BusinessMagazin

Tag: buget

  • Ciolacu: Trebuie introduse criterii de perfomanţă în funcţie de care salariile vor creşte

    Premierul Marcel Ciolacu afirmă că trebuie  introduse criterii de perfomanţă în funcţie de care salariile vor creşte atât la Educaţie, cât şi la Sănătate. El anunţă că în acest weekend membrii guvernului vor lucra împreună pe proiectul de buget pe 2024.

    „Vă anunţ că în acest weekend vom lucra împreună pe proiectul de buget pe 2024, unde investiţiile reprezintă fundamentul viziunii noastre de dezvoltare economică. De asemenea, va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru Educaţie, ca să fie clar pentru toată lumea! Însă, mai ales după rezultatele României la testele PISA, îi cer doamnei ministru Deca să vină cu soluţii privind criteriile de performanţă în învăţământ! Orice cheltuială trebuie însoţită şi de o reformă şi să aibă ca rezultat performanţa! Nu ne putem aştepta ca, doar mărind salariile, să se întâmple o minune! Pentru că nu se va întâmpla! Aşadar, trebuie introduse criterii de perfomanţă în funcţie de care salariile vor creşte”, spune Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de guvern.

    El arată că aceleaşi cerinţe le are şi de la Sănătate, unde vineri sunt alocate încă aproape 200 de milioane de lei pentru cheltuielile spitalelor.

    „Aştept de la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să vină cu un sistem clar şi eficient de raportare a costurilor, cu criterii clare pentru sumele alocate pe fiecare program de sănătate. Nu poţi avea un buget de 12 miliarde de euro pe an şi să nu ştii în timp real pe ce se duc banii”, încheie premierul.

  • PNL, despre buget: Zero taxe şi impozite noi în 2024

    Bugetul de stat urmează să fie aprobat în Parlament până în 22 decembrie, afirmă Florin Roman (PNL). El afirmă că Marcel Boloş a obţinut susţinerea deputaţilor liberali pentru votul pe bugetul de stat pe anul 2024, întrucât proiectul prevede cerinţele PNL, printre care „zero taxe şi impozite noi”.

    „Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Ioan Boloş, a obţinut azi (luni – n.r.) susţinerea deputaţilor liberali pentru votul pe bugetul de stat pe anul 2024, întrucât proiectul prevede cerinţele PNL”, scrie pe Facebook Florin Roman.

    El afirmă că acestea sunt zero taxe şi impozite noi în 2024, continuarea investiţiilor de pe programul naţional liberal “Anghel Saligny”, sumele prevăzute în buget pentru plata pensiilor majorate şi să fie bugetate sumele pentru creşterile salariale din educaţie şi finanţarea posturilor pentru medici rezidenţi

    „PNL rămâne garantul şi gardianul Pilonului II de pensii. Bugetul de stat urmează să fie aprobat în parlament până în 22 decembrie”, încheie Roman.

  • Dan Şucu, preşedintele Concordia, la Gala ZF 25 de ani: Este timpul ca antreprenorii, ca această clasă de business pe care o avem, să ne implicăm pozitiv în orice decizie economică luată în România. În cei 25 de ani nu ma fost şi nu avem cum să fim mai fericiţi că Ziarul Financiar există

    Dan Şucu, preşedintele Concordia, a lansat în cadrul Galei ZF 25 de ani provocarea pentru mediul de business de a fi mai prezent în deciziile economice luate în România, şi a spus că organizaţia patronală Concordia, confederaţie care reuneşte companii cu un aport de 30% la economia României şi cu 350.000 de angajaţi, îşi propune să îşi crească gradul de implicare.

    ”Având în vedere că noi facem cu toţii aici sute de bugete, noi ne propunem să fim foarte implicaţi în tot ce are legătură cu construcţia bugetului României, mai ales pe partea de venituri, pentru anul acesta. Domnule Ciucă şi domnule Ciolacu, vom fi foarte, foarte doritori să ajutăm cu experienţa noastră în tot ce înseamnă partea aceasta de venituri, în aşa fel încât să avem convingerea că ajutăm la construcţia unui buget în totalitate realizabil şi cu venituri cât se poate de predictibile”, a spus Dan Şucu.

