi un habitat spaţial gonflabil, care va fi ataşat la Staţia Spaţială Internaţională. Modulul aerospaţial Bigelow ar putea fi folosit ca spaţiu suplimentar de stocare şi va fi transportat de către SpaceX sau Orbital Sciences.

    Sectorul privat face progrese şi către misiuni de transport de persoane către staţia spaţială. NASA va selecta companii pentru o serie de contracte, care oferă fonduri iniţiale de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor şi a planificat să primească din acest an oferte pentru astfel de zboruri. SpaceX reproiectează capsula Dragon pentru a transporta un echipaj de şapte persoane, în timp ce printre concurenţi se află şi o companie mixtă a Boeing cu Lockheed Martin, precum şi avionul spaţial Dream Chaser al companiei Sierra Nevada.Programul privat promite reduceri semnificative de costuri faţă de cel derulat de NASA sau de zborurile care folosesc navete ruseşti, potrivit unui raport Reason Foundation. Zborurile au un cost estimat la 1,5 miliarde de dolari pe misiune, dar SpaceX afirmă că poate coborî lansarea la 50-100 de milioane de dolari.

    SATELIŢI. Pe lângă intrarea pe transportul spaţial de mărfuri şi persoane, sectorul privat a continuat să dezvolte o înfloritoare industrie a lansării de sateliţi. În prezent, există pe orbită sute de sateliţi operaţionali, dar şi câteva mii nefolosiţi. Sateliţii asigură comunicaţii, navigaţie, informaţii despre vreme şi date pentru diverse proiecte de cercetare.

    •  UNITED LAUNCH ALLIANCE. Armata SUA foloseşte de mai mulţi ani serviciile United Launch Alliance, companie mixtă Boeing –  Lockheed Martin, pentru a-şi lansa sateliţii. Compania, înfiinţată în 2006 prin fuziunea unor divizii ale Boeing şi Lockheed Martin, asigură şi lansări de sateliţi negurvernamentali.

    •  SPACEX. În decembrie, US Air Force a semnat două acorduri cu SpaceX pentru lansări de sateliţi în următorii ani. Compania va primi 97 milioane de dolari pentru lansarea unui telescop spaţial al NASA în 2014 şi 165 de milioane de dolari pentru plasarea pe orbită a unor echipamente militare în 2015.

  • VACANŢA LA ROMÂNI: Unde preferă românii să se cazeze atunci când pleacă în concediu

     “Turiştii români preferă în vacanţe cazarea la părinţi, bunici, rude sau prieteni. Ca şi în anii anteriori, în 2012 s-a menţinut constantă preferinţa turiştilor români privind modalitatea de cazare în cadrul călătoriilor pentru vacanţe, 66,8% dintre aceştia preferând cazarea la părinţi, bunici, rude sau prieteni. Această preferinţă poate fi datorată faptului că unul din scopurile călătoriilor de vacanţă este vizitarea prietenilor şi rudelor”, potrivit INS.

    În ordine, urmează cazarea în hoteluri şi pensiuni, în proporţie de 20,7%, şi cea în locuinţe particulare cu chirie, cu o pondere de 9,1%.

    “Este normal ca la tine în ţară să te duci şi să stai la părinţi sau bunici în weekend-uri sau vacanţe. În Bucureşti, din două milioane de oameni, un milion sunt din provincie. Dacă unul este din Constanţa şi vrea să meargă la mare, n-o să stea la hotel, ci la părinţi”, a afirmat Alin Burcea, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai luxoase spa-uri din lume

    The Telegraph a realizat recent topul celor mai luxoase spa-uri din lume. Printre acestea, centrul Dheva Spa and Wellness din hotelul Mandarin Oriental Dhara Dhevi, Chiang Mai, Thailanda,  are o suprafaţă de 3.100 metri pătraţI şI e presărat cu sculpturi ce înfăţişează animale sacre şI motive budiste. Spa-ul are 18 camere decorate cu antichităţI asiatice, mătăsuri thailandeze şI podele din marmură.  În Utah, spa-ul Amangiri este cunoscut datorită amplasării sale în mijlocul unei privelişti aride şI datorită tratamentelor holistice şi a tradiţiilor de vindecare preluate de la tribul Navajo care moşteneşte zona Four Corners unde e situat spa-ul. Sugar Beach, un resort Viceroy din Santa Lucia a fost de curând renovat în stil rustic, chiar primitiv pentru că aici tratamentele au loc în căbănuţe construite în copaci. În timp ce un spa din Velassaru, Maldive are 10 camere pentru tratamente şI yoga amenajate chiar pe apă. Spa-ul din hotelul Dodler Grand din Zurich este o destinaţie de lux încă din 1899 însă a fost reconstruit astfel încât să arate ca o clădire futuristă ce nu trădează cu nimic istoria îndelungata a locului. Hayman Spa de pe insula Hayman, pe de cealaltă parte,  este o atracţie datorită tratamentului denumit Ocean Massage care are loc chiar în apă, printre peşti şi valuri.

