BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Angajaţii suedezilor de la Spotify vor putea lucra de oriunde din lume

    Spotify Technology le va permite angajaţilor să lucreze de oriunde, a declarat compania suedeză de streaming de muzică, notează Reuters. Odată cu trecerea muncii la sisteme bazate pe cloud şi la adaptarea oamenilor la întâlniri online, birourile au adaptat un stil de viaţă la distanţă, deoarece campaniile de vaccinări s-ar putea prelungi încă pentru lung timp.

    Mişcarea Spotify este în pas cu mai multe companii de tehnologie care intenţionează să păstreze unele dintre noile moduri de lucru care au apărut în timpul pandemiei COVID-19. Salesforce.com şi Twitter au trecut deja la modele hibride sau permanente de lucru la distanţă. Compania, care îşi evaluează spaţiile de birouri din întreaga lume, a înregistrat o creştere a numărului de abonaţi plătitori în timpul pandemiei, atingând 155 de milioane în al patrulea trimestru. 

  • Investitorii mizează în continuare pe office. Care au fost cele mai mari tranzacţii din 2020

    Birourile goale din prezent nu se reflectă şi în evoluţia segmentului office în viitor, acesta fiind în continuare unul dintre cele mai mari pariuri ale investitorilor din real-estate. Cel puţin aşa cred specialiştii de la CBRE România.

    Clădirile de birouri sunt cel mai vandabil tip de proprietate imobiliară, reprezentând cea mai mare parte din volumul investiţional din ultimii trei ani”, răspunde Gijs Klomp, Head of Investment Properties la CBRE Romania, întrebat care este viitorul acestui tip de investiţii în context pandemic. Potrivit departamentului de cercetare al companiei de servicii comerciale şi investiţii în real estate, în anul 2020, caracterizat de provocări de ordin economic şi sanitar bine-cunoscute, clădirile de birouri au reuşit să atragă 80% din volumul total tranzacţionat, iar „investitorii şi-au arătat încă o dată încrederea faţă de acest tip de proprietăţi în vremuri nesigure”. Potrivit sondajului Romanian Investment Sentiment Survey citat de CBRE, birourile rămân cel mai căutat produs imobiliar de către investitori, chiar dacă există şi un interes în creştere pentru sectorul industrial în ceea ce priveşte viitoarele investiţii.

    Per total, volumul investiţiilor imobiliare din România s-a situat la 588,5 milioane de euro în 2020, jumătate din valoarea realizată în 2019, dar similară cu cea din 2015, un an de reîncepere a dezvoltării pieţei imobiliare după criza financiară, arată raportul de cercetare CBRE Romania Real Estate Market Outlook, publicat recent.

    Chiar dacă anul trecut 68% din volumul total de investiţii imobiliare a fost tranzacţionat în primele şase luni, a doua jumătate a anului a adus cea mai mare tranzacţie din 2020, marcând intrarea unui nou investitor chinez în România – Fosun, care a achiziţionat clădirea de birouri Floreasca Park din Bucureşti pentru suma de 101,5 mil. euro, reconfirmând astfel atractivitatea pieţei de birouri din Bucureşti.

    Tot în 2020, cea mai mare tranzacţie de investiţii negociată în 2019 s-a încheiat când AFI Europe a finalizat acordul cu NEPI Rockcastle pentru trei clădiri de birouri din Bucureşti (Floreasca Business Park, The Lakeview şi Aviatorilor 8) şi una din Timişoara (City Business Park), cu un volum total estimat de 308 milioane de euro (CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi. Dacă acea tranzacţie, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacţiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creştere cu 22% faţă de 2019, precizează reprezentanţii CBRE).

    În ceea ce priveşte gradul de ocupare al clădirilor de birouri, Gijs Klomp observă că la finalul anului 2020, rata de neocupare înregistrată la nivelul stocului modern de birouri din Bucureşti era de 12,4%, într-o uşoară creştere comparativ cu sfârşitul anului 2019. „Această creştere a fost influenţată şi de contextul creat de pandemia de COVID-19 care a dus la ameninţarea deciziilor de relocare pentru multe companii, însă, un alt factor care a contribuit a fost livrarea de noi clădiri  de birouri care aveau la momentul inaugurării o rată medie de ocupare de 70%”. El  previzionează că rata de neocupare a spaţiilor de birouri moderne din Bucureşti va înregistra în prima parte a anului 2021 un nivel similar celui de la sfârşitul anului anterior. „Începutul vaccinării anti-COVID şi relaxarea restricţiilor impuse de autorităţi dau startul unei remodelări a spaţiului de lucru care va aduce din ce în ce mai mulţi oameni la birou.”

    De asemenea, specialistul CBRE este de părere că nu există posibilitatea  transformării într-un trend reconfigurarea anumitor clădiri de birouri în scop rezidenţial sau în alte scopuri, proiecte în care s-au implicat anul trecut unii dintre dezvoltatori. „Până în prezent, aceste reconversii au fost limitate ca număr şi au ţinut mai mult de strategia de business a dezvoltatorilor în cauză. Piaţa de birouri se află într-un moment de reconfigurare, însă aceasta se referă la adaptarea spaţiului de lucru la noile norme impuse de pandemie şi nu la reconversia acestuia pentru alt tip de utilizare.”

    Perspectivele CBRE pentru 2021 sunt optimiste, reprezentanţii companiei fiind de părere că România continuă să atragă atenţia investitorilor, iar mixul dintre oferta limitată şi cererea mai bună faţă de estimările iniţiale ar putea declanşa schimbări neaşteptate de preţuri – dar ei nu se referă neapărat la o scădere.

    „Spre deosebire de percepţia majorităţii, s-ar putea să vedem creşteri ale preţurilor în perioada următoare. Ne aşteptăm ca cererea pentru produse de investiţii pe segmentul office  să rămână robustă, desi investitorii sunt mai atenţi la media termenului de închiriere şi mai conservatori când vine vorba despre lansarea de presupuneri în special pentru locurile vacante în prezent sau cele care au un termen de expirare mai scurt.”

    De asemenea, cei mai mulţi dintre investitori plănuiesc să achiziţioneze clădiri de birouri în următoarea perioadă, contrar aşteptărilor, aşa cum reiese dintr-un chestionar realizat de CBRE, Romanian Investment Sentiment Survey şi publicat în noiembrie. „Pentru 2021 ne aşteptăm la un trend similar în ceea ce priveşte componenţa de birouri, ţinând cont şi de faptul că anul 2020 s-a încheiat cu o tranzacţie majoră în lucru, respectiv cumpărarea clădirilor de birouri Campus 6.2 şi 6.3 de către S Immo de la Skanska într-o tranzacţie de 97 de milioane de euro. În acest context, cel mai probabil, piaţa românească de investiţii imobiliare va beneficia în continuare de cerere din partea investitorilor străini, arată CBRE. Investitorii se vor confrunta şi în 2021 cu dificultăţi privind utilizarea fondurilor proprii, deoarece oferta de capital depăşeşte oportunităţile de investiţii din întreaga lume, iar concurenţa pentru proprietăţi de tip prime pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est rămâne acerbă şi indică faptul că România rămâne pe radarul investitorilor. „Să nu uităm că în România oferta de produse imobiliare aflate la vânzare este în continuare scăzută, în special sectorul industrial se confruntă cu o lipsă majoră de produse, asociată cu o cerere mare (latentă). Mixul dintre oferta limitată şi cererea mai bună decât cea estimată iniţial poate declanşa fluctuaţii surprinzătoare de preţuri în 2021”, a subliniat Gijs Klomp. În Europa, volumul investiţiilor imobiliare comerciale a atins 275 de miliarde de euro în 2020, reprezentând o scădere cu 17% faţă de 331 de miliarde de euro în 2019, o performanţă mai bună decât se anticipase iniţial, având în vedere pandemia COVID-19, potrivit CBRE.