    ”Asta este ce ne propunem în clipa de faţă şi ne propunem în fiecare clipă din ce în ce mai mult, să fim din ce în ce mai prezenţi, nu contondenţi, dar din ce în ce mai aproape de deciziile economice luate în ţara noastră”, a adăugat el.

    Dan Şucu a mai notat în cadrul Galei că antreprenorii au obligaţia de a lupta pentru firmele lor şi pentru ce au construit şi că au puterea de a influenţa pozitiv orice decizie economică luată în România.

    „Avem obligaţia să luptăm pentru firmele noastre? Avem obligaţia să luptăm pentru tot ce am făcut în viaţa noastră? Avem obligaţia să nu lăsăm pe nimeni ca în pixul lui să depindă viitorul firmelor noastre şi a tot ce am creat până acum? Eu cred că avem obligaţia. Cu gândul acesta am mers alături de Concordia. Concordia este una din cele două confederaţii patronale din România reprezentative. Este timpul să înţelegem că putem să influenţăm pozitiv orice decizie economică care este luată în România”, a spus Dan Şucu, preşedintele Concordia, în cadrul Galei ZF 25 de ani, unde am premiat cele mai valoroase companii din România.

    Ce a mai declarat Dan Şucu la Gala ZF 25 de ani

    – În cei 25 de ani n-am fost şi n-avem cum să fim mai fericiţi că acest ziar există. Niciodată nu a fost mai mare nevoie de el decât este în clipa de faţă.

    -Mă uit în sală şi îmi face mare plăcere să vă vorbesc pentru că sunt covins că vă înţeleg în totalitate. Sunteţi oameni cărora vă place să construiţi. Nu contează că e o fabrică, că e o linie de producţie, nu contează că e o reţea de magazine sau o reţea logistică, e irelevant. Vă place să construiţi. Vă propuneţi ceva şi construiţi şi realizaţi ce v-aţi propus.

    -Atunci când o faceţi, o faceţi pentru clienţi voştri, automat pe lângă beneficiul clienţilor e şi beneficiul colegilor dumneavoastră de muncă, angajaţii dumneavoastră, e beneficiul societăţii în care trăim cu toţii şi, automat, e şi beneficiul dumneavoastră. E normal să fie. Dar faceţi lucruri excepţionale.

    -Nu e niciunul din sală care să nu îşi propună mâine să mai facă ceva, poimâine să mai facă ceva, se gândeşte 5-6 ani de aici încolo ce o să mai facă. Indiferent câţi ani are. Câteodată uităm să ne uităm şi în buletine.

    -Acum, dacă vă uitaţi puţin în spate, v-aţi gândit vreodată că tot ce aţi construit până acum şi ce veţi construi în viitor trebuie totuşi şi apărat? Trebuie doar construit? Nu trebuie să şi apărăm?

    -De 30 de ani greşesc. De 30 de ani de zile plec de la premisa că orice decizie economică pe care o ia un politician este o decizie în care eu nu am niciun cuvânt de spus. Sunt resemnat, nu contează dacă acea decizie va fi bună, va fi rea, mă va ajuta sau, de cele mai multe ori, mă va încurca, îmi va afecta tot ce înseamnă randamentul, viteza de lucru şi aşa mai departe.

    -De 30 de ani am plecat de la premisa că nu pot face nimic, dar că la un moment dat, ca resemnare, voi avea grijă ca indiferent de deciziile luate eu să fiu suficient de puternic la mine în firmă ca lucrurile să fie puse la punct, să meargă înainte din ce în ce mai puternic, din ce în ce mai bine.

    -Ok. Dar, dacă mă gândesc puţin, şi cele 100.000 de firme care au fost distruse în urma deciziei de a mări TVA-ul în 2010 de la 19% la 24%, luată atunci de guvernul Boc, erau conduse tot de oameni ca noi. Nu e adevărat? Şi ei aveau vise. Şi ei se gândeau că o să-şi construiască mai departe societăţile şi o să se dezvolte mai departe. Hai să rememorăm puţin 2009. Pentru cei care l-au trăit în afaceri, un an ca niciun altul.

    -Veneam după 17 ani de creştere permanentă, criză pentru noi însemna dacă creşteam cu mai puţin de două cifre. Noi eram obişnuiţi cu creşteri de trei cifre, de două cifre mari, dacă ajungeam la creşteri de o cifră însemna că e o criză.

    -Şi dintr-o dată ne trezim cu micşorări de cifră de afaceri de 20-30-40%, nu putem să uităm lucrul ăsta.

    -Sunt industrii în România care anul acesta experimentează ceva foarte similar cu 2009. Chiar industria din care fac parte, industria mobilei, are probleme serioase.

    -Ce s-a întâmplat? Toate societăţile în 2009 au reînceput să îşi redimensioneze cheltuielile în conformitate cu noile venituri. Statul însă nu. Cheltuielile statului au fost aceleaşi, dacă nu mă înşel era chiar şi an electoral, ne-am trezit în 2010 că nu se mai poate.

    -Cine a plătit preţul? Firmele, creşteri de TVA peste noapte de la 19% la 24%. Şi ce s-a întâmplat? Criza în România a fost prelungită cu încă 3-4 ani.

    -Avem obligaţia să luptăm pentru firmele noastre? Avem obligaţia să luptăm pentru tot ce am făcut în viaţa noastră? Avem obligaţia să nu lăsăm pe nimeni ca în pixul lui să depindă viitorul firmelor noastre şi a tot ce am creat până acum? Eu cred că avem obligaţia.

    -Cu gândul acesta am mers alături de Concordia. Concordia este una din cele două confederaţii patronale din România reprezentative. Adică poate participa în dialog cu guvernul şi cu sindicatele şi să reprezinte în mod legal comunitatea de business.

    -Nici eu nu le ştiam acum doi-trei ani de zile, ar trebui cred eu să înţelegeţi şi dumneavoastră, să vă uitaţi puţin la ce înseamnă CES, Consiliul Economic şi Social, cum arată Legea Dialogului Social, ce înseamnă consiliu tripartit.

    -Am fost cu toţii dezamăgiţi de ce s-a întâmplat astă vară când am înţeles că nişte venituri supraevaluate ale bugetului României s-au transformat într-o solicitare majoră de creşteri de taxe. Vorbim de semantifici diferite, precum renunţare la anumite facilităţi, adică discutăm în principal de creştere de taxe.

    -Noi ne propunem în clipa de faţă în numele dumneavoastră la Concordia ca anul acesta să nu mai experimentăm aşa ceva.

  • Pe ce bazează bugetul statului în 2024: inflaţie de 4,6% la final de an, PIB de 360 mld. euro şi creştere economică de 3,4%. Salariul mediul net ar urma să ajună la 4.700 de lei. Premieră: cursul leu-euro ar urma să sară de 5 lei pentru un euro

    PIB-ul României va fi de 360 mld. euro în 2024, iar creşterea economică reală, deci după ce a fost scăzută inflaţia, va fi de 3,4% în 2024, conform celei mai noi prognoze ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

    Inflaţia la final de an ar urma să ajungă la 4,6%, iar salariul mediu net ar creşte cu 9,3%, peste inflaţie. Acestea sunt coordonatele pe care guvernul îşi construieşte bugetul din 2024.

    Conform prognozei, industria ar urma să reintre pe plus, după cinci ani de scădere, iar agricultură ar performa. Toate sectoarele economice ar urma să aducă creştere economică în 2024. Spre comparaţie, în 2023, pe plus sunt construcţiile IT-ul şi agricultura, iar industria, care face aproape un sfert din PIB, este în al cincilea an de recesiune. Comerţul, care înseamnă de asemenea 20% din PIB este în scădere.

     

  • Consiliul Fiscal, notă pentru execuţia bugetului public: „În România avem o negare a realităţii bugetare.” Utilizarea fondului de rezervă în locul rectificării bugetare creează un precedent periculos, de la lipsa de transparenţă în cheltuirea banilor publici la utilizarea discreţionară a fondurilor

    Consiliul Fiscal (CF), condus de Daniel Dăianu, a emis o notă cu privire la acţiunile recente ale guvernului în privinţa bugetului general consolidat al României. În opinia CF, utilizarea fondului de rezervă în locul unei rectificări bugetare creează un precedent periculos de lipsă de transparenţă în administrarea banilor publici.

    „Utilizarea FRG (fondului de rezervă al guvernului – n. red.), înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situaţia este foarte dificilă şi este nevoie de măsuri urgente de restricţionare a cheltuielilor”, scrie CF.

    În opinia Consiliului, în România avem o negare a realităţii bugetare: „nu se înţelege că o corecţie de amploare, fie şi graduală (în câţiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă, caeteris paribus, reducere de venituri – este o reducere a absorbţiei interne de bunuri şi servicii. Iar corecţia nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale şi nefiscale.”

    Deşi guvernul ar trebui, conform angajamentelor publice asumate în acest moment, ca încă din 2024 să ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB, Consiliul Fiscal este de părere că cel mai devreme vom ajunge înapoi la 3% din PIB abia în 2026: „Corecţia bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, în opinia CF;mai probabilă este finalizarea corecţiei bugetare în 2026. CF apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecţiei pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale.”

    Nota Consiliului Fiscal vine în contextul în care guvernul nu ar mai face anul acesta o rectificare bugetară, aşa cum a făcut în toţi anii, ci va echilibra bugetele din fondul de rezervă. De asemenea, pe final de an, guvernul a venit cu mai multe modificări fiscale, de reducere a evaziunii şi de economisire pe partea de cheltuieli bugetare. Eforturile sunt ca bugetul să închidă la un deficit măcar de 5,5% din PIB, adică mai mic decât anul trecut, chiar şi amânând cheltuieli din ultimele două luni din 2023 pentru primele luni din 2024.

    Ce a mai spus Consiliul Fiscal în Nota-poziţie privind restrângerea cheltuielilor publice:

    Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acţiunilor de corecţie; avem în vedere cheltuieli suplimentare privind salarii, asistenţă socială, dobânzi etc. faţă de cele proiectate şi încasări inferioare celor din programarea bugetară.  Întrucât măsuri de ordin fiscal nu pot avea efect semnificativ în intervalul rămas din 2023, numai limitarea cheltuielilor ar putea să mai diminueze deficitul, să îl aducă sub nivelul de 6% din PIB în metodologie cash.

    CF a aşteptat rectificarea bugetară şi a solicitat, în septembrie a.c., date de la Ministerul de Finanţe pentru a elabora propria opinie. Asistăm acum la adoptarea unei noi ordonanţe – ce vizează bugetul din anul 2023 – care este, în fapt, o rectificare. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 90/2023, care priveşte limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului, exprimă îngrijorarea faţă de perspectiva de a depăşi deficitul de anul trecut (care a fost de 5,7% în termeni cash, respectiv 6,3% în termeni ESA) în condiţiile în care există angajamente ale Guvernului şi ţinte aferente procedurii de deficit excesiv.

    Problemele bugetului public nu s-au atenuat în 2023. În 2022, deficitul ESA a fost de cca. 6,3% din PIB, iar cel cash a fost de 5,7%. Dar defectuoasa construcţie a bugetului pentru anul 2023 (pe ambele laturi: venituri şi cheltuieli) a făcut ţinta de deficit, de 4,4%, nerealistă. CF a menţionat în analiza proiectului de buget, în decembrie 2022, un nivel probabil al deficitului pe anul 2023 de 5,7-5,8%. Cheltuieli suplimentare faţă de proiecţie şi încasări mai mici (execuţia bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,55% din PIB) fac ca noi evaluări ale CF să indice că, în lipsa unor acţiuni de corecţie, deficitul cash ar fi de 6,5-6,6% din PIB în 2023. De altfel, şi Ministrul Finanţelor a vorbit de un deficit de peste 6,5% din PIB în lipsa unor măsuri de corecţie.

     

     

     

  • Unde este trâmbiţata „austeritate” bugetară? Într-o singură lună, septembrie, deficitul bugetar a crescut cu 14 mld. lei (2,8 mld. euro), până la 56,4 mld. lei (3,55% din PIB). Veniturile bugetului au crescut, la nouă luni din an, an la an, cu 11%, iar cheltuielile cu 13,1%

    Veniturile bugetului con­solidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adânceşte. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociaţia analiştilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB. 

    ♦ Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,55% din PIB-ul estimat ♦ Singura pată de coloare din acest tablou gri sunt investiţiile: investiţiile din fondurile UE şi de la buget au cumulat, la nouă luni, 57,7 mld. lei (11,5 mld. euro).

    Veniturile bugetului con­solidat, cresc pe toată linia: cresc veniturile din TVA, din impozitarea muncii, din accize, cresc veniturile din asigurările de pensii. Dar nu cresc suficient astfel încât să pună stavilă deficitului bugetului consolidat, care se adânceşte. 5,5% din PIB va fi deficitul guvernamental în acest an, anticipează guvernul, în vreme ce asociaţia analiştilor financiari din România îl anticipează la 5,8% din PIB. Legea bugetului votată de Parlament prevedea un deficit de 4,4% din PIB în 2023, dar undeva, nimeni nu ştie cu precizie unde, lucrurile au scăpat de sub control. Doar în luna septembrie deficitul a crescut cu 14,4 mld. lei (2,8 mld. euro), adică aproape 1% din PIB şi a ajuns la un sold de 56,4 mld. lei la nouă luni din an. Şi, aşa stând lucrurile, şi datoria publică creşte exponenţial. Din ianuarie până în august, datoria publică a crescut cu 70 de miliarde de lei – 14 miliarde de euro euro, până la 150 de miliarde de euro. În aceeaşi vreme previziunile de creştere economică scad până la 2-2,2%.

    Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe, veniturile totale au fost, în primele nouă luni din an, de 368 miliarde lei, în creştere cu 11% (an/an). Cheltuielile bugetare au fost de 424,5 mld. lei, cu 13,7% peste perioada similară a anului precedent.

    Din totalul veniturilor, încasările din impozitul pe salarii şi venit au fost, potrivit sursei citate, de 29,9 mld. lei (plus 21,4% an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au făcut un salt de 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (plus 15,3%).

    Contribuţiile de asigurări au fost de 116,7 mld lei, în creştere cu 12,8% (an/an). Din impozitul pe profit bugetul a primit 20,4 mld lei (plus 11,4%, an/an)

    Încasările nete din TVA au înregistrat 75,1 mld lei, în creştere cu 8,8% (an/an). Veniturile din accize au fost 27,3 mld lei – o creştere de 3,2% (an/an).

    Sumele rambursate de Uniunea Euro­peană în contul plăţilor efectuate  au totalizat 32,6 mld lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

    La cheltuieli, cheltuielile de personal au fost 96,7 mld. lei (plus 10,8%).

    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital (investiţii din buget) şi bani de la UE, au fost de 57,7 mld. lei, în creştere cu 40,2%, an/an. Suma este împărţită aşa: 63% bani UE (34,2 mld. lei) şi restul banii bugetului (23,5 mld. lei).

    Cheltuielile cu asistenţa socială (pensii şi ajutoare) au fost de 145 mld. lei, în creştere cu 9,9%, an/an.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 54 mld. lei, în creştere cu 9,4%, bani care s-au dus într-o proporţie semnificativă la bugetele locale şi la asigurările de sănătate, spun Finanţele.

    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,5 mld. lei, în creştere cu 12,5% şi, desigur, statul împrumutându-se puternic şi la dobânzi mari plăteşte mai mult.

    Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,2 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,6 mld. lei) care reprezintă 39,5% din total subvenţii.

