BusinessMagazin

Tag: banci

  • Una dintre cele mai mari bănci din lume are probleme: Profitul Goldman Sachs s-a prăbuşit cu 58% după ce creditele de consum şi-au pierdut avântul

    Golman Sachs a raportat în trimestrul al doilea un profit de 1,22 mld. dolari, în scădere cu 58%, faţă de anul trecut. Pierderile vin pe fondul unei cereri mai slabe pentru creditele de consum, dar şi din cauza unor probleme întâmplinate de departamentul băncii de gestionare a activelor, scrie The Wall Street Journal.

    Acţiunile s-au cotat la 3,08 dolari, mult sub aşteptările analiştilor care preconizau 3,16 dolari pe acţiune. Veniturile au fost de 10,9 miliarde de dolari, în scădere cu 8% faţă de anul trecut. Aceasta a depăşit totuşi cele 10,61 miliarde de dolari estimate de analişti.

    Goldman este singura dintre băncile mari care a ratat aşteptările privind câştigurile pe acţiune. Şi în timp ce Citigroup şi Morgan Stanley au raportat, de asemenea, scăderi ale profitului, cea a Goldman a fost cea mai mare.

    Acţiunile Goldman au scăzut cu 0,1% în premarket.

    La Goldman, veniturile din activitatea bancară de investiţii au scăzut cu 20%. Serviciile bancare de investiţii au fost aproximativ neschimbate la Morgan Stanley şi în scădere la JPMorgan şi Citigroup.

    Veniturile din tranzacţionare ale Goldman au scăzut cu 14%. Veniturile din tranzacţionare au scăzut, de asemenea, la Morgan Stanley, JPMorgan şi Citigroup.

    Ratarea profitului şi scăderea rentabilităţii capitalului reflectă provocările cu care se confruntă Goldman în timp ce încearcă să revizuiască două domenii ale activităţii sale – retragerea eforturilor ambiţioase de creditare a consumatorilor şi schimbarea modelului de gestionare a activelor.

    Goldman a declarat miercuri că a redus cu 504 milioane de dolari „fondul comercial” legat de unitatea sa de platforme de consum. Această unitate găzduieşte, printre altele, creditorul specializat GreenSky. Goldman a cumpărat GreenSky abia anul trecut, dar se află în proces de analiză a ofertelor de la potenţiali cumpărători.

    De asemenea, Goldman a înregistrat pierderi de aproximativ 485 de milioane de dolari legate de investiţii imobiliare, în mare parte legate de proprietăţi de birouri, în cadrul activităţii sale de gestionare a activelor.

     

     

  • O Rusie din ce în ce mai încolţită financiar analizează toate opţiunile pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, inclusiv o rublă digitală

    Rusia îşi accelerează pla­nurile de introducere a unei ruble digitale, alăturându-se unei liste în creş­tere de ţări care experimentează cu monedele electronice, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu izo­larea internaţională din cauza răz­bo­iului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Dacă legislaţia privind crearea rublei digitale este aprobată, banca centrală a ţării ar putea începe testele cu noua monedă chiar de luna viitoare.

    Banca centrală plănuieşte să des­făşoare un proiect-pilot cu 15 dintre băncile ţării. Aceasta va permite persoanelor fizice şi companiilor să-şi deschidă un portofel digital pe platforma sa ce va fi accesibil prin orice bancă rusească.

    Tranzacţiile cu rubla digitală vor fi gratuite pentru persoane fizice, în timp ce companiile va trebui să plă­tească un comision de 0,3%.

    Banca centrală merge mai de­par­te cu proiectul după ce sancţiu­nile impuse de SUA şi aliaţii săi au tăiat accesul băncilor ruseşti la sis­temul financiar mondial. De ase­menea, băncile străine aplică politici din ce în ce mai restrictive plăţilor din Rusia, care încearcă să dilueze impactul sancţiunilor crescându-şi comerţul în monede naţionale cu China şi India.

    Rubla s-a devalorizat cu 18% în raport cu dolarul până în acest an, cea mai slabă performanţă din rân­dul monedelor pieţelor emer­gente. În plus, veniturile în scădere din ener­gie, dublate de o creştere a impor­turilor reduc excedentul de cont curent al Rusiei, în timp ce chel­tuielile legate de război pun presiune pe bugetul acesteia.

