BusinessMagazin

Tag: banca

  • Indicele IRCC va creşte din ianuarie la 5,71%, faţă de 1,17% cât avea la începutul lui 2022. ROBOR la 3 luni închide anul la 7,57%, faţă de 3,01% pe 31 decembrie 2021

    Valoarea IRCC, dobânda de referinţă pentru calculul ratelor la bancă pentru creditele ipotecare şi de consum, va creşte de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%, de la 4,06% în prezent, potrivit datelor BNR.

    Valoarea de 5,71% este calculata pe baza datelor din T3/2022.

    IRCC a început anul la un nivel de 1,17%.

    Analizând evoluţia IRCC din 2020 până în prezent, cel mai mic nivel a fost atins în trimestrul doi al anului 2021, respectiv 1,08%. Comparativ, la un credit de 200.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, rata era atunci sub 1.000 lei pentru un credit de 200.000 lei.

    La un nivel de 5,71% al IRCC, pentru un credit ipotecar de 200.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu o marjă a băncii de 2,5%, rata va ajunge la aproape 1.500 lei, însemnând un plus de aproximativ 300 lei faţă de rata calculată la nivelul de 4,06%, conform unei simulări pe platforma Conso.

    În acelaşi timp, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, închide anul la 7,57%, în scădere de la 7,60% joi.

    ROBOR la 3 luni era cotat pe 31 decembrie 2021 la 3,01%.

    Nivelul maxim atins de aceste indice în 2022 a fost de 8,21%, în luna octombrie.

     

     

  • Cade ghilotina la una dintre cele mai mari bănci din lume: CEO-ul Goldman Sachs, David Solomon, anunţă disponibilizări masive în 2023. Până la 4.000 de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă

    Directorul general al Goldman Sachs, David Solomon, a avertizat angajaţii să se pregătească pentru concedieri masive în următoarele săptămâni, în timp ce gigantul bancar de investiţii se pregăteşte pentru o criză economică, scrie Daily Mail.

    „Efectuăm o analiză atentă şi, deşi discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare, anticipăm că reducerea numărului de angajaţi va avea loc în prima jumătate a lunii ianuarie”, a declarat Solomon în tradiţionalul său mesaj de sfârşit de an adresat personalului, potrivit Bloomberg.

    „Există o varietate de factori care influenţează peisajul de afaceri, inclusiv înăsprirea condiţiilor monetare care încetinesc activitatea economică. Pentru echipa noastră de conducere, accentul este pus pe pregătirea firmei pentru a face faţă acestor vânturi potrivnice”, a adăugat el.

    Această decizie vine după ce la începutul lunii decembrie a apărut informaţia potrivit căreia Goldman Sachs intenţionează să concedieze 4.000 de angajaţi „cu performanţe scăzute”, adică aproximativ 8% din forţa sa de muncă, pentru a reduce costurile pe fondul scăderii veniturilor şi profiturilor.

    Solomon a avertizat în mesajul său: „Trebuie să procedăm cu prudenţă şi să ne gestionăm resursele cu înţelepciune”. 

    Până la 8 la sută din forţa de muncă a băncii ar putea fi concediată după ce firma le-a cerut managerilor să întocmească o listă de candidaţi, potrivit surselor Semafor. 

    Sursele susţin că disponibilizările vor afecta fiecare divizie din bancă şi vor avea loc în jurul lunii ianuarie, în aceeaşi perioadă în care sunt distribuite de obicei bonusurile.

    În urma concedierilor, compania ar urma să îşi reducă forţa de muncă de 49.1000 de angajaţi pentru prima dată din 2019, deoarece sacrificarea anuală obişnuită de două până la cinci procente a fost oprită în timpul pandemiei. 

    Aceasta urmează unui an tumultuos pentru banca de investiţii, care şi-a văzut preţul acţiunilor scăzând cu peste 15 procente din decembrie 2021. 

    Morgan Stanley şi Citigroup au întreprins, de asemenea, concedieri recente, în timp ce giganţii bancari revin la sacrificările anuale ale lucrătorilor „neperformanţi” care erau obişnuite înainte de pandemie.

    Chiar dacă Goldman Sachs îşi reduce forţa de muncă cu 4.000 de angajaţi, tot ar avea mai mulţi angajaţi decât în 2021. 

    Solomon a avertizat anterior că banca trebuie să reducă costurile, reducerea iminentă a personalului fiind una dintre iniţiativele planificate de mult timp pentru a economisi bani. 

    „Continuăm să ne confruntăm cu mari dificultăţi în ceea ce priveşte costurile băncii, în special pe termen scurt”, a declarat Solomon în cadrul unei conferinţe de presă de luna trecută. „Am pus în mişcare anumite planuri de reducere a cheltuielilor, dar va dura ceva timp până când ne vom atinge obiectivele”.

  • Guvernatorul Băncii Japoniei continuă relaxarea monetară sub controlul curbei de randament

    Guvernatorul Băncii Japoniei (BOJ), Haruhiko Kuroda, a respins luni posibilitatea abandonării politicii monetare extrem de relaxate, dar şi-a exprimat speranţa că intensificarea deficitului de forţă de muncă va determina firmele să majoreze salariile, potrivit Reuters.

    Kuroda a declarat că decizia de săptămâna trecută a BOJ de a lărgi banda de toleranţă în jurul ţintei de randament a fost menită să sporească efectul politicii sale ultra-relaxantă, mai degrabă decât un prim pas spre retragerea programului său masiv de stimulare.

    „Acesta nu este cu siguranţă un pas spre o ieşire. Banca va urmări să atingă ţinta de preţ într-un mod sustenabil şi stabil, însoţit de creşteri salariale, continuând relaxarea monetară sub controlul curbei de randament”, a declarat Kuroda într-un discurs rostit la o reuniune a lobby-ului de afaceri Keidanren.

    El a mai spus că inflaţia medie de consum din Japonia va încetini probabil sub ţinta de 2% a BOJ în următorul an fiscal, pe măsură ce efectele creşterii costurilor de import se vor disipa.

    Însă Kuroda a spus că este probabil ca creşterea salariilor să se întâmple treptat din cauza intensificării penuriei de forţă de muncă şi a schimbărilor structurale de pe piaţa japoneză a locurilor de muncă, care duc la creşterea salariilor pentru lucrătorii sezonieri şi la creşterea numărului de lucrători permanenţi.

    „Se preconizează că condiţiile de pe piaţa forţei de muncă din Japonia se vor înăspri şi mai mult, iar comportamentul firmelor în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor şi a salariilor este, de asemenea, posibil să se schimbe”, a declarat Kuroda.

    „În acest sens, Japonia se apropie de un moment critic pentru a ieşi dintr-o perioadă prelungită de inflaţie scăzută şi creştere scăzută”, a mai spus el.

    Forţa creşterii salariilor este considerată esenţială pentru cât de repede ar putea BOJ să-şi majoreze ţintele de control al curbei randamentului (YCC), care sunt stabilite la -0,1% pentru ratele dobânzilor pe termen scurt şi la aproximativ 0% pentru randamentul obligaţiunilor pe 10 ani.

    BOJ a şocat pieţele săptămâna trecută cu o lărgire surprinzătoare a benzii din jurul ţintei sale de randament pe 10 ani. Kuroda a descris această mişcare, care permite o creştere mai mare a ratelor pe termen lung, ca fiind menită să atenueze o parte din costurile stimulentelor prelungite, mai degrabă decât un preludiu la o normalizare completă a politicii.

    Cu toate acestea, în condiţiile în care inflaţia a depăşit ţinta de 2%, pieţele sunt animate de speculaţii potrivit cărora BOJ va majora ţintele de randament atunci când mandatul guvernatorului dovistic Kuroda se va încheia în aprilie anul viitor.

    În timp ce tot mai multe companii încep să majoreze preţurile pentru a transfera costurile mai mari către gospodării, BOJ trebuie să analizeze dacă astfel de schimbări în comportamentul de stabilire a preţurilor corporative se vor impune ca o nouă normă în Japonia, a declarat Kuroda.

    Rezultatul negocierilor salariale din primăvara anului viitor dintre marile companii şi sindicate va fi, de asemenea, esenţial pentru perspectivele de creştere a salariilor, a spus el.

    În cadrul aceleiaşi reuniuni, premierul Fumio Kishida a cerut ajutorul liderilor de afaceri pentru a obţine o creştere a salariilor suficient de mare pentru a compensa gospodăriile pentru creşterea costului vieţii.

    Inflaţia de bază a preţurilor de consum din Japonia a atins un nou maxim al ultimelor patru decenii, de 3,7%, în noiembrie, deoarece companiile au continuat să transfere costurile în creştere către gospodării, semn că majorarea preţurilor se extinde.

    Însă salariile abia au crescut pentru lucrătorii permanenţi,

  • Ce se întâmplă la BRD Pensii? După cea mai mare fraudă din ultimii ani, francezii pregătesc acum schimbări care includ chiar o posibilă vânzare a BRD Pensii

     Iar asta după ce în vară au adus 23 mil. lei de acasă pentru a acoperi prejudiciul adus de fostul CEO al BRD Pensii. „Nu comentăm zvonuri“ Francezii de la BRD, cei care con­trolează BRD Pensii, pregătesc schimbări pentru administrarea pensiilor private, despre care unele surse ZF susţin că includ chiar şi o potenţială vânzare a operaţiunilor Pilon II şi Pilon III, pe fondul loviturii de imagine adusă de frauda financiară din vara anului, dar şi în contextul performanţei slabe comparativ cu restul fondurilor de pensii private obligatorii.

    ♦ Din toamnă banca BRD nu mai încheie contracte de aderare la Pilonul II şi Pilonul III pentru fondurile Pilon II l „BRD SAFPP se alătură practicii pieţei de a îşi desfăşura activitatea prin brokeri parteneri“ ♦ BRD Pensii (Pilon II) are active de 3,7 mld. lei, iar BRD Medio (Pilon III) circa 175 mil. lei ♦ BRD Pensii (Pilon II) este cel mai mic fond de pensii private obligatorii din România, având şi cea mai slabă performanţă de la înfiinţarea sistemului din 2008 încoace.

    Francezii de la BRD, cei care con­trolează BRD Pensii, pregătesc schimbări pentru administrarea pensiilor private, despre care unele surse ZF susţin că includ chiar şi o potenţială vânzare a operaţiunilor Pilon II şi Pilon III, pe fondul loviturii de imagine adusă de frauda financiară din vara anului, dar şi în contextul performanţei slabe comparativ cu restul fondurilor de pensii private obligatorii. „Nu comentăm zvonuri“, răspunde BRD Pensii.

    Astfel, la doar câteva luni după ce cea mai mare fraudă financiară a ultimilor ani i-a deter­minat pe francezii de la BRD să vină cu 23 mil. lei de acasă pentru a acoperi prejudiciul, despre care poliţia a spus că fostul CEO al BRD Pensii Alina Andreescu, dar şi alte persoane şi l-au însuşit prin crearea de conturi fictive şi la care auditorii fondului nu au avut nicio reacţie, banca BRD a anunţat că nu va mai „prezenta clienţilor aspecte relevante ale fondurilor de pensii şi nu va mai încheia contracte de aderare la fondurile de pensii“.

    Cu alte cuvinte, chiar dacă au acoperit prejudiciul de la BRD Pensii francezii au acum alte planuri pentru administrarea fondurilor Pilon II şi Pilon III, o decizie surprinzătoare date fiind schimbările din conducerea şi consi­liul de administraţie ale administratorului unui fond de pensii private obligatorii Pilon II cu acti­ve de 3,7 mld. lei şi circa 522.000 de participanţi.

    Cei jumătate de milion de români care cotizează la BRD Pensii au economiile de bătrâneţe asigurate, fără nicio schimbare pe fond, în contextul în care legea garantează activele participanţilor indiferent de ce se întâmplă cu administratorul. Depozitar al BRD Pensii este BCR. Ce răspunde BRD Pensii cu privire la planurile pentru perioada următoare?

    „Prioritatea pentru BRD Fond de Pensii în 2023, ca şi până acum, este administrarea responsabilă a fondurilor de pensii private ale companiei, astfel încât deţinerile participanţilor la fondurile de pensii Pilon 2 şi 3, administrate de SAFPP, precum şi activele acestora, să fie în continuare în deplină siguranţă pentru că trebuie să ne îngrijim, practic, de viitorul a peste 500 de mii de clienţi“, a transmis BRD Pensii la soli­citarea ZF. Răspunsul este semnat de Raluca Morar, noul director general al BRD Pensii.

    „De asemenea, pentru 2023, ne propunem să menţinem continuitatea afacerii pe baze solide. În acest moment avem o situaţie financiară şi operaţională îmbunătăţită şi beneficiem de tot sprijinul acţionarilor, existând astfel toate premisele că indicatorii de solvabilitate şi guvernanţă să fie îndepliniţi în mod corespunzător, iar activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă“.

    CEO-ul BRD Pensii din prezent, Raluca Morar, lucreză din 2001 la BRD iar din 2015 în cadrul BRD Asigurări.  Ea s-a alăturat Société Générale în anul 2001, pe poziţia de responsabil bancassurance, preluand succesiv alte poziţii de management în cadrul băncii, inclusiv director produse retail market. Începând cu 2015, Raluca Morar a ocupat poziţii de top management în cadrul BRD Asigurări de Viaţă, respectiv director prganizare şi şroiecte, director operaţiuni clienţi. Dar cum comentează informaţiile cu privire la posibila vânzare? „Nu comentăm zvonuri“.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul BRD, banca a încetat activitatea de marketing a fondurilor de pensii pentru fondul P2 şi P3 şi de la 1 octombrie nu va mai prezintă clienţilor aspecte relevante ale fondurilor de pensii şi nici nu mai încheie contracte de aderare la fondurile de pensii. De ce?

    „Începând cu acest moment, BRD SAFPP se alătură practicii pieţei de a îţi desfăşura activitatea prin brokeri parteneri, iar BRD – Groupe Societe Generale nu le va mai prezenta clienţilor aspecte relevante ale fondurilor de pensii şi nici nu va mai încheia contracte de aderare la fondurile de pensii“.

    Potrivit mai multor surse, o vânzare a BRD Pensii către un alt administrator Pilon II ar fi o variantă luată în calcule de francezi, însă cel mai probabil va depinde către cărui administrator din moment ce primii trei cei mai mari – NN Pensii, AZT şi Metropolitan – au deja 70% din piaţă iar ASF cel mai probabil nu va permite o consolidare pe o concentrare şi aşa destul de mare.

    În vara anului 2022 poliţiştii şi procurorii au spus că la BRD Pensii a fost descoperită o fraudă de 23 mil. lei şi au reţinut mai multe persoane, inclusiv CEO-ul de la acea dată, Alina Andreescu. Potrivit ZF, inclusiv această lovitură ar sta la baza planurile BRD pentru activitatea de administrare a pensiilor Pilon II.

    Publicaţia economica.net, cea care a relatat prima despre posibilele schimbări de la BRD Pensii, spune că deja angajaţii BRD Pensii au fost înştiinţaţi despre planurile francezilor şi că pe masa BRD mai este o variantă pentru administrator, pe lângă posibila vânzare şi transferul activităţii investiţionale la asigurări: administrarea să fie preluată temporar de Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private după OUG recentă care aduce modificări pentru Pilonul II. Economica.net spune că inclusiv performanţa slabă a fondului şi fraudă din vara lui 2022 au fost factorii care i-au determinat pe francezi la o astfel de mişcare.

    Aceasta ar fi prima schimbare în sistemul de pensii private Pilon II din ultimii ani, cel care acum numără 7 administratori – NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Pensii, Generali, Aegon, BRD Pensii şi BRD Pensii – prin faptul că numărul fondurilor s-ar reduce de la 7 la 6. Activele Pilon II au ajuns la circa 90 mld. lei iar numărul celor care cotizează la aproximativ 8 milioane de salariaţi.

     

  • Banca Angliei a majorat din nou dobânda de referinţă,în cadrul acţiunilor de stabilizare a inflaţiei

    Banca Angliei (BoE) a anunţat, joi, majorarea dobânzii de referinţă până la cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, în contextul continuării eforturilor de contracarare a inflaţiei, informează postul de televiziune BBC News.

    Banca Angliei a majorat dobânda de referinţă de la 3,0% la 3,5%, aceasta fiind a noua decizie consecutivă de creştere a dobânzii. Măsura va genera creşterea ratelor la credite, inclusiv ipotecare, în contextul în care costurile generale sunt în creştere. Vor exista beneficii pentru persoanele care au depozite, dacă băncile vor transpune măsura la aceste servicii.

    Banca Angliei depune eforturi să stabilizeze inflaţia de aproximativ un an, în contextul costurilor din ce în ce mai mari la energie şi alimente.

    Rata anuală a inflaţiei preţurilor de consum în Marea Britanie a scăzut la 10,7% în noiembrie, de la 11,1% în octombrie, cel mai mare nivel din ultimii peste 40 de ani.

  • Danske Bank pledează vinovată în procesul de fraudă intentat de SUA: Banca daneză va plăti 2 miliarde de dolari autorităţilor din Statele Unite şi Danemarca pentru a pune capăt scandalului

    Danske Bank A/S a recunoscut că a comis o fraudă şi va plăti 2 miliarde de dolari pentru a pune capăt anchetei din SUA privind spălarea de bani la sucursala sa din Estonia, contribuind astfel la încheierea celui mai grav scandal din istoria recentă a băncii, a raportat Bloomberg.

    Finanţatorul danez a pledat marţi vinovat de conspiraţie în vederea comiterii de fraude bancare şi a recunoscut că a furnizat servicii bancare unor clienţi suspecţi – inclusiv din Rusia – prin intermediul sucursalei sale din Estonia, deşi cunoştea riscurile de spălare a banilor, a precizat Departamentul de Justiţie al SUA într-un comunicat.

    Danske face eforturi pentru a trece peste scandalul în cauză, unul dintre cele mai grave cazuri de abuz corporatist din Danemarca. Cazul a lăsat o cicatrice severă într-o ţară cunoscută pentru transparenţa financiară, adăugându-se la o listă de creditori din Europa de Nord, inclusiv ABN Amro Bank NV şi Deutsche Bank AG, care au fost implicaţi în probleme de spălare de bani.

    “Înţelegerea încheie un caz care a consumat multe resurse şi va permite conducerii băncii să se concentreze pe dezvoltarea afacerii actuale”, a declarat Jens Munch Holst, director executiv la AkademikerPension, un fond de pensii danez cu active de aproximativ 20 de miliarde de dolari. “Va fi o muncă lungă şi grea pentru a readuce reputaţia la nivelul la care era înainte de 2018”.

    Scandalul nu este cea mai gravă criză care a afectat Danske Bank. În anii 1920, expansiunea sa rapidă s-a încheiat aproape de colaps, statul danez venind în ajutor. Directorul general de atunci, Emil Glueckstadt, a ajuns la închisoare pentru că a minimalizat amploarea problemelor băncii. A murit în arest în aşteptarea procesului, iar o mare parte din averea sa a fost folosită pentru a acoperi cheltuielile de judecată legate de scandal.

    Valoarea amenzii corespunde sumelor pe care Danske le-a pus deoparte pentru a acoperi cazul, banca declarând în octombrie că e dispusă să accepte o amendă de 2 miliarde de dolari. Creditorul cu sediul la Copenhaga a declarat că va plăti Departamentului de Justiţie al SUA 1,21 miliarde de dolari, SEC 179 milioane de dolari şi Unităţii speciale daneze pentru infracţiuni 4,75 miliarde de coroane (679 milioane de dolari).

    Deşi cazul Danske a fost unul dintre cele mai mediatizate cazuri în care a fost implicată o bancă europeană în ultimii ani, este departe de a fi singurul. În 2021, ABN Amro a fost de acord să plătească 480 de milioane de euro pentru a pune capăt unei anchete olandeze care a descoperit “o serie de deficienţe grave” în procesele sale de combatere a spălării banilor. La începutul acestui an, birourile Deutsche Bank din Frankfurt au fost percheziţionate de autorităţile de aplicare a legii în urma unor rapoarte depuse de creditor privind o potenţială spălare de bani.

  • În 10 puncte, o altă perspectivă a boicotului împotriva băncilor şi companiilor cu capital sau controlate de austrieci: sper ca la anul să nu ajungem în situaţia în care statul şi firmele româneşti să se roage de băncile austriece să le dea finanţare. Refinanţarea boicotului ar costa peste 50 mld. euro

    Tema publică a acestor zile este votul dat de Austria, de guvernul de la Viena (preşedintele Austriei nu susţine acest vot), împotriva aderării României la Schengen, ceea ce a declanşat un val de proteste publice la adresa austriecilor nu numai în România, ci şi în Europa.  

    La Bucureşti toţi şi-au reamintit că Petrom, rezervele de petrol şi gaze au fost date austriecilor de la OMV, că am privatizat BCR cu Erste sau că am dat celebra Bancă Agricolă către Raiffeisen. Toţi şi-au amintit că pădurile sunt tăiate de grupul austriac Schweighofer, că piaţa de asigurări este controlată de grupurile austriece, că unii dintre cei mai mari constructori, Strabag şi PORR, ne fac autostrăzile şi drumurile etc.

    Toată lumea vorbeşte despre profiturile pe care le fac austriecii în România, pe care le transferă cu diplomatul la Viena, ca acum 100 sau 150 de ani, plus de profiturile transferate neoficial prin preţurile de transfer. Ca să nu mai vorbim de petrolul care este transportat cu vagoanele la Viena.

    Ca represalii politice, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, a fost rechemat în ţară, iar autorităţile române susţin că relaţiile diplomatice cu Viena se vor reduce de acum încolo la nivelul însărcinatului de afaceri român în capitala Austriei. Cu această ocazie aflăm cine este.

    Preşedintele Iohannis, care este principalul responsabil de politica externă a României, regretă decizia luată de Austria. Dar Iohannis a forţat votul în JAI (Comisia de Afaceri Interne de la Bruxelles), deşi ştia că guvernul de la Viena va vota împotriva aderării. Conform informaţiilor vehiculate public, austriecii au oferit României câteva alternative, ca să nu forţeze acest vot. Dar Iohannis a mers înainte cu votul, prin ministrul de interne Lucian Bode, aflat în comisia JAI, şi a pierdut.

    Dacă dăm la o parte partea politică şi trecem la partea economică şi de business, ne-am trezit cu un val negativ de indignare şi de represalii economice.

    Rareş Bogdan, prim-vicepreşedintele PNL – partid care asigură guvernarea – şi europarlamentar, a cerut public boicotarea băncilor şi companiilor austriece din România, a cerut chiar ca instituţiile de stat, companiile de stat să-şi mute conturile de la băncile cu capital austriac.

    După ce a rezolvat criza de la Craiova, Mihai Rotaru, enigmaticul patron al echipei de fotbal CSU Craiova, a ieşit public să-şi arate indignarea faţă de decizia austriecilor, susţinând că-şi va muta conturile de la Raiffeisen, că nu va mai alimenta de la OMV Petrom şi că echipa nu va mai face cantonamente în Austria. Cred că a vorbit mai mult despre politică într-o zi decât a vorbit despre fotbal în ultimii cinci ani. El a îndemnat şi celelalte cluburi să facă ceea ce va face el, adică să boicoteze băcile şi companiile austriece care sunt în România.

    În ultimele trei zile au apărut mai mulţi antreprenori, patroni sau manageri români care au anunţat public să sunt indignaţi de decizia Austriei şi că vor boicota tot ce are în spate origine austriacă. Un asemenea demers public (sper că va fi urmat şi de boicotul practic, nu numai de declaraţii) nu am văzut demult, sau chiar niciodată în România.

    Este bine că opinia publică protestează, este bine că antreprenorii şi patronii români iau atitudine sau că guvernul de la Bucureşti îşi arată indignarea, ceea ce arată că nu ne mai lăsăm călcaţi în picioare după ce le-am dat resursele ţării şi ei au făcut profituri imense în România în timp ce au ţinut ţara în subdezvoltare!!!

    Cu riscurile de rigoare, eu vin cu altă perspectivă a acestui boicot declarativ şi cu o concluzie.

    1. Dacă ai banii în depozite la BCR, Raiffeisen, care controlează un sfert din piaţa bancară, poţi să le muţi imediat la o altă bancă. Dacă eşti o persoană fizică, transferul se poate face instantaneu. Dacă eşti o companie, s-ar putea să înceapă problemele, pentru că trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii.

    2. Dacă depozitele bancare sunt folosite ca garanţii, nu poţi să le muţi aşa uşor.

    3. Dacă eşti o companie şi ai credite luate de la cele două bănci, ca să-ţi muţi conturile şi operaţiunile trebuie să rambursezi împrumuturile sau să le refinanţezi la o altă bancă. Este puţin probabil ca o companie să aibă bani lichizi acum, în aceste vremuri de criză, astfel încât să-şi ramburseze creditele.

    4. Dacă eşti o companie şi ai credite, trebuie să găseşti o altă bancă ca să-ţi refinanţeze împrumuturile. Iar aici încep să apară problemele. S-ar putea să nu îndeplineşti condiţiile de la noua bancă pentru a avea acces la un credit. Fiecare bancă are propriile condiţii de creditare şi de acceptare de clienţi, iar piaţa românească este destul de restrictivă. Numai o treime din firmele din România sunt bancabile, iar 99,9% din aceste firme sunt româneşti. Companiile austriece care rulează afaceri în România prin intermediul celor două bănci sigur nu-şi vor muta conturile.

    5. Dacă vrei să-ţi muţi conturile la o bancă cu acţionariat românesc – Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank şi Banca Românească – trebuie ca şi acea bancă să te accepte.

    Dacă aduci depozite, adică lichiditate, te acceptă fără niciun fel de probleme. Dar dacă ai nevoie de credit ca să-ţi refinanţezi împrumuturile la BCR sau Raiffeisen, s-ar putea să intervină nişte probleme mai mari. Poate aceste bănci româneşti nu au lichiditate suficientă pentru a refinanţa sau a acorda noi credite. În acest moment piaţa este extrem de strânsă, iar creditele se dau foarte greu din motive de lichiditate şi de costuri.

    Al doilea motiv ţine de capital, respectiv aceste bănci trebuie să aibă capital suplimentar pentru a da credite sau a refinanţa altele. Până una alta, toate băncile din România, inclusiv cele româneşti dar şi cele austriece, au mari porbleme cu scăderea valorii titlurilor de stat româneşti, ceea ce înseamnă că trebuie să acopere diferenţa din capital.

    În acest moment capitalul este foarte scump şi greu de găsit. Din cauza costurilor mari, Banca Transilvania a amânat pentru anul viitor emisiunea unor obligaţiuni speciale, care ar fi incluse în capital. CEC Bank a crescut foarte mult în ultimii trei ani şi, ca să crească în continuare, adică să dea credite, are nevoie de capital suplimentar, pe care Ministerul Finanţelor, ca acţionar unic, s-ar putea să nu-l aibă. Iar dacă CEC iese pe piaţă prin obligaţiuni speciale, care să fie incluse în capital, în acest moment costurile sunt foarte mari.

    6. Romgaz, o companie controlată în proporţie de 70% de stat prin Ministerul Energiei, tocmai a prelungit nişte linii de finanţare cu BCR chiar în ziua în care Austria a votat împotriva intrării României în Schengen. Acum câteva luni, Romgaz a luat un împrumut de 350 de milioane de euro de la Raiffeisen şi BCR pentru a finanţa achiziţia de 1 miliard de euro a proiectului de gaze din Marea Neagră, care trebuie realizat împreună cu OMV Petrom. Raiffeisen a oferit o dobândă de vis, respectiv EURIBOR la trei luni plus o marjă de 0,05%. Nu cred că, în condiţiile actuale de piaţă, cu dobânzi şi marje în creştere, acest împrumut poate fi refinanţat la băncile cu capital românesc sau de pe piaţa liberă. Este patriotic când Rareş Bogdan cere ca firmele de stat să plece de la băncile austriece, dar altcineva ar trebui să le ofere condiţii mai bune.

    7. Celebrele convenţii de salarii, căutate foarte mult de bănci, au în spate anumite condiţii şi finanţări. Nu poţi să pleci de la o bancă la alta doar cu convenţiile de salarii şi să laşi creditele în spate. Când o bancă acordă o finanţare, vrea ca rulajul companiei să se desfăşoare prin intermediul conturilor deschise la ei, nu la alte bănci. Bineînţeles că este opţiunea fiecărui angajat în ce cont şi la ce bancă îşi primeşte salariul, dar peste 90% dintre salariaţi merg acolo unde firma are conturile.

    8. Cazul OMV Petrom: Toată lumea cere naţionalizarea companiei de petrol şi gaze. OMV deţine numai 51% din acţiuni, statul 20%, iar ceilalţi acţionari sunt 7,6 milioane de români, prin intermediul Pilonului II de Pensii. Orice profit pe care îl obţine OMV la Petrom se împarte proporţional cu statul şi cu românii care contribuie lună de lunăm la Pilonul II de pensii (3,75% din salariul brut). OMV Petrom este o maşină de făcut bani pentru stat prin toate taxele şi impozitele plătite. Statul are doi membri în consiliul de administraţie care au posibilitatea de a vedea şi raporta câţi bani scot austriecii din Petrom şi îi duc la Viena. Până acum nu-mi amintesc ca vreunul din aceşti membri să fi făcut scandal. Dacă statul ar vrea să naţionalizeze OMV Petrom, şi se poate având în vedere exemplul dat de guvernul Franţei cu EDF, ar trebui să plătească câteva miliarde de euro, bani pe care nu îi poate obţine atât de uşor.

    9. O treime din datoria publică a României de 646 de miliarde de lei, echivalentul a 130 de miliarde de euro, este controlată direct sau indirect de către grupurile financiare de la Viena. Dacă statul vrea să boicoteze băncile austriece, ar trebui să găsească alte bănci sau alţi investitori care să preia această datorie publică, respectiv 30% din ea, ceea ce înseamnă 40 de miliarde de euro. BCR şi Raiffeisen sunt printre principalii finanţatori ai datoriei statului, iar reţeaua lor vinde în afară obligaţiunile în euro ale României. Ca să găseşti alţi cumpărători pentru datoria publică a României înseamnă costuri mai mari şi o lipsă de investitori.

    10. Companiile româneşti se bazează în finanţarea curentă pe BCR şi Raiffeisen, iar ca să plece de la aceste bănci  este aproape imposibil în realitate. Să luăm cazul Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială din România. O bună parte din clădirile de birouri deţinute au fost finanţate de BCR, care este şi chiriaş în aceste clădiri de birouri (cazul The Bridge). Aşa că, dacă vrei să-ţi muţi banca din motive patriotice, s-ar putea să ai o problemă. Nu ştii ce câştigi la o altă bancă, dar sigur pierzi ceva ce ai (chiria). Iar astfel de exemple se pot extinde la cele mai multe companii româneşti.

    Este bine când auzim că se trezeşte patriotismul din noi sau din politicienii români, dar eu sper să nu ajungem la anul ca statul şi companiile româneşti să caute finanţare pe la Viena, la băncile austriece.

    România nu este o ţară cu resurse financiare nelimitate, aşa cum este Austria, nu are acces atât de facil la pieţele financiare internaţionale, iar când se împrumută costurile sunt mult mai mari. Austriecii au acoperit o parte din finanţare după anul 2000 şi continuă să o facă. Indiferent ce credem noi despre noi, nu este atât de uşor săă găsim finanţare atât internă, cât şi externă. Îţi poţi permite ca stat să boicotezi grupurile financiare austriece dacă ai alternativă în aceleaşi condiţii. Iar la nivel de companii situaţia este şi mai complicată.

    Persoanele fizice îşi pot muta conturile imediat, dar mă îndoiesc că dacă au credite le pot muta la fel de repede, mai ales în noile condiţii de piaţă, care înseamnă costuri mult mai mari.

    Aşa că atenţie ce ne dorim şi ce vă doriţi!

  • Unul dintre cei mai mari fermieri din România a anunţat că a renunţat să îşi mai ruleze banii şi serviciile bancare prin Banca Comercială Română, membră a Erste Group din Austria

    Dimitrie Muscă a anunţat pentru că începând de joi, 8 decembrie, nu va mai lucra cu BCR, după ce oficialii din Austria a anunţat că vor da un vot negativ pe privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen în şedinţa Consiliului JAI de joi, 8 decembrie, scrie  Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO

    ”Da, ar trebui să fie supărată toată ţara. Dacă ei vor să sufere toată România atunci nici noi nu ar mai trebui să lucrăm, să facem operaţiuni cu conturile şi cu băncile lor, nici cu BCR care e deţinută de un grup austriac, nici cu Raiffeisen, să nu mai lucrăm cu benzinăria Mol, cu OMV Petrom unde am consum foarte mare de motorină la peste 7.000 de hectare  şi  24.000 de porci. Deci dacă suntem cu bun simţ şi români bine-crescuţi, atunci trebuie să le dăm o palmă de să vină să se roage ei de noi: domnule, haideţi să vă dăm Schengen-ul. Acesta este punctul meu de vedere”, a explicat Dimitrie Muscă, joi, 8 decembrie.

    Dimitrie Muscă: ”Sunt sigur că o parte dintre români vor reacţiona!”
     

  • O bancă austriacă din România a început să restituie bani: „a umblat în buzunarele consumatorilor”

    Decizia a confirmat „Ordinul nr.837/20.10.2017, emis de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în raport cu practici comerciale incorecte ale Raiffeisen Bank SA, menite a afecta interesele financiare ale consumatorilor, din perioada 2006-2009”. Ca urmare, banca a început returnarea sumelor stabilite prin Ordin, către consumatorii vizaţi.

    „Nu ştiu în ce perioadă şi dacă autorităţile române se vor putea face vreodată vinovate de vreun abuz la adresa companiilor austriece. Permanent, când unui operator economic nu îi convin vizitele reprezentanţilor statului roman, acuză abuzuri, fără a le putea susţine în niciun fel. Iată, în schimb, aşa cum şi instanţele au validat, că vizita făcută de comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor a scos la iveală cu totul altceva. Vătămaţii par să fie cei peste 9.000 de consumatori cărora li s-au perceput mai mulţi bani decât ar fi fost corect. Parcă suntem la Radio Erevan, în bancul în care nu el, ci ea şi nu a dat, ci a furat. Această situaţie arată că operatorul economic este cel care a umblat în buzunarele consumatorilor, iar acum trebuie să le dea banii înapoi”, a declarat Horia Constantinescu, preşedintele ANPC.

    Potrivit ANPC, „până în prezent, Raiffeisen Bank SA a restituit pentru aproximativ 5.530 de clienti, cu conturi active în moneda creditului şi conturi în lei, pentru plata dobânzii legale calculate, începand cu 21 noiembrie 2021, aproximativ 13.400.000 euro (respectiv 10.930.000 euro reprezentand sume provenind din calculele efectuate pentru implementarea ordinului şi aproximativ 2.470.000 euro reprezentând dobânda legală).

    Alţi clienţi urmează să-şi primească banii cuveniţi.

    „De asemenea, pentru aproximativ 3.050 de clienti, care au sume de primit, în urma calculelor efectuate, dar care nu deţin conturi active în moneda creditului sau în lei, la Raiffeisen Bank SA, în acest moment, şi care au de primit aproximativ 7.200.000 euro (respectiv 6.260.000 euro, reprezentând sume provenind din calculele efectuate pentru implementarea ordinului şi aproximativ 940.000 euro reprezentând dobanda legală), rambursările încă nu au fost realizate. Aceştia sunt aşteptaţi, la oricare dintre sediile Raiffeisen Bank pentru a indica, în scris, contul – deschis la oricare altă bancă -, în care le pot fi restituite sumele, conform Ordinului, precum şi dobânda legală”, a mai anunţat ANPC.

    Raiffeisen Bank va restitui consumatorilor, în total, în urma aplicării Ordinul preşedintelui ANPC, o sumă totată de aproximativ 21,7 milioane de euro, care cuprinde şi dobânda legală aferentă, a precizat ANPC.

  • Reacţia lui Willi Cernko, CEO Erste, principalul acţionar al BCR,a doua bancă din România: Decizia de a nu primi România în spaţiul Schengen are impact direct asupra a peste 5.000 dintre colegii mei şi a peste 2,8 milioane dintre clienţii noştri din România. Liderii politici trebuie să găsească o soluţie. „Nu există state membre de mâna a doua”

    Willi Cernko, CEO-ul Erste, acţionarul principal al BCR, a doua cea mai mare bancă din România, a reacţionat la decizia Austriei de a da vot negativ intrării României în spaţiul Schengen. El a spus că decizia afectează 5.000 de angajaţi BCR în România şi 2,8 mil. de clienţi ai băncii.

    „Susţinem o Europă puternică şi susţinem o Uniune Europeană puternică. Şi suntem convinşi că numai o Uniune Europeană unită poate fi o Uniune Europeană puternică. Însă, o Uniune Europeană unită este una în care toţi cetăţenii UE au aceleaşi drepturi şi obligaţii. Nu există state membre de mâna a doua. Prin urmare, obiectivul nostru trebuie să fie ca toţi cetăţenii să beneficieze în mod egal de libertăţile Uniunii. Acest lucru include, de asemenea, participarea la spaţiul Schengen”, a transmis el.

    Cernko a dat un mesaj astăzi după-amiază, după discuţiile din Consiliul JAI (miniştrii de justiţiei şi interne din statele UE) de la Bruxelles, unde Austria a votat împotriva aderării României la Schengen. Mesajul a fost preluat şi pe pagina de Facebook a BCR.

    Mesajul integral al CEO-ul grupului bancar austriac Erste, acţionarul principal al BCR:

    „Erste Group este o companie europeană – şi, în special, o companie din Europa Centrală. Pentru noi, #believeineurope nu este doar o formulare, ci este expresia convingerilor noastre profunde. Nu este doar despre faptul că noi credem în Europa, ci este despre faptul că susţinem Europa şi apărăm ideea europeană. Acest lucru este valabil mai ales astăzi, când o decizie a Consiliului JAI are impact direct asupra a peste 5.000 dintre colegii mei şi a peste 2,8 milioane dintre clienţii noştri din România.

    Susţinem o Europă puternică şi susţinem o Uniune Europeană puternică. Şi suntem convinşi că numai o Uniune Europeană unită poate fi o Uniune Europeană puternică. Însă, o Uniune Europeană unită este una în care toţi cetăţenii UE au aceleaşi drepturi şi obligaţii. Nu există state membre de mâna a doua. Prin urmare, obiectivul nostru trebuie să fie ca toţi cetăţenii să beneficieze în mod egal de libertăţile Uniunii. Acest lucru include, de asemenea, participarea la spaţiul Schengen.

    Regretăm rezultatul votului de astăzi în Consiliu. România şi Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale şi, bineînţeles, şi economice. Austria este unul dintre cei mai importanţi investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piaţă de export foarte importantă pentru companiile austriece.

    Un drept de veto este cea mai puternică poziţie pe care o poate adopta un stat membru al UE la vot. Presupunem că guvernul austriac a cântărit acest pas cu mare atenţie şi respectăm faptul că trebuie să ia în considerare şi preocupările de securitate. Unitatea nu înseamnă că toţi partenerii trebuie să fie întotdeauna de aceeaşi părere, fără nicio discuţie. Cu toate acestea, este clar că acest pas va avea consecinţe foarte palpabile pentru milioane de cetăţeni ai UE. Prin urmare, scopul nostru comun trebuie să fie găsirea rapidă a unei soluţii viabile. La nivelul Erste Group, ne dorim şi ne vom aduce contribuţia la acest obiectiv, prin urmare facem apel la liderii politici de la toate nivelurile să îşi asume responsabilitatea pentru a găsi o soluţie.