     

  • Fritz: Guvernul pregăteşte un jaf al bugetelor locale. Este un asalt fără precedent la banii oraşelor

    Primarul Timişoarei Dominic Fritz a criticat dur ordonanţa de urgenţă adoptată vineri de Guvern, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare.
    „Guvernul pregăteşte un jaf al banilor timişorenilor şi al altor bugete locale din România. Prin această ordonanţă vrea să ne forţeze să nu mai putem cheltui bani de la bugetul local, pentru a rămâne cu un excedent la finalul anului. Acel excedent, cel mai probabil, prin fondul de rezervă va ajunge în bugetul statului de unde îl vor distribui discreţionar pentru a acoperi alte găuri din bugetul de stat. Este un asalt fără precedent la banii oraşelor din România şi fac un apel la toţi primarii să se opună acestei măsuri. Mă adresez şi parlamentarilor să corecteze această ordonanţă în Parlament”, a spus Dominic Fritz.

    Primarul Timişoarei spune că efectele acestei OUG sunt catastrofale pentru oraşele României pe termen mediu şi lung.
    „Ce nu înţelege Guvernul, sau poate înţelege dar nu îi pasă, este că dacă oprim acum toate investiţiile făcute din bugetul local este ca o bombă cu ceas pentru absorbţia fondurilor europene în România în anii ce vin.

    Dacă nu putem acum să pornim anumite studii de fezabilitate sau proiecte tehnice pe care să le licităm şi să le finalizăm în următoarele 6-9 luni, anul viitor nu vom avem ce proiecte să depunem pentru atragerea de fonduri europene. Asta va însemna că toată România va întârzia pentru următorul ciclu de finanţare a fondurilor europene. Iar aceste întârzieri se văd zilnic în viaţa fiecărui român, prin infrastructură proastă, şcoli şi spitale din secolul trecut sau insuficient spaţiu verde”, a mai declarat Dominic Fritz.

    El atrage atenţia că noul act normativ va avea un impact devastator asupra investiţiilor imediate planificate de Primăria Timişoara.

    „Ce înseamnă pentru noi în Timişoara? Înseamnă că nu mai putem încheia contracte noi nici măcar pentru partea de investiţii. De exemplu, nu mai putem să semnăm contractul cu câştigătorul concursului internaţional de arhitectură pentru Piaţa Victoriei sau să achiziţionăm servicii de reparaţii pentru Sinagoga din Fabric care se va prăbuşi în această iarnă dacă nu o punem în siguranţă. Dar ne blochează şi o serie de alte proiecte pe care trebuie să le începem acum ca să putem aplica pentru fonduri europene anul viitor”, a conchis primarul USR al Timişoarei.

    „Aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, a spus premierul Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată ordonanţa.
     

  • Ciolacu, despre reducerea cheltuielilor bugetare: Statul trebuie să fie primul care face economii

    Statul trebuie să fie primul care face economii, a spus premierul Marcel Ciolacu, în deschiderea şedinţei de Guvern de vineri, în care va fi aprobat proiectul de OUG privind reducerea cheltuielilor bugetare.

    „Aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

    Acesta a precizat că acest act normativ nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

    De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene.

    „Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă”, a mai spus Ciolacu.

    Acesta a precizat că nu vizează doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci şi creşterea absorbţiei fondurilor europene.

    „Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, ce trebuie încheiate până la sfârşitul acestui an, prin acordarea de împrumuturi de la Trezorerie către primării, în limita sumei de 1 miliard de lei. Totodată, deblocăm o situaţie care trenează de ani de zile şi dăm posibilitatea transferului către autorităţile locale a imobilelor confiscate ca urmare a unor hotărâri definitive pronunţate în materie penală, dar nevalorificate, în vederea recuperării prejudiciilor. Astfel, cu o serie de condiţii extrem de clare, comunităţile locale vor putea prelua aceste imobile în vederea dezvoltării de noi proiecte investiţionale în beneficiul propriilor comunităţi”, a mai spus Marcel Ciolacu.

    Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri sunt şi o serie de exproprieri, necesare realizării unor proiecte de infrastructură de interes naţional: drumul expres ce face legătura între Satu Mare şi graniţa cu Ungaria, precum şi Centura Timişoarei, partea de Sud.

    „Alocăm fonduri suplimentare pe cofinanţarea proiectelor de mare infrastructură”, afirmă premierul.

  • Discuţii tensionate pentru bugetele salariale de anul viitor: Ce companii majorează salariile brute astfel încât angajaţii să nu aibă pierderi la salariul net în urma modificărilor fiscale aduse de Ciolacu? Vor mai fi majorări salariale pe net la anul?

    În România, obiceiul pe piaţa muncii este ca în discuţiile de angajare dintre o companie şi un angajat să se poarte la salariul net, respectiv la cât ia un angajat în mână.

    Într-un fel sau altul aceeaşi discuţie se poartă şi între cei care lucrează printr-o altă formă, dincolo de un contract de muncă, adică lucrează pe PFA, SRL, micro, contracte de autor, care de fapt sunt forme de salarizare.

    Având în vedere obiceiul de pe piaţa muncii de a se discuta netul, salariul brut/factura brută revine companiei/angajatorului. Adică toate taxele şi impozitele aferente sunt în seama companiei, chiar dacă ele sunt plătite din salariul brut/factura brută.

    Dacă am face un sondaj între cei 5 milioane de angajati, nu ştiu câţi stiu cât este salariul brut aferent salariului net şi care sunt toate taxele şi impozitele din spate. Pe nimeni nu interesează salariul brut, nu e treaba lui. Eu vreau 5.000 de lei, adică 1.000 de euro în mână, restul nu e treaba mea.

    Într-un fel sau altul şi cei care lucrează, prestează servicii pentru o companie pe PFA, pe micro, pe SRL, pe un contract pe drepturi de autor, discută în acelaşi mod. .

    Pentru a plăti un salariu net de 5.000 de lei pe contract de muncă, o companie cheltuie 8.740 de lei, adică mai trebuie să pună în plus pe lângă salariul net încă 3.740 de lei taxe şi impozite la stat, adică asigurări sociale (CAS) de 25% din salariul brut, asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% din salariul brut, impozite pe venit de 10%, iar pe lângă aceste taxe mai trebuie să plătească şi compania o contribuţie asiguratorie pentru muncă, de 2,25%.

    Poate mai multă lume ar fi revoltată de impozitele mari în România pe muncă, când ar afla că dintr-un salariu plătit de o companie el ia în mână 57,2% din bani, iar statul 42,79%.

    Dar cum discuţiile la noi se poartă întotdeauna la net, brutul poate fi oricât, îl plăteşte compania.

    De la 1 ianuarie, companiile dar şi angajaţii se vor confrunta cu o situaţie nouă: guvernul Ciolacu a aprobat mai multe modificări fiscale, a eliminat anumite facilităţi fiscale din domniul IT-ului – impozitul pe venit peste salariile brute de peste 10.000 de lei,  iar în domeniul construcţiilor, industria alimentară şi agricultură se introduce CASS-ul de 10%.

    În domeniul micro a fost scăzut plafonul de impozitare pentru care se plăteşte 1% din încasări, iar pentru cei care au peste 300.000 de lei încasări anuale, impozitul urcă la 3% din încasări.

    Având în vedere acest lucru ce vor face companiile, vor majora sau nu salariile şi facturile brute astfel încât netul să ramână la fel sau nu?

    Când se discută netul există o întelegere verbală, prinsă sau nu într-un contract sau într-un email între un angajat şi o companie. Dar suma din actul de angajare, cel care este înregistrat în Revisal, este cea brută pentru care şi semnezi contractul de muncă.

    Ca să ramână netul la fel în urma modificărilor fiscale, companiile ar trebui să majoreze brutul, asta dacă respectă întelegerea verbală în privinţa netului.

    Însă, s-ar putea să existe companii care vor ridica din umeri – nu mai este cel care a făcut angajarea la net, a plecat fata de la HR care ţinea salariile, etc şi se vor da la salariul brut/ factura brută din contract, şi vor opera modificările fiscale ale guvernului aşa cum au fost ele anunţate, rezultând în final un salariu/venit net mai mic. Din punct de vedere legal, companiile au dreptate.

    Dacă discuţi cu cei care sunt angajaţi sau cu cei care sunt pe PFA, dacă firma la care lucrează/pentru care lucrează nu va mai recunoaşte înţelegerea în privinţa netului, ameninţă că pleacă.

    Dar ce te faci că piaţa muncii este acum alta faţă de acum un an de zile. Piaţa muncii a intrat în recesiune.

    Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus săptămâna trecută la ZF live, că numărul de anunţuri puse de companii a scăzut cu 10%, în timp ce numărul celor care au CV-ul pe platformă a crescut cu 30%. “Avem un număr anormal de CV-uri noi în platformă, în creştere cu 15% faţă de anul trecut. Nu este un semnal pozitiv.  Ce înseamnă acest lucru? Mai mulţi oameni îsi fac CV-ul pregătiţi de ceva rău, nu totul se transformă în aplicări, dar este clar că vin, îşi lustruiesc profilul, se uită pe CV, îl aduc la zi”, a menţionat el.

    În multe companii se discută bugetul pentru anul viitor, iar discuţiile în privinţa bugetelor salariale nu sunt aşa de simple. Economia României nu mai merge aşa de bine, de fapt economia nu merge bine nici în SUA, nici în Europa, nici în China, care sunt cele mai mari puteri economice ale lumii.

    Dacă businessul nu creşte, de unde să crescă bugetul de salarii. Aici sunt două aspecte pentru că bugetul de salarii ar trebui să crească de 2 ori, o dată să acopere diferenţa pentru net în urma modificărilor fiscale aprobate de guvenul Ciolacu, iar al doilea aspect este legat de o majorare salarială netă, care înseamnă un salariu brut şi mai mare.

    Sunt companii care merg pe ideea că vor majora salariile doar cât să acopere diferenţa de net în urma modificărilor fiscale făcute de Ciolacu şi nu vor mai da alte majorări.

    Alte companii discută să facă jumate-jumate, adică să acopere numai o parte din modificările fiscale.

    Alte companii nu vor opera majorări ale bugetelor brute pentru că nu au de unde, aşa că netul pentru angajaţi va scădea. Iar angajaţii nu au ce să facă.

    În companii, mai ales cele care într-un fel sau altul sunt afectate de modificările fiscale, discuţiile salariale sunt destul de tensionate şi toată lumea aşteaptă să vadă care vor fi deciziile, dacă netul rămâne la fel, dacă vor mai fi majorări salariale la net sau dacă se vor consemna scăderi ale netului.

  • Adrian Sârbu: Ce contribuţie au adus cei 1,2 milioane de bugetari la creşterea României pentru ca bugetul sa crească de la 18 miliarde în 2004 la 110 miliarde în 2023?

    Adrian Sârbu: „Întrebarea mea către tine a fost: Ce contribuţie au avut bugetarii ăştia? Ce contribuţie au avut ca să justifice să mănânce de la 18 miliarde la 110 miliarde şi să nu se sature şi să vrea şi încă 15 miliarde pe care, atenţie, domnul Ciolacu a hotărât: Bai, fraierilor, noi… Domnilor fraieri, tovarăşi prosti care «esteţi», păi noi trebuie să facem de 70 de miliarde de euro, din care jumate sunt granturi, jumate sunt credite pe care le mai adăugăm la alea 700 de miliarde datorie de stat până o să ajungem să nu mai avem voie să ne împrumutam ca alte ţări şi cum a ajuns Grecia. Băi, fraierilor, voi nu vă daţi seama că noi facem un efort foarte mare să îi aducem pe ăia 70 de miliarde la noi acasă de la UE, aşa cum românaşii noştri, pe vremuri, veneau cu motociclete furate, cu diverse camioane pline cu ce mai agoniseau ei prin Franţa şi prin alte ţări, cântând la acordeoane sau alţi românaşi cu sacoşa lor mică, cu bănuţi cu 100 – 200 de euro pe care îi trimiteau cu Western Union la mămicuţa lor. 100 de euro. Ştii cum e să te duci în calitate de român spălător de wc-uri să ai şi tu 100 de euro puşi deoparte să-i trimiţi lu’ maică-ta prin Western Union?! Mie mi se pare ăsta un lucru incredibil. Şi domnul Ciolacu le spune românilor: «Băi, fraierilor, voi nu înţelegeţi că trebuie să luam banii ăştia?! Noi, bugetarii.»”