    Unii legislatori văd rubla digitală ca o posibilă cale prin care Rusia poa­te înlesni plăţile transfrontaliere. Totuşi, aceasta ar trebui legată mai întâi la platformele altor ţări pentru ca tranzacţiile internaţionale să fie posibile, iar până acum nu există niciun semn că acest lucru s-ar întâm­pla, arată Alexandra Prokopenko, fost consilier al băncii centrale ruseşti.

    Deocamdată, rubla ar putea în­lesni tranzacţiile interne şi transpa­rentiza tranzacţiile din teritoriile a­nexate de la Ucraina, potrivit a­cesteia.

    Peste jumătate din băncile centrale ale lumii analizează sau dezvoltă monede digitale, potrivit FMI. Cel puţin 20 lucrează la programe pilot.

    Euro digital este o oportunitate extraordinară de a soluţiona probleme reale, cum ar fi lipsa accesului la plăţi digitale, fragmentarea infrastructurii de plăţi europene şi fragilitatea financiară, însă pentru ca moneda să-şi poată atinge potenţialul ar fi necesară o limită mult mai ridicată decât cea de 3.000-4.000 de euro propusă în prezent de BCE, scrie Martijn Van der Linden, profesor la Hague University of Applied Sciences, într-o opinie publicată de EUobserver.

    În SUA, un test de câteva luni cu unele dintre cele mai mari bănci ale lumii a găsit că dolarii digitali pot fi un mijloc eficient de îmbunătăţire a plăţilor interne şi transfrontaliere, notează Bloomberg.

    Iar în China, unde yuanul digital este testat în domenii ca transportul public şi comerţul electronic, ministerul resurselor umane şi asigurărilor sociale analizează posibilitatea includerii yuanului digital în sistemul cardurilor de asigurări sociale, potrivit China Daily.

     

  • Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: În timp ce spaniolii aleargă în toate direcţiile doar ca să mai economisească nişte bani, germanii s-au pus scos bani din bănci pe bandă rulantă, iar discrepanţele se manifestă pe tot continentul

    Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

    În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

    O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

    Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

    În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

    Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

    „Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

    Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

    Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

    Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

    Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

    „Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.

  • Piaţa imobiliară a luat-o la vale. Creditarea ipotecară a scăzut cu 20% în ultimul an, iar numărul de tranzacţii imobiliare individuale s-a redus cu o treime în T1/2023

    ♦ De la un ritm de scădere de 12% al numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul a ajuns la – 31% în primele trei luni din 2023 ♦ Cât de expuse  sunt băncile pe piaţa imobiliară?

    Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%).

    Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 – martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37%, după cum reiese din datele BNR.

    La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.

    Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20%.

    „Numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional în perioada aprilie 2022-martie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce numărul de credite ipotecare s-a redus cu 20%. Ponderea creditelor ipotecare în total tranzacţii imobiliare a scăzut de la 39% în perioada aprilie 2021-martie 2022 la 32% în perioada aprilie 2022-martie 2023, şi se situează cu aproximativ 20 de puncte procentuale sub maximul din 2020“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii financiare. Cererea a fost mai robustă în zona Bucureşti-Ilfov, unde numărul de tranzacţii a fost constant, în timp ce în restul ţării s-a înregistrat o scădere de 16% în ultimul an.

    Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut şi în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

    Evoluţia sectorului imobiliar rezidenţial afectează băncile, având în vedere că expunerile instituţiilor de credit în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, reprezentând 70% din creditele acordate populaţiei, respectiv 16% din total active bancare de la final de 2022, adică 112,2 mld. lei.

    Şi expunerile sectorului bancar faţă de segmentul imobiliar comercial sunt la un nivel ridicat, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor, conform BNR.

    Expunerile directe le băncilor către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizează 34,7 mld. lei (martie 2023), în creştere cu 15% în termeni anuali. În cazul expunerilor indirecte, însemnând credite garantate cu imobile, acestea au ajuns la 55,4 mld. lei (8% creştere în termeni anuali la martie 2023).

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 380 milioane lei în urma unei licitaţii de obligaţiuni, sub valoarea planificată, la un randament de 6,68% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 380 milioane lei în urma unei licitaţii de obligaţiuni cu o valoare nominală de 500 milioane lei, la un randament de  6,68% pe an.

    Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în  2027, la licitaţie participând şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 460 milioane  lei, din care ofertele competitive au însumat 360 milioane lei, iar cele necompetitive 100  milioane  lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 280 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 7,20%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,68%.

     În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice  nr.318 din martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare cu un nivel al  preţului mai mic de 101,59%, se arată în anunţ.

     

  • O companie bancară din India ajunge pentru prima dată printre cele mai valoroase bănci ale lumii în urma unei fuziuni

    O fuziune bancară din India creează un gigant care întrece Morgan Stanley şi Citigroup

    O companie bancară din India ajunge pentru prima dată printre cele mai valoroase bănci ale lumii în urma unei fuziuni. Protagoniştii sunt HDFC Bank şi Housing Development Finance şi împreună ei formează o afacere evaluată la 172 de miliarde de dolari, capabilă să se ia la întrecere cu liderii din SUA şi China, scrie presa internaţională. Noul grup bancar se situează pe locul patru în lume în funcţie de capitalizarea pe piaţă, în spatele JPMorgan Chase, Industrial and Commercial Bank of China şi Bank of America Corp, potrivit datelor Bloomberg. Fuziunea s-a finalizat pe 1 iulie şi este descrisă drept cea mai mare tranzacţie din lumea corporate a Indiei.

  • Concluzia unui experiment Fed: Cele mai mari bănci din SUA pot pierde până la 541 de miliarde de dolari în cazul unui panici generalizate. Cu toate acestea, băncile ar rămâne solvabile

    Cele mai mari bănci din SUA ar pierde 541 de miliarde de dolari într-un scenariu apocaliptic, dar au încă ar avea suficient capital pentru a absorbi pierderile, potrivit testelor de stres anuale efectuate de Rezerva Federală, scrie Financial Times.

    În urma testului Rezerva Federală a SUA a acordat note pozitive celor mai mari bănci, printre care JPMorgan Chase şi Goldman Sachs. Acest rezultat este în acord cu poziţia directorilor de pe Wall Street care au susţinut că instituţiile financiare ar putea rezista unui scenariu apocaliptic în care s-ar confrunta cu pierderi majore.

    Rezultatele experimentului vor ajuta, de asemenea, la determinarea a cât de mult capital trebuie să deţină băncile în următoarele 12 luni.

    Analiştii au prezis că cerinţele de capital ale unor instituţii precum Goldman, JPMorgan, Morgan Stanley şi Bank of America vor scădea. Acest lucru a întărit speranţele pentru dividende mai mari sau mai multe programe de stock buyback.

    „Rezultatele de astăzi confirmă faptul că sistemul bancar rămâne puternic şi rezistent”, a declarat Michael Barr, Fed vice-chair for supervision.

  • Semnal neaşteptat de la bănci. Au început să micşoreze dobânzile la depozite

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    ♦ Comparativ cu luna martie, o dobândă de 9% pe scadenţa de 12 luni nu se mai găseşte la nicio bancă de pe piaţa locală, cea mai mare fiind acum 8,75% ♦ Pentru scadenţa de 6 luni plaja este între 5% şi 8%, iar pentru scadenţa de 3 luni dobânzile se află între 4% şi 8%.

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că băncile îşi gestionează în permanenţă trezoreria şi de multă vreme au depozite suficiente, mai ales în condiţiile în care ritmul creditării nu a crescut, ci stagnează oarecum din cauza creşterii dobânzilor la credite.

    „Băncile nu sunt foarte interesate să atragă noi depozite şi îşi permit în felul acesta să ţină dobânzile destul de scăzute. Marja aceasta mare care s-a menţinut între dobânzi la depozite şi dobânzi la credite a făcut ca profitul băncilor în 2022 să fie la un nivel record. În general asta este o situaţie temporară, dar cât va ţine, care va fi situaţia pe piaţă anul acesta este greu de spus”, a explicat Aurelian Dochia. 

    El a mai adăugat că este puţin curios faptul că oamenii, în vremea pandemiei, au continuat să depună banii la bănci, deşi temerea era că veniturile, fiind scăzute sau stagnante, economiile vor scădea.

    „În practică au fost aproape permanent, cu mici excepţii, creşteri ale dobânzilor la depozite. De aceea, cred că în momentul acesta băncile nu sunt interesate să atragă noi depozite şi oferă dobânzi destul de scăzute. Raportul dintre viteza creditării, adică cât pot să plaseze băncile drept credite în momentul de faţă, şi volumul depozitelor este factorul determinant în această gestiune pe care o fac băncile a dobânzilor la credite şi depozite. Dacă de exemplu luna viitoare ar creşte foarte mult cererea de credite, atunci s-ar putea să asistăm la fenomenul în care băncile sunt nevoite să atragă depozite şi pot să mărească dobânzile pentru a atrage aceste noi depozite”, susţine analistul economic. Deşi scăderea dobânzilor la depozite poate fi percepută ca un semnal din partea băncilor privind scăderea presiunilor inflaţioniste, faptul că se anticipează o probabilă scădere a dobânzii BNR mai repede decât era aşteptată înseamnă, potrivit lui Aurelian Dochia că BNR deja a obţinut un rezultat, iar veniturile disponibile, care au scăzut pe parcursul anului trecut, şi consumul care creştea cu cifre foarte mari şi care s-a temperat anul acesta înseamnă mai degrabă începerea normalizării.

    BNR deja a obţinut un rezultat. Veniturile disponibile au scăzut pe parcursul anului trecut. Consumul care creştea cu cifre foarte mari în ultimul an s-a temperat deja anul acesta. Acum şi în România, ca şi în majoritatea celorlalte ţări care au fost în situaţii similare se pune problema aşa numitei normalizări. Adică banca centrală începe să se uite dacă nu este cazul să stopeze creşterile de dobânzi şi poate să înceapă chiar scăderea lor. Şi la noi s-a întâmplat stoparea, Bnca Centrală Europeană a decis şi ea stoparea creşterii dobânzilor. Pe de altă parte, deja câteva economii şi câteva zone din zona euro au fost în recesiune declarată statistic, iar în România a început din nou să se discute intrarea într-o scurtă recesiune şi deja nu mai are rost pentru banca centrală să se îngrijoreze de o creştere prea bruscă a consumului şi veniturilor disponibile”, a mai explicat Aurelian Dochia.

    Pentru a avea o imagine de ansamblu a ofertelor pe care băncile le au în prezent la depozitele la termen în lei pentru populaţie, ZF a analizat nivelul dobânzilor oferite de 14 bănci, pentru cele trei scadenţe principale, respectiv 3 luni, 6 luni şi 12 luni, din informaţiile publicate pe Conso, comparator online. Nivelul dobânzilor prezentat pot suferi modificări în funcţie de mai multe criterii pe care băncile le folosesc pentru a îmbunătăţi oferta pentru fiecare client individual, precum canalul prin care constituie depozitul, suma pe care o depune, dacă salariul este încasat la bancă şi alte criterii sepcifice fiecărei bănci.

    Astfel, pentru scadenţa de 12 luni, din datele colecatate de pe comparatorul online, Intesa Sanpaolo Bank oferă o dobândă de la depozitul la termen în lei pentru populaţie de 8,75%. Deşi nivelul este cele mai mare dintre variantele prezentate de ZF, în urmă cu trei luni, TBI Bank oferea printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen în lei pe 12 luni, respectiv 9,3%. Pe de altă parte, tot în urmă cu trei luni, Intesa Sanpaolo avea o ofertă de dobândă de 8,50%, iar acum aceasta este cu 0,25 puncte procentuale mai mare, ceea ce înseamnă că instituţia de credit urmăreşte să atrag mai multe depozite de la clienţii săi.

    În ceea ce priveşte TBI Bank, care pe tot parcursul anului 2022 s-a menţinut cu ofertele la depozitele la termen în lei pentru populaţie de 10%, chiar dacă acest nivel era pe o scadenţă mult mai mare, de 5 ani, acum banca şi-a mai domolit oferta, ajungând la 8,45% pentru scadenţă de 12 luni, faţă de 9,3% în urmă cu trei luni. Din perspectiva celor mai mari bănci din sistemul bancar, nivelul dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie ating pragul de 8%, dar nu îl mai depăşesc, plaja menţinându-se în jurul a 7%.

    Pentru scadenţa de 12 luni, pe lângă Intesa Sanpaolo Bank şi TBI Bank, nivelul dobânzilor oferite de celelalte bănci analizate sunt de 8,1% în cazul ProCredit Bank, 8% în cazul UniCredit Bank, 7,7% la CEC Bank, 7,5% la BRD, 7,5% la Raiffeisen Bank, 7,5% la Eximbank, 7,45% la Garanti BBVA, 7,4% la Alpha Bank, 7% la BCR, 7% la ING Bank, 7% la OTP Bank şi 6,7% la Banca Transilvania. Comparativ cu nivelul dobânzilor din urmă cu trie luni care se aflau între 7% şi 9,3% pentru scadenţa de 12 luni, acum plaja este între 6,7% şi 8,75%.

    Din perspectiva ofertelor la dobânda pentru depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 6 luni, printre ofertele cele mai mari colectate de ZF de pe platforma Conso.ro, TBI Bank oferă 7,8%, Intesa Sanpaolo Bank 7,75%, ProCredit Bank 7,75%, Garanti BBVA 7,6%, OTP Bank 7,3%, Raiffeisen Bank 7,25%, Eximbank 7,25%, Alpha Bank 7,2%, BRD 7%, UniCredit Bank 7%, CEC Bank 6,7%, Banca Transilvania 6,5%, BCR 6,4%, iar ING Bank 5,25%. Comparativ cu luna martie 2023, nivelul maxim al dobânzilor la depozite pe care persoanele fizice putea să-l găsează era de 8,75%. Pe de altă parte, schimbări semnificative pe această scadenţă nu se observă. Cu toate acestea, Banca Transilvania a redus oferta de dobândă de la 7% în martie 2023 la 6,5%, BCR care a crescut ofeta cu 0,2 puncte procentuale, Intesa Sanpaolo care a majorat oferta cu 0,25 puncte procentuale, în timp ce ProCredit Bank a majorat oferata cu 0,45 puncte procentuale.

    Din punctul de vedere al dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 3 luni, cele mai mari oferte analizate de ZF nu depăşesc 7,5%, iar plaja se restrânge şi mai mult în jurul nivelului de 7%. Astfel, Garanti BBVA oferă un nivel de doândă de 7,5%, Raiffeisen bank 7,2%, TBI Bank 7,1%, Alpha Bank 7%, Intesa Sanpaolo Bank 7%, OTP Bank 6,8%, Eximbank 6,65%, BRD 6,5%, UniCredit Bank 6,5%, CEC Bank, 6,45%, ProCredit Bank 6,3%, Banca Transilvania 6,1%, BCR 6,1%, iar ING Bank 4,75%. Comparativ cu martie 2023, ofertele băncilor se duceau şi spre 8%.

    Deşi băncile s-au mişcat destul de lent anul trecut privind creşterea dobânzilor la depozite, în timp ce inflaţia atingea câte un prag maxim în fiecare lună, nicio bancă nu a reuşit să ajungă cu ofertele la dobânzile oferite pentru depozitele la termen cel puţin la 10%, având în vedere că inflaţia urcase la peste 16%. Acum, în ultimele luni, băncile au început deja ajustări a ofertelor, dar acestea nu sunt neaparat doar orientate către scăderi, ci în anumite cazuri sunt chiar puţin mai mari. Conform ofertelor celor 14 bănci analizate de ZF, nivelul mediu al celor trei scadenţe principale se află în jurul nivelului de 7%.


     

     

  • A venit nota de plată pentru împrumuturile uriaşe luate de băncile europene în pandemie, iar băncile italiene sunt primele care ajung în linia întâi: Peste jumătate de trilion de euro trebuie rambursaţi într-un exerciţiu care întinde nervii creditorilor de pe continent la maxim şi pune sistemul bancar european la încercare

    Banca Centrală Europeană este pe cale să testeze rezistenţa industriei bancare de pe continent, obligând creditorii să ramburseze aproximativ jumătate de trilion de euro din împrumuturi ieftine din epoca pandemiei într-o singură tranşă, scrie Bloomberg.