    Citit mai multe pe zf.ro

     

     

  • 12.000 de români au călătorit către Dubai în ultimele cinci luni

    Compania aeriană low-cost din emiratul Dubai Flydubai, care a intrat pe piaţa locală în octombrie anul trecut, a transportat 12.000 de pasageri în primele cinci luni de operare şi estimează că traficul din acest an va ajunge la 20.000 de pasageri. Flydubai zboară spre 51 de destinaţii. Compania a început zborurile comerciale în iunie 2009 şi este în proprietatea guvernului din Dubai.  Pe ruta Bucureşti-Dubai mai are zboruri şi compania naţională Tarom.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Este cea mai bogată femeie din Marea Britanie, dar îşi doreşte să fie star pop

    Fosta Miss împarte o avere de 7,4 miliarde de dolari cu soţul ei elveţian numit Ernesto, dar se pregăteşte să renunţe la obstacolele create de avere pentru a-şi relansa cariera pop.

    Încoronată Miss Regatul Unit în 1988, l-a cunscut pe Ernesto, soţul ei, la un concurs de yachting în Londra. Ea insistă că nu este finanţată de soţul ei, al cărui bunic a fondat compania multinaţională producătoare de medicamente Serono. Cei doi sunt cunoscuţi şi prin faptul că şi-au cumpărat cel mai mare yacht cu motor construit în Anglia şi cel de-al 33-lea din lume.

    A avut deja succes prin cântecele pe care le-a compus. Unul dintre acesta, “Black Coffee”, cântat de formaţia “All Saints” a devenit numărul unu în topul englezesc. În acelaşi an în care s-a bucurat de acest succes, ea s-a măritat şi s-a oprit din implicarea în muzică. Dar acum este pregătită de o relansare în forţă: a înregistrat un album intitulat “Love Is” care include şi un duet cu Ronan Keating şi participă la turnee de promovare a acestuia. Ea a precizat: “Nu cred că Ernesto se va opri din munca lui şi se va baza pe venitul meu, dar cred că este fantastic să îţi faci propriii bani.”

  • A sta acasă în Europa fără frontiere

    Peste 6 din 10 cetăţeni (63%) afirmă că nu au călătorit deloc într-o altă ţară comunitară. Conform sondajului, 12% dintre români au călătorit cel puţin o dată în UE, 9% de două până la cinci ori, 4% de peste cinci ori şi 74% deloc.

    Pentru comparaţie, europenii care au stat cel mai mult acasă au fost grecii (83% nu au călătorit deloc în altă ţară UE), urmaţi de bulgari (78%) şi de portughezi (76%), iar cei mai plimbăreţi au fost luxemburghezii, dintre care numai 23% au avut zero voiaje în Europa.

    Cetăţenii a 18 state membre nu au plecat deloc în altă ţară comunitară în ultimul an.

  • Cine mai cumpără călătorii de business când managerii se desprind de birou tot mai rar

    EU UNUL PARTICIP DE ZECE ORI PE SĂPTĂMÂNĂ LA VIDEOCONFERINŢE. Deşi în ultima perioadă am călătorit mai puţin în interes de serviciu, nu îmi pare rău, pentru că deplasările înseamnă pierdere de timp şi lipsă de productivitate.” Un mod de a gândi care părea greu de imaginat în anii de boom economic, când bugetele alocate călătoriilor erau nelimitate, este explicat astăzi de Cristian Popescu, directorul general al Cisco România.