  • Toată lumea întră în sindicat: Angajaţii Google se sindicalizează la nivel global după ce birourile din SUA şi Canada au dat tonul

    Angajaţii Google din întreaga lume se sindicalizează, la doar câteva săptămâni după ce mai mulţi angajaţi din Google şi din Alphabet au format un sindicat pentru birourile din SUA şi din Canda, potrivit Reuters.

    Federaţia sindicală globală UNI Global Union, care reprezintă circa 20 de milioane de muncitori la nivel global, a anunţat luni că a ajutat la formarea Alpha Global, o alianţă sindicală a Google, care include ţări precum SUA, Germania, Elveţia, Suedia şi Marea Britanie.

    Alpha Global va lupta pentru drepturile angajaţilor cu normă întreagă de la Alphabet, cât şi pentru cele ale angajaţilor temporari, ale furnizorilor şi ale celor care colaborează în baza unor contracte individuale, a anunţat UNI Global.

    „Problemele de la Alphabet (…) nu sunt limitate la o singură ţară şi trebuie adresate la nivel global”, a declarat Christy Hoffman, secretar general al UNI Global.

    După ani întregi de proteste faţă de condiţiile de lucru, 200 de angajaţi ai Google au format Alphabet Workers Union la începutul lunii ianuarie.

    Legislaţia muncii din SUA prevede că Alphabet poate ignora cererile sindicatului până când acesta nu este susţinut de majoritatea angajaţilor.

  • Zona din Bucureşti unde lucrau peste 100.000 de oameni pe care pandemia a transformat-o total şi acum pare părăsită

    Parisul are La Défense, Londra are City of London şi Canary Wharf, Bucureştiul are Pipera. Nu mai departe de acum un an, aproape nici un angajat care mergea la serviciu în fiecare dimineaţă, la 8-9, cu metroul în nord nu scăpa de nervi şi de înghesuială. Un an mai târziu, rămân scaune neocupate în metrou de la un capăt la altul al magistralei Berceni-Pipera, iar pe scările rulante de la staţia Aurel Vlaicu nu-şi mai suflă în ceafă zeci de oameni deodată.

    Confortul e incontestabil şi valoros, iar cei care mai merg azi la birou spre nord n-ar vrea să renunţe la el vreodată. Dar el vine la pachet cu o întrebare: va mai fi Pipera ce a fost odată? Vor mai sta ferestrele clădirilor de birouri luminate până la ore târzii ale serii, pentru corporatiştii care îşi termină taskurile pe ultima sută de metri de deadline?

    Aproape 100.000 de oameni coborau în fiecare seară în staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera pentru a merge acasă de la job. O sută de mii de perechi de picioare se călcau între ele pentru a prinde cât mai curând un loc în metrou. O sută de mii de legitimaţii se îndreptau în fiecare dimineaţă către turnicheţii de la intrarea în clădirile de birouri şi ajungeau în faţa monitoarelor. Doar vreo 20-30.000 au mai urmat acelaşi traseu în ultimul an, iar acelea nu cu regularitate, ci în schimburi şi după necesităţi.

    Lifturile urcă şi coboară mai rapid, dar mai goale. Cozile la cafenele sunt mai scurte. Un loc liber la cantina clădirii este mai uşor de găsit, dar bucătăria e pustie. Locurile libere de parcare sunt mai multe, dar colegii de birou sunt mai puţini. Ce va mai rămâne dintr-o zonă care concentra cândva puterea multinaţionalelor şi a dezvoltatorilor din România?

    Poveştile nespuse de la bucătărie

    „Bucătăria de la birou este acum mai mult goală. E sinistru când mergi acolo. În general, abia găseai un loc să iei prânzul, trebuia să te organizezi să mergi la ora potrivită astfel încât să găseşti un loc. Era veselie, era gălăgie, se spuneau poveşti. Acum abia dacă mai văd câţiva oameni când merg. Cafeneaua de la parter, o afacere mică ce profitase de zarva din clădirea de birouri pentru a-şi atrage publicul, e acum mai mult goală”, povesteşte un angajat al unei companii cu sediul în zona de nord a Capitalei.

    Spre deosebire de alţi corporatişti, el mai merge periodic la birou, deoarece trebuie să aibă o prezenţă lunară minimă. Este însă unul dintre puţinii angajaţi care mai populează clădirea, în condiţiile în care firme din domeniul IT sau financiar, care îşi au sediul acolo, au ales să-şi ţină angajaţii acasă tot timpul.

    „În mod obişnuit, pe un etaj, eram cam 200 de oameni zilnic. Astăzi, nu ştiu dacă mai suntem 20 într-o zi. Avantajul, pentru cei care, până în martie anul trecut, nu găseau loc de parcare, este că acum nu se mai confruntă cu problema asta.”

    El avea loc de parcare asigurat şi înainte, aşa că nu resimte acest avantaj, însă este fericit pentru un alt beneficiu: cele aproape două ore pe care le petrecea înainte pe drum spre şi dinspre birou, pe traseul Militari-Voluntari, s-au comprimat acum până la maximum 40 de minute. Câştigul nu e de lepădat, dar parcă atmosfera de la birou umbreşte această bucurie.

     

    Disponibilităţile de birouri de închiriat în zona metroului Aurel Vlaicu – Pipera. Valorile în metri pătraţi reprezintă suprafeţele maxime disponibile în acest moment, pe care un chiriaş le poate închiria.
    Sursa: www.spatii-de-birouri.ro

    „Mi-ar plăcea ca în continuare să petrec mai puţin timp pe drum, însă atmosfera de la serviciu nu e deloc plăcută. Interacţiunea cu cei care totuşi vin la serviciu este mai grea, nu poţi să schimbi o vorbă la fel când porţi mască şi păstrezi distanţa.”

    În compania lui, nu s-a pus încă problema revenirii la serviciu „ca în vremurile bune”, în condiţiile în care nu se ştie când va fi sfârşitul pandemiei. Însă mulţi angajatori iau în calcul posibilitatea de a menţine sistemul de „work from home” şi când totul – sau aproape totul – se va fi rezolvat. Şi chiar dacă mulţi manageri nici n-ar fi conceput o astfel de alternativă până anul trecut, acum îmbrăţişează cu entuziasm ideea.

    „Am o colegă care locuieşte în Bragadiru şi, înainte, ca să ajungă la birou, se trezea la cinci dimineaţă. De când cu pandemia, lucrând de acasă, se mişcă mult mai bine. Înainte de pandemie, în echipa mea exista un rulaj mare de personal, pentru că oamenii pierdeau destul de mult timp pe drum, iar salariul nu reuşea să compenseze acest efort. Vorbeam pe atunci cu şefii mei şi le spuneam că poate ar trebui să le acordăm acestor angajaţi nişte beneficii, nu neapărat financiare, dar poate un program mai scurt sau o zi de lucrat de acasă în fiecare săptămână. Dacă atunci nici nu puteau să se gândească la aşa ceva, acum sunt mult mai deschişi.”

    Sunt însă şi manageri care ar da orice să-şi vadă angajaţii înapoi la birou, să-i poată coordona şi să simplifice procesul de atribuire a sarcinilor. Pentru că, oricât de mult ar uşura Internetul comunicarea, e totuşi greu să rezolvi un task ASAP (as soon as possible, un termen frecvent utilizat în rândul corporatiştilor) când prânzul se arde pe aragaz, copilul face ora de muzică pe Zoom, iar vecinul de deasupra dă găuri cu bormaşina.

     

    Locuitor la kilometrul zero al businessului românesc

    Maria Ardelean locuieşte chiar în zona de nord a Capitalei, acolo de unde se dă ora exactă când vine vorba de prezenţa la birou a angajaţilor din corporaţii. Era obişnuită cu miile de paşi care îi însoţeau pe ai ei în fiecare dimineaţă şi în fiecare după-amiază şi, cumva, îşi intrase în acest ritm, întrerupt brusc în martie 2020.

    „Pe de o parte, îmi lipseşte forfota zilnică din această zonă, însă, pe de altă parte, în perioada aceasta, am învăţat să mă obişnuiesc cu un Bucureşti mai liniştit şi cu oamenii care par să nu se mai grăbească. Este vizibilă schimbarea în trafic, dar şi în magazinele, cafenelele din zonă, e o perioadă de adaptare la un nou context”, spune Maria Ardelean.

    În magazinele pe care le frecventează aproape zilnic, fie ele băcănii, brutării, florării, cafenele sau supermarketuri, a remarcat că oamenii respectă regulile de distanţare socială şi că, oricât de redus ar fi traficul, aceste locuri nu duc lipsă de clienţi şi de agitaţie.

    „Aştept ca următoarea perioadă să vină cu o întoarcere lentă la realitatea cu care am fost obişnuiţi”, spune Maria, locuitoare din zona Aviaţiei.

    Dezvoltatorii imobiliari au simţit de acum câţiva ani efervescenţa din zona de nord, de la Aurel Vlaicu spre Pipera şi chiar mai departe, aşa că nu puţini au fost cei care s-au ancorat cu ansambluri rezidenţiale în zonă, pentru a veni în întâmpinarea celor care au nevoie de o locuinţă aproape de birou.

    Forte Partners, dezvoltatul condus şi fondat de Geo Mărgescu, este doar unul dintre cei care au pariat pe un proiect în zona Aviaţiei, sub numele Aviaţiei Park, cu circa 350 de apartamente. În aceeaşi zonă, cel mai activ dezvoltator este One United, controlat de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu. Tot acolo, au construit şi spaniolii de la Gran Via un proiect rezidenţial, Aviaţiei Apartments, cu aproape 300 de apartamente. Un studio în acest complex s-a vândut cu 72.000 de euro plus TVA, iar un apartament cu trei camere a ajuns la 125.000-130.000 de euro plus TVA.

    „Am terminat proiectul în iarna lui 2019, am vândut 153 de apartamente în 2020, din 291 în total. Acum mai avem cinci nevândute, aşa că nu am resimţit un şoc încă. Chiar dacă birourile nu mai sunt deschise, lumea vrea să locuiască aproape de viitorul birou”, spune Antoanela Comşa, director la Gran Via România.

    Ea spune însă că zona este saturată şi că sunt deja multe proiecte în zonă pentru cât interes există. Tot în nord, în preajma birourilor, mai există proiecte precum Cloud9 (complex cu peste 800 de apartamente dezvoltat de Alin Niculae pe Şoseaua Pipera), dar şi un complex în dezvoltare al familiei Nusco, ce deţine producătorul de uşi Pinum, şi unul al israelienilor de la Hagag, care vor să construiască 1.350 de apartamente spre rondul OMV, în Voluntari. Şi cei de la Prime Kapital au în lucru proiectul Avalon Estate cu peste 700 de locuinţe, iar britanicii de la London Partners, care au dezvoltat proiectul rezidenţial Soho Unirii, fac şi ei aproape 1.000 de locuinţe în proiectul Belvedere Residence din zona Aviaţiei – Barbu Văcărescu, după ce au preluat dezvoltarea de la compania Belvedere Developments.

    „Zona era atractivă pentru cei care lucrau în clădirile de birouri, dar e atractivă în continuare. Are foarte multe facilităţi la îndemână: parc, malluri, şcoli. Nu am văzut un impact foarte mare asupra vânzărilor de locuinţe în zonă, dar depinde şi cât de mult se prelungeşte situaţia. Există totuşi posibilitatea să scadă puţin cererea pentru imobile cumpărate în scop investiţional, pentru a le închiria”, spune Gabriel Voicu, Condominium Sales Director la firma de consultanţă imobiliară SVN România.

    În medie, preţurile pentru apartamentele din zona Aviaţiei – Aurel Vlaicu – Pipera se situează, spune el, la 1.800-2.200 euro pe metru pătrat util, poate şi puţin mai mult, în funcţie de facilităţi.

    Concentrarea activităţii de business din zonă a dus şi la deschiderea unui hotel în mijlocul corporatiştilor, sub brandul Courtyard Bucharest Floreasca by Marriott, deţinut de lituanienii de la Apex Alliance. Deschis spre finalul lui 2019, hotelul are 259 de camere şi a „înghiţit” o investiţie de 22,5 milioane de euro.

    „Nu putem vorbi de atingerea gradului de ocupare bugetat la început de an, mai ales fiind şi un hotel nou-deschis pe piaţa din Bucureşti, dar am reuşit să atingem undeva la 25% din forecastul de la începutul anului 2020”, spune Roxana Vişan, Cluster General Manager pentru hotelul Courtyard Bucharest Floreasca.

    Gradul mediu de ocupare a fost de 15% în 2020, aceasta fiind, de altfel, media înregistrată în tot Bucureştiul, mai ales pentru principalele zone afectate. Se observă însă o îmbunătăţire pentru luna februarie, un trend pozitiv în ceea ce priveşte rezervările.

     

    Nostalgici după cozile la cafea şi covrigi

    Pe 4 ianuarie, prima zi lucrătoare din 2021, la Aurel Vlaicu şi Pipera, furnicarului de altădată îi luase locul o mână de oameni. La staţia de metrou Aurel Vlaicu – kilometrul zero al febrei corporatiste din Bucureşti – mirosea a cafea şi covrigi proaspeţi. Cu un an în urmă, chiar şi după cozonacii de Crăciun, la patiserii şi covrigării erau cozi de câţiva metri. Pe 4 ianuarie 2021, doar doi-trei cumpărători îşi aşteptau rândul la cappuccino.

    „Lucraţi în zonă? Ştiţi cum era înainte… Noi aici suntem deschişi pentru corporatişti, dar din păcate ei acum lucrează de acasă şi nu ştim dacă se vor mai întoarce. Poate acum, cu vaccinul, vor prinde curaj, rămâne să vedem”, spune vânzătorul unei mici cafenele amplasate exact la staţia de metrou Aurel Vlaicu.

    La distanţă de câţiva metri, patiseria Vlaicu nu numără nici ea mai mult de doi-trei clienţi. La semaforul de lângă staţia de metrou mai stau doar cinci-şase oameni care cine ştie prin ce împrejurare trebuie să meargă la birou. La fel e şi la lifturile din clădiri: angajaţii care înainte le aşteptau câte cinci minute spun că acum nu trec mai mult de două până când uşile li se deschid în faţă. Gol e şi la Pipera, cealaltă staţie de metrou care deserveşte aglomerarea de birouri a Capitalei.

    Cristian Turculeţ, director regional Starbucks România şi Bulgaria: Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înţeles având în vedere circumstanţele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primeşte în continuare un număr considerabil de clienţi în fiecare zi, susţinută şi de vânzările realizate prin opţiunile de livrare.

    Iar scăderea traficului se vede şi în staţia de metrou de la Piaţa Unirii, „nodul” de pe magistrala care duce către nordul oraşului. Pe peronul unde altădată nu aveai unde să arunci un ac, abia se mai adună astăzi 10-20 de oameni în aşteptarea metroului către Pipera. În vremuri apuse, treceau la rând două-trei, poate şi mai multe metrouri, până când călătorii îşi găseau locul, înghesuiţi ca sardelele.

    Scăderea traficului în staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera s-a văzut imediat ce companiile au decis să treacă în sistemul „work from home” (munca de acasă), din martie 2020. Astfel, dacă în martie 2019, prin staţia Aurel Vlaicu trecuseră aproximativ 23.300 de oameni în medie pe zi, un an mai târziu numărul a scăzut la mai puţin de jumătate, mai exact 11.000, potrivit datelor Metrorex. Potrivit consultanţilor imobiliari, deja pe 15 martie doar 20 până la 50% dintre corporatişti au mai venit la birou.

    Cele mai recente date furnizate de Metrorex la solicitarea ZF arată că traficul de la Aurel Vlaicu s-a redus de la aproape 1,2 milioane de călători în intervalul 1 octombrie – 15 noiembrie 2019, la doar 360.000 în aceeaşi perioadă a anului 2020. Scăderea este de circa 70% şi este rezultatul aplicării variantei „work from home”, adoptată de numeroase companii de la instalarea pandemiei de Covid-19 în România.

    Câteva zeci de mii de corporatişti tranzitau zilnic staţia de metrou Aurel Vlaicu până în martie 2020, pentru a ajunge la birou, în clădiri precum Equilibrium, Floreasca Business Park, Floreasca Tower, Globalworth Plaza, Lakeview, Oregon Park, Sky Tower. Aceeaşi staţie deserveşte şi mallul Promenada. Situaţia este similară şi la Pipera, capătul magistralei 2, în jurul căreia de asemenea s-au dezvoltat mai multe proiecte office în ultimii ani. Hermes Business Campus, Iride Business Park, Novo Park sunt doar câteva dintre ele.

    Scăderi s-au înregistrat şi în ceilalţi poli de business ai oraşului, precum Piaţa Victoriei, Timpuri Noi, Politehnica sau Grozăveşti, zone ale oraşului care concentrează fiecare mai multe clădiri de birouri şi, în consecinţă, zeci de mii de oameni care mergeau zi de zi la birou.

     

    Cafeaua cea de toate zilele

    Cafenelele mici nu sunt singurele care resimt scăderea traficului, şi numele mari confruntându-se cu aceeaşi problemă. Multe compensează însă prin comenzile primite prin platformele pe care sunt listate.

    „Multe afaceri din polul de business din nordul Capitalei au fost afectate într-un fel sau altul de această pandemie, iar traficul în zona Promenada este clar diferit faţă de ce prevedeam la începutul anului trecut. Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înţeles având în vedere circumstanţele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primeşte în continuare un număr considerabil de clienţi în fiecare zi, susţinută şi de vânzările realizate prin opţiunile de livrare”, spune Cristian Turculeţ, Director Regional Starbucks România şi Bulgaria.

    Starbucks are o cafenea chiar la parterul mallului Promenada şi era unul dintre locurile favorite ale angajaţilor care voiau să-şi înceapă ziua cu o cafea. Dar ei au început să fie tot mai puţini.

    Subsidiara locală a companiei de logistică şi curierat DHL este una din firmele cu sediul în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, mai exact pe Calea Floreasca, la numărul 169A. Din martie 2020, prezenţa în sediu a angajaţilor s-a făcut doar în cazurile în care activitatea cerea în mod expres acest lucru şi nu exista altă soluţie.

    „Au fost situaţii în care am avut colegi care au preferat să lucreze de la birou şi, pentru o perioadă, acest lucru a fost posibil. Am avut echipe care au decis să-şi reia activitatea în schimburi şi am făcut acest lucru posibil. Către final de an, am reluat lucrul de acasă pentru toţi colegii din departamentele din sediul nostru central”, spune Diana Zamfir, Manager de HR la DHL România.

    Pentru salariaţii din prima linie, a căror activitate este de teren şi nu permite lucrul de acasă – curieri, angajaţi din centrele de expedieri şi o parte din cei care asigură operaţiunile de vămuire – s-au furnizat echipamente individuale de protecţie şi dezinfectanţi.

    „De asemenea, am organizat, la nivel de ţară, o campanie de vaccinare antigripală pentru toţi angajaţii care şi-au dorit acest lucru, campanie necesară în condiţiile în care simptomele celor două boli sunt relativ similare”, mai spune Diana Zamfir de la DHL.

     

    Ora exactă din businessul local

    Estimările firmelor de consultanţă imobiliară arată că, de-a lungul ultimului an, după declanşarea pandemiei, doar aproximativ 20-30% din angajaţii corporaţiilor care îşi au sediul în zona staţiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera au mai folosit birourile din sedii. Procentul a variat în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi de perioadele de stare de urgenţă şi stare de alertă traversate, dar majoritatea angajaţilor corporatişti au continuat să lucreze de acasă şi să folosească sediile firmei doar ocazional sau cu schimbul. Situaţia este similară şi în celelalte zone unde sunt concentrate clădirile reprezentative de clasa A şi unde se regăsesc cele mai multe sedii de corporaţii.

    „Estimăm că situaţia nu se va schimba semnificativ în următoarele trei luni. Rata de neocupare a birourilor este în prezent de 7% în zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu, respectiv de 13% în zona staţiei de metrou Pipera, conform datelor actualizate disponibile pe platforma www.spatii-de-birouri.ro, administrată de Activ Property Services. Rata medie de neocupare la nivelul Bucureştiului este de aproximativ 10,5% din stocul competitiv, respectiv 9,5% pentru stocul de clasa A, fiind înregistrată o tendinţă de creştere a neocupării în ultimele trimestre”, spune Florian Gheorghe, Head of Ofice Department în cadrul companiei de consultanţă Active Property Services. Zona cuprinsă între staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera a înregistrat o dezvoltare accelerată începând din 2008, majoritatea platformelor industriale fiind redezvoltate în ceea ce a devenit cea mai mare zonă de birouri din România. Zona concentrează aproape 950.000 de metri pătraţi de birouri şi reprezintă 28% din stocul modern de birouri existent în Bucureşti.

    „În jurul staţiei de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfăşurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătraţi, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafaţă mare, pretabile marilor ocupanţi de IT&C, centrelor de servicii şi companiilor de servicii externalizate”, adaugă Florian Gheorghe.

    Florian Gheorghe, head of office department în cadrul Active Property Services: În jurul staţiei de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfăşurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătraţi, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafaţă mare, pretabile marilor ocupanţi de IT&C, centrelor de servicii şi companiilor de servicii externalizate.

    Doar zona din jurul staţiei de metrou Aurel Vlaicu include aproape 450.000 de metri pătraţi de birouri în cadrul unor clădiri cu 6-19 etaje, alături de cele mai înalte clădiri din România – Sky Tower (36 de etaje plus unul tehnic) şi Globalworth Tower (26 de etaje). Frontul stradal a fost ocupat de clădiri moderne pe o lungime de aproape un kilometru de-a lungul Bulevardului Barbu Văcărescu şi Căii Floreasca, conferind zonei un aspect de „business district”.

    „Înainte de startul pandemiei, aproape 100.000 de angajaţi făceau naveta zilnic către zona staţiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera, marea majoritate pentru a lucra în clădirile de birouri. Dezvoltarea segmentului de birouri a atras şi alte funcţiuni care să deservească angajaţii corporatişti, precum centrul comercial Promenada Mall, clinici medicale private, săli de fitness, restaurante şi cafenele), în timp ce, în ultimii trei ani, au fost demarate proiecte rezidenţiale cu sute de apartamente care se adresează în special angajaţilor care lucrează în zonă.”

    Oracle, Amazon, Deloitte, P&G, Nestlé, Kellogg, Luxoft, Honeywell, Dell, Allianz, UniCredit, Schneider Electric, Raiffeisen Bank, Vodafone, Carrefour, Orange, Mondelez, Huawei, Garanti Bank, Stefanini, ADP, Genpact, Deutsche Bank, Harman Kardon sunt numai câteva dintre cele mai mari companii care îşi au sediul în nordul Bucureştiului. Ce urmează pentru această zonă unică în România?

    „Estimăm că zona va continua să se dezvolte pe termen mediu şi lung, atât cu noi clădiri de birouri, cât şi cu alte funcţiuni – rezidenţial, comercial, hoteluri, urmând să-şi menţină statutul de principală zonă de birouri a Capitalei”, spune Florian Gheorghe de la Active Property Services.

    O singură clădire majoră de birouri este în prezent în construcţie, finalizarea clădirii Globalworth Square, de 29.700 de metri pătraţi, fiind anunţată pentru primăvara acestui an. Alte proiecte, precum Equilibrium 2, Green Court 4 şi proiectul de birouri de deasupra extinderii Promenada Mall, totalizând aproximativ 65.000 de metri pătraţi, sunt în diverse stadii de proiectare şi autorizare.

    „Piaţa de birouri va continua să fie afectată de incertitudine atât timp cât situaţia sanitară va provoca perioade de creştere/ descreştere a numărului de infectări. Credem că, pe parcursul anului 2021, strategia companiilor va deveni mai clară, iar revenirea angajaţilor la birouri se va realiza gradual din primăvară – vară.”

    Activitatea de închirieri birouri s-a redus şi ea la jumătate – minus 55% mai exact – anul trecut în Bucureşti pe fondul pandemiei, volumul de tranzacţii-record de 430.000 de metri pătraţi din 2019 scăzând la doar 193.000 de metri pătraţi în 2020, cel mai redus nivel din ultimii zece ani.

    „Incertitudinea a determinat amânarea multor decizii, astfel încât ponderea extinderilor de contract a crescut la 46% din totalul volumului tranzacţionat, faţă de o medie de 28-30% în ultimii zece ani, în timp ce tranzacţiile de preînchiriere s-au limitat la puţin peste 30.000 de metri pătraţi, reprezentând mai puţin de 20% din evoluţia anului precedent”, explică Florian Gheorghe.

     

    Work from home nu mai e cool

    Cu doar un proiect aflat efectiv în lucru în acest moment şi cu zeci de mii de corporatişti care îşi rezolvă task-urile din sufragerie, Pipera stă sub semnul întrebării când vine vorba de dezvoltarea viitoare.

    „Există în continuare terenuri disponibile pentru a construi clădiri de birouri. Fiind deja un pol important de business, dar şi o zonă în care vedem şi un interes din partea dezvoltatorilor de proiecte rezidenţiale lansate, considerăm că această parte a Bucureştiului va rămâne de interes pentru multe companii. Ritmul de dezvoltare va fi însă diferit faţă de alte zone din Bucureşti, în care vedem o creştere mai rapidă pe segmentul de birouri”, spune Marius Şcuta, Head of Office Department and Tenant Representation în cadrul firmei de consultanţă imobiliară JLL România.

    Companiile preferă să aleagă zone de birouri deja dezvoltate, care oferă infrastructura necesară, atât din punct de vedere al transportului, cât şi în ceea ce priveşte facilităţile disponibile pentru angajaţi, în acest caz mallul Promenada sau Piaţa Pipera. Toate proiectele de birouri existente, proiectele rezidenţiale, sistemul de transport public, opţiunile de restaurante, de săli de sport sunt puncte de atracţie către acest pol de birouri din Bucureşti.

    Va mai fi însă Pipera ce era înainte de pandemie?

    „Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajaţii între munca de acasă şi cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile şi multe companii trăiesc cu speranţa ca, după apariţia vaccinului şi creşterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viaţă mai aprope de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului”, mai spune Marius Şcuta.

    Variabilele sunt multe, la fel ca temerile şi frustrările. Sunt mulţi de „dacă” în ecuaţie, iar asta face ca totul să pară şi mai complicat, şi mai greu de suportat. Viitorul polului de business naţional se scrie în aceste zile, în aceste luni cruciale pentru sănătatea financiară a României.

    Marius Şcuta, head of office department and tenant representation în cadrul JLL România: Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajaţii între munca de acasă şi cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile şi multe companii trăiesc cu speranţa ca, după apariţia vaccinului şi creşterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viaţă mai aproApe de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului.

  • Tranzacţie de 97 mil. euro cu două clădiri de birouri. Skanska vinde către austriecii de la S Immo clădirile Campus 6.2 şi Campus 6.3 din zona Politehnica, din Capitală

    Dezvoltatorul imobiliar suedez Skanska, cel care a pornit în decembrie 2018 construcţia proiectului de birouri Campus 6 din apropierea Politehnicii din Bucureşti, a vândut clădirile de birouri Campus 6.2 şi Campus 6.3 către austriecii de la S Immo, dezvoltatorul care deţine mallul Sun Plaza din Bucureşti, într-o tranzacţie de 97 milioane de euro.

    Aceasta este prima achiziţie a S IMMO de la Skanska şi, totodată, cea mai mare tranzacţie a Skanska pe piaţa românească de până acum.

    “Vanzarea celor doua cladiri este una cu totul speciala. Este una dintre cele mai mari tranzactii din Romania, in contextul global in care inca ne aflam, cea mai mare tranzactie pentru Skanska, pe piata locala si prima incheiata cu S IMMO AG, de catre Skanska, la nivel global”, spune Aurelia Luca, vicepreşedinte executiv al operaţiuniunilor din România pentru divizia de dezvoltare comercială a Skanska în CEE.

    Prima clădire din cadrul proiectului, Campus 6.1, a fost vândută către austriecii de la CA Immo în mai 2018 contra sumei de 53 mil. euro.

    Campus 6.2 şi 6.3 reprezintă faza a doua din complexul de birouri  Campus 6, situat în zona  de Centru-Vest a Bucureştiului. Cele două clădiri au o suprafaţă închiriabilă de aproape 38.000 de metri pătraţi şi 463 de locuri de parcare. În prezent, clădirile sunt închiriate în proporţie de 99% de către mari companii precum Microsoft şi Société Générale European Business Services.

    ”Campus 6.2 şi 6.3 vin în completarea portofoliului nostru de clădiri clasa A din Bucureşti. Suntem convinşi în totalitate că piaţa de birouri din capitala României va continua să crească puternic, după o oarecare stagnare cauzată de pandemie. Odată finalizate, cele două proprietăţi vor adăuga valoare pe termen lung portofoliului S IMMO din regiunea CEE şi vor avea un impact pozitiv asupra veniturilor”, adaugă Friedrich Wachernig, membru al consiliului de administraţie al S IMMO AG.

    Pentru Skanska, vânzarea celor două clădiri de birouri reprezintă a cincea tranzacţie pe care compania o face pe piaţa locală în cei nouă ani de când a intrat în România.

    Dezvoltatorul a fost asistat în tranzacţie de avocaţii de la PeliPartners şi de specialiştii din cadrul companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle .

    ”Această tranzacţie este o veste excelentă pentru piaţă – recuperându-se încet, dar constant într-un an dificil”, spune Oana Badarau, partener şi şef imobiliar la PeliPartners.

    Bucureştiul a atras tranzacţii de aproximativ 700 milioane de euro în 2020 pana la acest moment, adică aproape 80% din piaţa românească, potrivit JLL. În ciuda pandemiei de Covid-19, piaţa este dominată de tranzacţiile cu spaţii de birouri, care reprezintă peste 86% din volumul tranzactiilor la nivel national si peste 88% la nivelul Bucurestiului. Dezvoltarea dinamică a oraşului face ca Bucureştiul să fie atractiv atât pentru investitorii noi, cât şi pentru cei existenţi, care caută noi oportunităţi de afaceri şi randamente solide.

    “Vanzarea Campus 6.2 si 6.3 reprezinta cel mai relevant punct de referinta pentru piata imobiliara din Romania post izbucnirea pandemiei. Este de asemenea o noua dovada a lichiditatii si a faptului ca proprietatile valoroase pot atrage investitori cu portofolii de success in Romania, dar care nu au mai facut achizitii de mult timp”, adaugă Andrei Vacaru, Head of Capital Markets, JLL Romania.

    Skanska România a demarat în luna decembrie 2018 construcţia clădirilor Campus 6.2 şi 6.3 de la Politehnica, în urma unei investiţii de peste 76 mil. euro. Cele două clădiri au suprafeţe închiriabile de 19.800 mp, respectiv 17.800 mp, având fiecare 11 etaje plus două în subteran pentru parcare. Cele două clădiri vor fi primele din România cu o pistă de alergare amenajată pe acoperiş.

    Campus 6 va cuprinde în total patru clădiri de birouri, cu o suprafaţă închiriabilă de 81.000 mp.

     

  • Linişte la birou. Soluţia găsită de o companie elveţiană pentru spaţiile de lucru aglomerate

    Vorbitul la telefon şi desfăşurarea unor şedinţe pot fi dificile într-un spaţiu de birouri deschis, cu multă lume, motiv pentru care o firmă elveţiană a venit cu o propunere, scrie Dezeen. Compania Impact Acoustic a lansat Chatpod, o cabină izolată fonic şi dotată cu alimentare electrică, iluminare şi un sistem de ventilaţie care se poate instala în spaţii de birouri. Chatpod poate fi construit în mai multe dimensiuni, permiţând utilizarea de către una până la şase persoane, precum şi într-o varietate de culori, iar toate materialele folosite la construcţia sa, susţine producătorul, pot fi reciclate.

  • Liviu Tudor, Genesis Property: Oamenii se vor întoarce la birou dacă vom creşte rezistenţa clădirilor la pandemie. Cum pregătim birourile viitorului?

    Anul 2020 va rămâne în istorie, fără doar şi poate, drept anul pandemiei care a dat peste cap economia globală. Apariţia coronavirusului a impus redesenarea lanţurilor logistice la nivel mondial, a ţinut miliarde de oameni în case şi a blocat aproape complet sectoare precum HoReCa, transporturile sau turismul. A transformat lucrul de acasă dintr-un beneficiu cu care angajatorii obişnuiau să atragă talente, într-un mod de lucru obligatoriu la scară largă. România nu a făcut excepţie de la aceste transformări.

    După izbucnirea pandemiei de Covid-19, mulţi angajaţi şi-au mutat biroul în sufragerie şi continuă să lucreze în mare parte de acasă şi azi. Pentru unii, s-a dovedit soluţia ideală, pentru alţii, un chin în urma căruia sănătatea lor emoţională a fost pusă la încercare. Şi indiferent de care parte s-ar afla, mulţi dintre ei vor întâmpina cel mai probabil provocări în colaborarea cu colegii şi, în final, în menţinerea creativităţii şi productivităţii, dacă vor lucra de acasă pe termen lung.

    Există şi părţi bune, evidente tocmai datorită acestei situaţii excepţionale în faţa căreia s-a mobilizat mai tot mediul de business. Una dintre ele este în domeniul digitalizării, unde mulţi specialişti vorbesc despre o accelerare extraordinară a implementării platformelor online pentru tele-muncă. Practic, în cele câteva luni de pandemie, a fost înregistrat un progres al integrării în mediul online care ar fi avut nevoie de câţiva ani de vremuri „normale”.

    Altă parte bună este că vom vedea şi o transformare accelerată a birourilor, mai rapidă decât s-ar fi întâmplat în lipsa unui pericol epidemiologic. Clădirile de birouri încep să se adapteze la nouă normalitate, iar asta înseamnă schimbări atât la nivel arhitectural şi de organizare a spaţiului, cât şi măsuri prin care să devină sigure din punct de vedere al răspândirii virusurilor şi bacteriilor. Vorbim, practic, de o imunizare a birourilor la Covid-19. Şi nu numai.

    Dincolo de măsurile pe care fiecare dintre noi le luăm la nivel personal şi de măsurile deja aplicate în multe birouri, de la verificarea temperaturii angajaţilor la sosirea în clădire, accesul pe căi diferite în incintă, distanţarea în spaţiile comune şi dezinfectarea periodică a suprafeţelor, e nevoie şi de măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirii angajaţilor care să fie aplicate continuu şi proceduri care să fie aplicate punctual, în scenarii specifice de risc.

    Dar câte clădiri de birouri au astăzi o cameră specială de carantină, complet echipată şi gata de utilizare în orice moment? Sau un depozit dedicat şi uşor accesibil pentru materiale de protecţie? Câte au început să ia măsuri pentru filtrarea performantă a aerului, ozonizarea apei şi vopsirea pereţilor cu vopsea antimicrobiană pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor? Birourile trebuie pregătite nu doar pentru a atenua efectele răspândirii coronavirusului, ci mai ales pentru a limita epidemii viitoare. Trebuie să devină imune la riscuri care pun sănătatea oamenilor în pericol. Şi cu cât se întâmplă mai repede, cu atât angajaţii se vor întoarce mai repede la birou, fără îngrijorarea că sănătatea lor şi a celor dragi ar putea fi în pericol.

    Cu toate astea în minte, am făcut parte dintr-o echipă de 20 de experţi în sănătate, tehnologie, arhitectură, construcţii, inginerie şi facility management care, cu o investiţie de peste 1 milion de euro în cercetare, dezvoltare testare şi implementare, a conceput un standard global open-source pentru sănătatea clădirilor de birouri şi, implicit, a oamenilor care lucrează acolo. Bazat pe conceptul Healthy by Design şi inspirat de tehnologiile şi procedurile aplicate în spitale şi clinici, adaptate pentru utilizare în clădirile de birouri, The IMMUNE Building Standard™ este un set de peste 120 de măsuri care pot fi aplicate în orice clădire din România şi din lume şi pe baza cărora unei clădiri i se certifică rezistenţa la riscuri pandemice, confirmă că birourile din clădire prezintă siguranţă ridicată pentru angajaţi în plin context epidemiologic şi defineşte un pilon de referinţă pentru cum vor arăta clădirile de birou ale viitorului şi cât de rezistente vor fi în cazul unei noi epidemii.

    Acest standard a atras atât atenţia presei internaţionale, fiind prezentat în media de prestigiu precum CNBC, SKY News, Bloomberg, The Guardian, Reuters sau Financial Times, cât şi interesul exprimat pentru colaborare din partea mai multor entităţi profesionale din domeniul dezvoltării imobiliare, tehnologiei şi facility managementului din SUA, Europa, UAE şi Asia. Câtă vreme pandemia continuă şi există riscuri pentru sănătatea angajaţilor, şi standardul open-source este supus continuu îmbunătăţirilor, invitaţia de colaborare fiind deschisă experţilor precum arhitecţi, medici, ingineri, dezvoltatori şi specialişti din imobiliare sau chiriaşi care ocupă spaţiile de birouri.

    Mai devreme sau mai târziu aceasta pandemie va trece şi, cu toţii, vom reveni la birou. Câteva întrebări vor persista, însă. Cum va arăta următoarea pandemie? Cât de gravă va fi? Vom fi mai pregătiţi? Cu siguranţă că nimeni nu are azi răspunsuri precise. Însă unii dintre noi putem începe deja să luăm măsuri aşa încât, cel puţin la ultima întrebare, răspunsul să fie DA, vom fi pregătiţi!

    Liviu Tudor este proprietarul companiei Genesis Property, cel mai mare jucător român de pe piaţa de birouri.

  • Dezvoltatorul imobiliar Impact a demarat faza a patra a proiectului rezidenţial Greenfield din Capitală, un centru cu peste 8.000 mp de spaţii comerciale şi birouri

    Impact Developer & Contractor (simbol bursier – IMP), dezvoltator imobiliar controlat de omul de afaceri Gheorghe Iaciu, a început faza a patra de dezvoltare a proiectului Greenfield Băneasa din Capitală, care va cuprinde 7.258 metri pătraţi de spaţii pentru comerţ şi servicii şi 1.184 metri pătraţi spaţii de birouri.  

    Valoarea totală a investiţiei se ridică la 12 mil. euro, proiectul urmând să fie construit de RCTI Company, cu care Impact a semnat un contract în valoare de 7,5 mil. euro.

    “Noua fază de dezvoltare din Greenfield vine cu provocarea integrării produsului imobiliar comercial cu cel rezidenţial”, spune Sorin Apostol, CEO Impact Developer & Contractor. 

    Potrivit datelor companiei, faza autorizată vizează un centru care completează un mini-oraş în devenire. Proiectul dezvoltat pe o suprafaţă de 21.496 metri pătraţi, include două clădiri cu regim de înălţime de P plus 1 etaj şi P plus 2 etaje, peste 200 locuri de parcare şi va fi finalizat în a doua jumătate a anului 2021.

    Întreg proiectul cuprinde un strip mall, un spaţiu de wellness dotat cu sală de sport, SPA-uri, teren de tenis, bazin semiolimpic şi piscină interioară şi exterioară şi o clădire proprie de birouri.

    În cadrul centrului comercial vor fi disponibile spre închiriere, spaţii care cumulează 6.730 metri pătraţi şi vor include supermarket, farmacie, restaurant, pub, brutărie şi servicii de  curăţătorie, coafor, salon de cosmetică, loc de joacă, schimb valutar, bancă, agenţie de turism.

    “Ambiţia noastră este să dezvoltăm un mini-oraş, planificat în mod responsabil şi sustenabil, care să integreze toate funcţionalităţile necesare unei comunităţi tinere”, adaugă Sorin Apostol.

    Primele 3 faze ale proiectului Greenfield,  cu peste 2.500 de apartamente, au fost livrate până în 2019, iar fazele 4 şi 5 urmează să fie dezvoltate până la finalul anului 2028, cartierul urmând să totalizeze peste 7.000 de locuinţe la încheierea lucrărilor. În prezent, în Greenfield locuiesc peste 6.000 de rezidenţi.

  • Angajaţi de vreme rea

    Când unii nu mai au siguranţa zilei de mâine, alţii sunt mai ocupaţi ca niciodată pentru că nu strănută, nu-i deranjează să fie dezinfectaţi şi nici nu protestează că li se pune botniţă.

    Cei din a doua categorie nu sunt o noutate pe piaţa muncii, dar au devenit tot mai importanţi în ultima perioadă din cauza pandemiei care impune distanţarea socială. Cum clienţii hotelurilor, de exemplu, doresc cât mai puţină interacţiune cu alţi oameni în condiţiile date, conducerea acestor unităţi apelează la angajaţii-roboţi din ce în ce mai des. Cererea de roboţi pentru curăţenie, room service sau livrări din partea hotelurilor, spitalelor ori clădirilor de birourilor şi rezidenţiale a crescut, cel puţin în SUA, chiar şi de patru ori în ultimele şase luni, după cum afirmă o companie din San Jose, Savioke, scrie San Francisco Chronicle. Printre cei mai harnici astfel de lucrători se numără Dash, un robot folosit pentru room service. Înalt de un metru, dotat cu ecran tactil, papion şi compartiment special pentru diverse obiecte, acesta ştie să circule cu liftul, să se ferească de scări şi să salute clienţii, cărora le duce cafea, sanvişuri, prosoape şi altele, mai repede decât oamenii. Colegii săi care „lucrează” în spitale transportă sânge recoltat pentru analize sau medicamente. Alţi roboţi ajută la livrarea comenzilor de mâncare de la cantinele unor clădiri de birouri pentru a se evita cozile.

    Chiar dacă sunt importanţi, roboţii nu vor înlocui oamenii, susţin managerii hotelurilor care au apelat la asemenea angajaţi, ei fiind folosiţi mai ales în schimbul de noapte ori în perioade de vârf.

     

     

    MODĂ

    Toamnă gulerată

    Chiar dacă nu se mai vede mare lucru din ţinuta unei persoane în timpul şedinţelor online, o notă de eleganţă nu trebuie să lipsească şi ea poate să fie dată de gulere, aşa cum arată unele case de modă. Acestea, scrie Financial Times, propun în sezonul de toamnă-iarnă gulere supradimensionate, care pot face parte dintr-o rochie sau bluză, ori de sine stătătoare pentru a mai înviora un articol vestimentar vechi. În plus, un asemenea guler ţine loc şi de bijuterii. Printre cei care au acordat atenţie sporită gulerelor în acest sezon se numără Fendi, care s-a inspirat din gulerele aristocraţilor de altădată, Arket, care a optat pentru gulere mari cu nasturi de sidef, ori La Veste, care a creat gulerul „mobil”, ce poate fi mutat de la o bluză sau rochie la alta.

     

     

    RECICLARE

    Viaţă nouă pentru maşini vechi

    Unde se duc rablele când proprietarii lor se despart de ele? Cu puţin noroc, maşinile scoase la pensie se transformă – parţial — în haine, atunci când un producător auto ca Hyundai colaborează cu creatori de modă. Proiectul Hyundai, „Re:Style 2020”, presupune reutilizarea unor materiale de la centuri de siguranţă, airbaguri sau pielea de la tapiţeria scaunelor pentru articole vestimentare – de la bucăţi de centuri de siguranţă, sticlă şi burete combinate cu aur, argint, bronz şi perle la coliere şi brăţări, scrie The Independent. Printre companiile din industria modei care au participat la proiect se numără Alighieri şi E.L.V. DENIM.

     

     

    ARHITECTURĂ

    Nu numai pentru grâne

    Recuperaţi, revalorificaţi, refolosiţi! Îndemn care se aplică şi silozurilor de cereale, atunci când nu mai e nevoie de ele pentru scopul pentru care au fost construite, după cum o arată o iniţiativă din China. O firmă de arhitectură din Shanghai, Roarc Renew, a avut ideea de a transforma nişte silozuri de cărămidă dintr-un sat din China, construite în anii ’50, în Centrul de Artă TaoCang. În loc să demoleze cele două grânare, Roarc Renew a dorit să scoată în evidenţă frumuseţea cărămizii roşii din care sunt construite, transformându-le în săli de expoziţie datorită spaţiului interior mare.

  • Colliers: Investiţiile imobiliare au depăşit 800 mil. euro în primele nouă luni ale anului, cel mai bun rezultat din ultimii zece ani, din care activele de birouri au reprezentat peste 90%

    Piaţa de investiţii imobiliare din România a atins aproape 820 mil. euro după primele nouă luni ale anului, plus 45% faţă de perioada similară a anului trecut, şi cu 27% mai mult decât în 2019, reprezentând cele mai bune trei trimestre din ultimul deceniu, din care activele de birouri au reprezentat peste 90%, indică datele companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

    “Deşi există o oarecare inerţie, este încurajator faptul că cele mai mari oferte ale anului, respectiv vânzarea portofoliului de birouri NEPI Rockcastle pentru peste 300 de milioane de euro către AFI Europa şi vânzarea Parcului Floreasca către Fosun / Zeus JV pentru peste 100 de milioane de euro, au fost finalizate în august, în ciuda pandemiei”, spun reprezentanţii Colliers.

    În continuare, mai mult de jumătate dintre investitorii imobiliari confirmă interesul pentru achiziţii de noi proiecte, atât în ​​Bucureşti, cât şi în oraşele regionale, şi sunt în prezent gata să cumpere în condiţii mai bune, având în vedere contextul economic generat de pandemia de Covid-19, arată datele unui sondaj realizat de Colliers International pe piaţa investiţiilor, în rândul a aproape 50 de companii reprezentând fonduri de investiţii, dezvoltatori, administratori de active şi bănci.

    Astfel, investitorii continuă să arate cel mai mare interes pentru proiectele industriale şi logistice, optimismul crescând faţă de aprilie, când Colliers a realizat un sondaj similar.

    „Activele industriale şi logistice intră în centrul atenţiei pentru investitori, optimismul crescând din aprilie. Percepţia îmbunătăţită despre proiectele industriale este şi mai vizibilă atunci când se face referire la preţurile de achiziţie, 51% dintre respondenţi aşteptându-se la preţuri de achiziţie mai mari pentru aceste active în anul următor, în creştere de la 16% în aprilie. Percepţia privind hotelurile şi comerţul cu amănuntul în următoarele 12 luni rămâne destul de slabă, in linie cu sondajul anterior. Cu toate acestea, încă vedem unii investitori în căutare de achiziţii oportuniste. Continuarea crizei medicale a menţinut percepţia asupra birourilor într-o zonă de reajustare, ceea ce a încurajat o segmentare mai mare între diferitele tipuri de produse şi preţuri”, a spus Mihai Pătrulescu, Senior Associate Investment Services la Colliers International.

    Ponderea participanţilor din piaţă care doresc să-şi extindă portofoliile atât în ​​Bucureşti, cât şi în oraşele regionale, depăşeşte cu mult cea a investitorilor care caută să vândă, respectiv aproximativ 57% dintre respondenţii cu active / focus în Bucureşti caută oportunităţi, la fel şi 32% dintre respondenţii cu active în oraşele regionale.

    În ceea ce priveşte disponibilitatea finanţării, există unele îmbunătăţiri faţă de sondajul realizat de Colliers în aprilie, deşi majoritatea investitorilor (55%) se aşteaptă în continuare la o înrăutăţire pe termen scurt, comparativ cu 74% în sondajul din aprilie. Se remarcă, de asemenea, unele îmbunătăţiri modeste în ponderea răspunsurilor legate de costurile de finanţare. Aversiunea băncilor faţă de risc rămâne o problemă potenţială pe termen scurt, evidenţiind o piaţă încă tensionată.

    În acealaşi timp, investitorii încă estimează o recesiune cu o revenire mult mai rapidă decât cea din 2009, segmentul imobiliar fiind rezistent în acest context. Problema principală a investitorilor din piaţa imobiliară este contextul economic global incert (51% din răspunsuri), urmat de îngrijorări cu privire la fundamentele României, cum ar fi dezechilibrele fiscale (40% din răspunsuri) şi incertitudinile cu privire la imobiliare în general (38% din răspunsuri). Acestea sugerează un context destul de dificil pentru derularea tranzacţiilor, dar se pare că preocupările generale cântăresc ceva mai mult decât problemele specifice ale României.

    „În timp ce în aprilie a existat un consens clar că în ceea ce priveşte valorile mobiliare, atât reprezentările şi garanţiile, cât şi condiţiile de asigurare ar deveni mai dure, lucrurile par să se mai fi stabilizat acum. De exemplu, în ceea ce priveşte asigurările, 38% dintre respondenţi se aşteaptă la înăspriri, faţă de 66% în aprilie, iar pentru reprezentări şi garanţii 55% se aşteaptă la înăspriri, faţă de 64% în aprilie. Procesul de due-diligence pare să fi atins şi el un nivel mai confortabil şi acest lucru este, de asemenea, destul de pozitiv pentru tranzacţiile viitoare, potrivit sondajului. În concluzie, avem o piaţă aflată în modul de revenire, deşi sondajul evidenţiază şi aşa-numita revenire în formă de K, deoarece unele sectoare recuperează mult mai repede decât altele. Activele industriale sunt câştigătoare clare, urmate la distanţă de birouri; retailul şi hotelurile încă suferă”, concluzionează Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers International.