    Creditorii italieni mai mici reprezintă cea mai mare îngrijorare, iar băncile greceşti nu sunt departe de aceştia. Împrumuturile restante ale Italiei în cadrul programului TLTRO(program de finanţare pentru bănci şi de încurajare a împrumuturilor lansat de BCE – n.r.) sunt mai mari decât rezervele de numerar pe care creditorii săi le au la BCE, ceea ce înseamnă că unele dintre bănci vor trebui să strângă bani din altă parte pentru a rambursa împrumuturile.

    Rezervele excedentare ale creditorilor greci sunt mai mult sau mai puţin egale cu ceea ce datorează BCE.

    Pe măsură ce împrumuturile TLTRO în valoare de 476,8 miliarde de euro vor ajunge la scadenţă la 28 iunie, anumite firme din Germania, Franţa sau alte naţiuni din zona euro ar putea, de asemenea, să resimtă presiunea.

     „În Italia sau Grecia, datele sunt clare, dar chiar şi în alte ţări, ar putea exista bănci care au împrumutat peste rezervele pe care le deţin la BCE”,  a declarat Reinhard Cluse, economist la UBS Group AG.

    Băncile italiene ar putea fi nevoite să strângă aproximativ 35 de miliarde de euro în 2023 şi alte 75 de miliarde de euro pentru a se pregăti pentru mai multe rambursări de împrumuturi TLTRO anul viitor, potrivit estimărilor NatWest Markets.

    „Unele instituţii, cel mai probabil băncile mai mici,  nu vor avea lichidităţi suficiente, mai ales pe termen scurt„ sunt de părere strategii şi economiştii NatWest Markets.

    Vestea bună este că creditorii au o mulţime de opţiuni de finanţare alternativă: una dintre ele este piaţa repo, unde firmele se împrumută între ele pe bază de garanţii. De asemenea, băncile pot apela la pieţele de obligaţiuni pentru a acoperi eventualele goluri sau pot alege să pună în buzunar numerar din obligaţiunile pe care le deţin şi care ajung la scadenţă.

    O problemă importantă cu care se confruntă băncile este că BCE nu dă semne ca ar putea lansa o nouă facilitate pentru a ajuta creditorii, chiar dacă aceştia s-ar afla în dificultate privind capacităţile de finanţare.

     Majoritatea economiştilor sunt de părere că BCE nu va mai lansa niciun program important de finanţare pe termen lung pentru bănci după ce TLTRO va lua sfârşit în 2024, ceea ce înseamnă că băncile sunt pe cont propriu în misiunea de a rambursa cei 500 de miliarde de euro pe care i-au contractat în perioada pandemiei.

     

  • Românica, şi pe tine te iubim!

    Noi/voi avem/aveţi o părere destul de proastă despre conaţionalii noştri: analfabeţi funcţionali, needucaţi financiar, ţărani, manelişti, bombardieri, neam de hoţi, corupţi, leneşi etc. Când vorbeşti cu străinii, cu cei care au stat pe aici, aceştia au o altă părere: românii nu diferă faţă de popoarele lor, nu suntem mai buni sau mai proşti decât alţii, nu suntem mai mult sau mai puţin leneşi, mai mult sau mai puţin corupţi.

    Totul depinde de cât de tare strigăm acest lucru. Patronii români îşi pun mâinile în cap când se confruntă cu noua generaţie, în schimb, dacă aceeaşi generaţie, dacă aceiaşi tineri se duc în afară, patronii de acolo au o altă părere, că românii sunt muncitori, pot să ducă mult, sunt mai serioşi decât conaţionalii lor. Cu toţii vorbim despre şcoală, cât de prost a ajuns, copiii nu mai învaţă aşa cum învăţam noi, iar în aceste condiţii, rezultatul nu poate fi altul decât prost. În schimb, şcolile externe de-abia aşteaptă să vină în România să facă recrutări, considerând că elevii/studenţii români sunt poate mai isteţi decât alţii, nu sunt mai prejos în privinţa inteligenţei etc. Când noi plecăm în afară înjurând, expaţii nu ştiu cum să-şi prelungească mai mult şederea în România sau cum să-şi găsească alte posturi ca să rămână în ţară. Bineînţeles că este altceva să te duci să lucrezi în afară pe 1.000-2.000 de euro şi altceva când un expat câştigă în România 15.000 de euro pe lună net plus o listă lungă de beneficii. Cum se spune, la aceşti bani şi eu aş rămâne în România. Foarte mulţi intelectuali vor neapărat să scoată în evidenţă că suntem pe penultimul loc din Europa la testele PISA. Dar dacă noi am încerca să facem aceste teste, am vedea că nu suntem mai buni decât alţii. Dacă am lua numai zona urbană pe testele PISA, am vedea că suntem peste media Uniunii Europene, că elevii români sunt peste cei francezi, germani, austrieci. Însă rezultatul nostru final arată prost din cauza zonei rurale, acolo unde şcoala poate nu este pe primul loc. Bancherii spun despre clienţii lor români că nu au educaţie financiară, că se împrumută mai mult decât pot duce, dar uită să precizeze că aceste credite sunt date de către bănci ştiind că persoana care le ia nu realizează ce înseamnă acel credit. Creditele în franci elveţieni au fost vândute celor needucaţi financiar de către cei mai educaţi financiar. Şi cel mai ironic este că primii clienţi ai creditelor în franci elveţieni au fost chiar directori şi oameni din bănci. Cu toţii considerau că dobânda este prea mică şi că nu există risc valutar. Când a venit criza din 2008, când a crescut francul elveţian, primii care aşteptau reducerea cursului CHF la valoarea din momentul acordării creditului erau chiar bancherii, nu oamenii de rând. Bancherii vorbesc despre economii pe termen lung, despre conturi de investiţii, inclusiv pentru copii, dar ce economii poţi să faci când dobânda este de 4%, iar inflaţia este de 16%. În mod normal nimeni n-ar mai trebui să investească în acest produs de economisire pe termen lung. Toţi analiştii economici, toţi economiştii, toţi bancherii au criticat ani de zile  faptul că economia României  se bazează pe consum, pe faptul că românii ies cu coşurile pline din supermarket, pe faptul că aruncă cu bani în dreapta şi-n stânga. Când consumul creştea, inclusiv pe datorie, nu era bine. Acum, când consumul scade, când oamenii sunt mai atenţi cu banii lor, nu e bine pentru că afectează economia. Pentru companiile internaţionale, România este o ţară extraordinară, vânzările pe metrul pătrat sunt printre cele mai ridicate din Europa şi nimeni nu se plânge de acest lucru. Numai noi ne plângem, numai economiştii ne arată cu degetul. Dacă întrebi chelnerii români care lucrează în restaurantele din Bucureşti, cei mai buni clienţi ai lor nu sunt „străinii care au bani”, ci „românii, care nu au bani”.  Străinii nu prea se înghesuie să lase bacşiş, în schimb românii, dacă sunt într-o stare bună, nu se uită la bani, vor ca şi chelnerii să se simtă fericiţi, aşa cum se simt şi ei.

    Când au aflat că România este o ţară de videochatiste, mulţi români au sărit în sus. Dar aceste videochatiste sau videochatişti, pentru că sunt şi băieţi, sunt buni consumatori în România, poate îşi ţin banii în bănci în depozite sau conturi de economii, iau un credit, cumpără apartamente, lasă bacşiş la un restaurant, ca şi chelnerii să aibă mai mulţi bani. Suntem cum suntem, suntem cum este ADN-ul nostru – nu putem fi nici nemţi, nici sârbi, nici polonezi, să murim cu sabia în mână, suntem cum venim din istorie. Dar nu cred că suntem mai prejos decât alţii. Din punct de vedere economic, munca noastră, ceea ce am făcut în ultimii 20 de ani, a asigurat României cea mai rapidă creştere economică din Europa. Această creştere nu a venit pentru că am fi leneşi, ci dimpotrivă. În caz că vă întrebaţi, creşterea economică din ultimul deceniu, când PIB-ul s-a dublat de la 140 de miliarde de euro la 280 de miliarde de euro, a fost susţinută de pariuri, entertainment, de Untold, Electric Castel dar şi de manelişti, de videochat, de piaţa neagră şi gri.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)