    De exemplu, P&G România, subsidiara locală a gigantului american în bunuri de larg consum Procter & Gamble, a redus aproape total cheltuielile cu angajaţii care erau nevoiţi să călătorească în interes de serviciu. “Am eliminat de ceva timp deplasările în alte ţări pentru a lucra cu alţi colegi, în prezent facem acest lucru numai dacă este cu adevărat necesar, declara recent Ghazala Nadeem, directorul de resurse umane al P&G România, citată de Ziarul Financiar. În viziunea managerului, eliminarea călătoriilor de afaceri este o metodă “foarte eficientă” de reducere a costurilor, dar şi de asigurare a unui anumit confort al angajaţilor.

    Ea declară că, dacă la începutul carierei ideea de a călători este “foarte ispititoare”, odată ce angajaţii îşi întemeiază o familie nu mai sunt atât de entuziasmaţi de eventuale plecări. Din 2009 încoace, tot mai multe companii au preferat să înlocuiască bugetele de deplasări ale angajaţilor care mergeau la şedinţe în străinătate cu ajutorul videoconferinţelor, care sunt realizate fie prin clasicul program Skype sau prin intermediul unor soluţii mai securizate, în săli de conferinţe special amenajate. Astfel, s-au redus masiv cheltuielile cu biletele de avion, transportul cu taxiul, cazarea şi diurnele acordate angajaţilor plecaţi la meetinguri în sediile centrale ale companiilor.

    Cei mai loviţi au fost tocmai cei care gestionau bugetele de călătorii ale companiilor. Antonio Niţu lucrează din 1998 în cadrul agenţiei de turism Aerotravel, numărul doi în piaţa agenţiilor de turism, potrivit anuarului “Cei mai mari jucători din economie” întocmit de Ziarul Financiar. A plecat de la vânzări de 700.000 de dolari în primul an şi a condus afacerile în vremuri în care acestea se dublau de la an la an.

    Piaţa românească nu a înţeles uşor sensul călătoriilor de business, aşa că Aerotravel s-a văzut nevoită să asocieze numelui agenţiei brandul Lufthansa. Se întâmpla în anul 2000, când Niţu a făcut prima plată către IATA, de 100.000 de dolari – “când am văzut factura mi s-a părut enorm, salariile erau de 100 de dolari”. Brandul a ajutat compania la nivel de imagine şi la înţelegerea conceptului de business travel: pachete concepute astfel încât să rezolve problemele, de la cazare şi transport până la organizarea de evenimente. Primii clienţi care au înţeles produsul au fost companiile multinaţionale, însă treptat şi ceilalţi jucători din economie s-au adaptat tendinţei. Iar plusurile au fost raportate de la an la an până în 2008. Căderea a fost mai bruscă decât se aşteptau jucătorii din industrie, deşi expunerea în cazul Aerotravel Lufthansa City Center, companie deţinută de Mihai David, nu a fost “prea mare” pe seama portofoliului echilibrat de clienţi. Cel mai slab an a venit după cel mai bun.

    VÂRFUL A FOST ATINS ÎN 2008, IAR CĂDEREA ÎNCEPUTĂ ÎN 2009 – “nu m-am aşteptat să fie atât de mare, de la 34 de milioane de euro am zis că vom scădea cu cinci” – a dus rapid la o scădere a tarifelor în piaţă şi deci la mai multă muncă pentru venituri mai mici. 2009 şi, ulterior, 2010 au fost momentele în care s-a atins minimul – compania a obţinut venituri de 25 de milioane de euro – ani în care ofertele companiilor aeriene au fost dictate de tarifele din piaţă şi nicidecum de costul serviciului oferit. “Probleme cu lichidităţile am şi astăzi.

  • Wikipedia a lansat un site de călătorii – Wikivoyage

    Wikivoyage este cel de-al 12-lea proiect oficial al Fundaţiei Wikimedia, fiind lansat oficial pe 15 ianuarie, în ziua celei de-a 12-a aniversări a enciclopediei online Wikipedia, informează euronews.com.

    Cu un format similar celui al Wikipedia, Wikivoyage.org poate fi consultat gratuit.

    Site-ul Wikivoyage conţine în prezent în jur de 50.000 de articole, despre destinaţii turistice şi informaţii despre călătorii, disponibile în limbile engleză, germană, franceză, olandeză, italiană, rusă, portugheză, spaniolă şi suedeză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro